Page 76 - 1898-07

P gina 4. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 158 -1898.

minecă în 31 Iulie şi Luni l-a August. în­ Yelţ. Preotul şi învăţătorul de aci au făcut părţământului. li) Cetirea disertaţiunii: „In- Berlin, 29 Iulie. Starea princi­
j
ceputul la 4 / ore şi sfârşitul la 87 ore paşii necesari, dâr antistia comunală în fluinţa religiunii şi a istoriei asupra for­ pelui Bismarbk merge spre mai bine.
2
2
sera Preţul intrării 10 cr. După acesta în frunte cu notarul său, „Român* şi el (!), mării caracterului la elev de E. Câmpean,
u
Constantinopoi, 29 Iulie. Se sus­
fiă-care Duminecă şi Joiă va concerta mu- n’a voit a-i constrînge. Er în celelalte co­ învăţ. în Agârbicifi. Discutarea şi censu-
ţine faima, că guvernul german a
sica militară. mune învăţătorii sunt trecuţi, sunt omeni rarea ei.
sfătuit Porta să se împace cu hotă-
de etate, dela cari cu greu se mai pote
Şedinţa II. p. m. a) Deschiderea şe­ rîre admiralilor, prin care i-se opresee
Esamene la sate. aştepta, ca să se acomodeze didacticei dinţei la 2 ore. b) Propunerea temelor debarcarea de trupe îu insula Creta.
moderne. practice: „Proposiţiunea simplă* de Em.
Din jurul Mediaşului, 22 Iulie. Tot-odată se constată, că între preoţii,
Oros, învăţ. în Ibişdorf, şi „Cele patru
Onorată Redacţiune! Vă rog binevoiţi învăţătorii şi poporul acestui tract dom- operaţiuni cu Nr. 4 . de Gh. Samoilă înv.
U

a da publicităţii în On. D-Vostră cH ar ur_ nesce armoniă deplină. Oeea-ce e un fapt în Brateiu. Discutarea şi oensurarea lor. UHuBţărraită publică.
mătorelor: îmbucurător. Escepţiune face o singură co­ c) „Propunerea despărţământului Sibiiu. Preastimaţilor amici şi cunos­
14
Cetind prin diare găsesc!, că într’un mună. Der şi aci cause e sărăcia. d) Raportul comisiunei asupra „împărţirii cuţi din Braşov şi depărtare, cari au
tract preoţii cu învăţătorii trăesc în disar- In senatul şcol. protopopesc sunt şi orelor de propunere *, e) Alegerea temelor binevoit a da espresiune condolen-
1
monie; în altul, că preoţii nu se intereseză doi învăţători. Căuşele, cari ating şcola şi şi designarea personelor pentru adunarea ţei lor faţă de familia nostră din
de reuniunea învăţătorilor, ba că-’s chiar pe învăţători, se discută în cea mai bună viitore. f) Alegerea comitetului, g) Ale­ tristul incident al răposatei fiicei
indiferenţi faţă de ea şi egoişti faţă de în­ armoniă, fără patimi şi fără divergenţe, de gerea delegaţilor pentru adunarea generală nâstre văduve Elena Popescu, năs­
văţători ş. a. m. Mai departe găsescl, că preot, învăţător şi popor. Fiă-care se cu- din BlaşiQ. li) Stabilirea locului şi timpului cută Petric, prin visite şi epistole şi
învăţătorii nu-şl văd de şcolă cum să re- nâsce pe sine şi sunt conscii de causa, ce adunării viitore. i) Alegerea unei comisiunl contribuind prin acestea la alinarea
cere, ba că-’s indolenţi chiar, şi a. m. represintă. de 2 membri pentru verificarea procesului durerei nâstre, le esprim şi pe acâsta
Tot atâtea lucruri rele, cari zădăr­ Fiă-care îşi va pune întrebarea: care verbal. Ic) Eventuale propuneri. I) închi­ cale sincera nâstră mulţumită.
nicesc progresarea nostră______ e centrul, care îl ţine uniţi într’un cuget? derea şedinţei.
Cu permisiunea D-Vostră îmi iau voie Scurt voiQ răspunde: capul! Proverbul B r a ş o v , în 18 luliu 1898.
Agârbiciu, in 23 Iulie 1898.
u
a scrie ceva şi de pe la noi, unde par’că (jice: „dela cap se împute pescele Tot Ioan Petric,
Eliă Câmpean, Emanoil Oros,
dorme lumea. aşa de bine se p6te dice: „dela cap se în­ protopop.
In 7 a 1. c. s’a ţinut în Mediaş şe­ cepe binele*. Şeful tractului nostru are o preşedinte notar.
dinţa senatului şcolastic-proţopopesc gr. adevărată iubire părintescă cătră toţi şi în NB. Sunt rugaţi acei binevoitori P.
cat. Aici Prea On. Domn protopop Ioan special cătră şcolă. De unde adeseori în T. Domni, cari au de cuget a dona cărţi L i t e r a t u r ă .
Moldovan, prin o vorbire bine simţită arată vorbirile sale accentuâză: „şcâla ni-e mân­ bibliotecii desp. nostru, a-le aduce cu oca-
„Cartea poporului". Cartea de cetire
membrilor momentuositatea chiămării, ce tuirea nostrâ . In adevăr caută armonie siunea adunări.
u
au aceste senate şcolastice peotopopescl, între vorbe şi fapte!. . Fiind prânej (amiada) comun, aceia, pentru anii din urmă ai şcolelor poporale,
accentuând în fine, că şcola ni-e mântuirea cari doresc a lua parte la el, sunt rugaţi şcolele de repetiţiune, cursurile de adulţi
Tot în acâstă şedinţă s’a hotărît: că şi pentru poporul nostru întocmită de sub­
nostră! După acâsta urma şedinţa de des­ a încunoscinţa despre acâsta pe preşedin­
fiă-care învăţător, care participă la adu­ scrisul, editura librăriei N. I. Ciurcu, Bra­
chidere.
nările generale ale reuniunei în Blaşiu, să tele desp. cel puţin cu 10 Ţie înainte. şov 1892, este aprobată de ministeriul de
Nu voiţi scrie despre tot ce s’a dis­ capete 2 fi., cari se vor incassa dela tote Tacsa de personă 1 (un) fi.
cutat aici, ci numai despre ce ne intere­ culte şi instrucţiune publică cu dtul 26 Ia­
parochiile tractuall. Aci n’au venit înainte nuarie 1894 Nr. 56,775 ex. 1893. — Er op-
seză mai de aprâpe din punct de vedere
dejositorele vorbe: nu le dăm! mergă pe Pentru constituirea definitivă a reu­ şorul meu: Curs practic despre cultivarea
cultural. Cred că pentru fiă-cine e inte­
punga lor — ca airea, cu tote câ-’s celea niunei învăţătorilor români gr. cat. din co­ pomilor şi a frăgarilor (Arad, tipografia
resant a sci, cum stă învăţământul pe la
mai sărace parochii. Bine ar fi, dâcă s’ar mitatele Sătmar şi Ugocia avem onore a vă diecesană) e recomandat de Uustritatea Sa
noi şi ce împrejurări predomnesc. — Un
da ceva şi pentru cei ce participă la adu­ învita pe Joi în 2B August st. n. a. c. părintele episcop, al Aradului prin eircu-
punct însemnat e pentru noi resultatul
nările despărţământului. orele 11 din cji, în localul şcolei gr. cat. lariul nr. 2894 din 1894. Aceste spre orien­
esamenelor din acest tract, care după cât
Tot în acesta eh s’a ţinut şi şedinţa din Baia-mare (Nagybânya) strada „Magtâr“ tare d-lor învăţători, cari mi-au pus între­
mi-am putut nota, e următorul :
comitetului reuniunii, la desbaterile căreia Nr. 827. bări în acâstă privinţă. — I. B. Beteganul.
In Agârbiciu, învăţător Eliâ Câmpean,
preoţii încă au luat parte, dovedind un
esamenul a fost eminent; în Basna, învăţ. P r o g r a m u l : 1) La 9 ore dim. ser­
adevărat interes pentru binele şi prospe-
Nicolau Tufescu, esamenul a fost btm; în viciul divin. 2) La 11 ore din di, deschi­
rarea Reuniunei. Sperăm, că la adunarea Cunosce-te pe tine însu-ţi.
Brateiu, învăţ. Georgiă Samoilă, esamenul derea adunărei. 3) Raportutul comitetului
Reuniunii din August a. c. de nou se vor
a fost bun; în Mordăş, învăţ. Corneliu provisor şi abŢcerea lui. 4) Alegerea ofi­ Prelegere publică pentru popor, ţinutS. la 3 Aprlie
afirma.
Banciu, esamenul a fost bun; în Ibişdorful- cialilor, în înţesul statutelor pe un restimp a. c. în Tohanul-vechiu în l-a conferenţă. publică a
C. Ageuturei Asociaţiunei, de M. Brumloiu.
săsesc, învăţ. Emanuel Oros, esamenul a de 3 ani. 5) Alegerea membrilor în comitet.
fost bun; în Şeica-mică, învăţ. Teodor Ţi- C o n v o c ă r i . 6) Constituirea reuniunilor filiale. 7) Di- Mare este, fraţilor, bucuria nostră,
glariu, esamenul a fost bunişor ; în Chesler, sertaţiune. 8) Propuneri! eventuale. 9) Hotă- pentru-că ne aţi ascultat şi cu mic cu mare
învăţ. Gavril Floriau, esamenul a fost su­ A doua adunare generală a „Reu­ rîrea timpului şi locului pentru ţinerea adu­ aţi grăbit ac}I la conferenţă primă. Pururea
ficient-, în Mediaş, învăţ. Alexandru Suciu, niunii învăţătorilor gr. cat. din despărţă­ nărei generale: a reuniunei pe anul viitor. am fost de credinţă, că poporul nostru este
esamenul a fost bun; în Băvăşel, învăţ. mântul Mediaş*, conform conclusului adu­ IOj închiderea adunării. 11) Alegerea co­ iubitor de lucruri bune şi folositore. Apoi
Yasilie Yezan, esamenul a fost suficient şi nării "precedente, se convocă pe diua de misiunei pentru autenticarea procesului mai bun şi mai folositor lucru decât lumi­
în Velţ, învăţ. George Porime, esamenul a 18 August st. n. a. c. în şcola gr. cat din verbal. narea minţii — ţînta adunărilor nostre —
fost suficient. Agârbiciu. La acesta se învită toţi învăţă­ Baiasprie, 8 Iulie 1898. nici că p6te fi altul pe lume.
De aici se vede, că unele au fost mai torii tractului Mediaş, On. Domni preoţi Athanasiu Lupan, Ioan Leşian, Aucţend acestea, să nu credeţi însă, că
bune, altele mai slăbuţe. La constatarea ca directori şcolari, precum şi toj aceia, preşed. notar. v’aţl făcut datoria pentru tot-dâuna, ci mai
esamenului s’au avut în vedere pe lângă cari se intereseză de înaintarea învăţă­ vârtos să credeţi, că aclî voim să punem
materia propusă, şi aceea, că înţeles’au mântului poporal. temelia, să facem începutul, pe care de aici
elevii, ce li-s’a propus, ori nu? Logică său P r o g r a m : Şedinţa I. a. m. a) Par­ încolo să clădim. Nu pică stejarul dintr’o
S C I R l ULTIME.
mecanică a fost propunerea ? Şi s’a făcut ticiparea în corpore a membrilor la s. li- aşchie, nici lucruri bune şi folositore nu
pe basa principilor pedagogico-didactiee de turgie la 8 ore. b) Deschiderea şedinţei la Budapesta, 29 Iulie. Ministrul pot fi prinse cu o singură lovitură. Con­
adl, seu nu? După consideraţiunile acestea 9 7, ore. c) Constatarea membrilor presenţl. comun de finanţe Kallay a sosit acjî ferinţa nostră de adl singură nu pote să
s’a calculat esamenul. ă) înscrierea de membri noi. e) Cetirea şi aici şi a conferit timp de 2 6re cu spargă ghiaţa inimilor şi minţilor de 4
ecI
Causa, că unele esamene au fost nu­ verificarea procesului verbal din adunarea baronul Banffy. In cercurile bine şi chiar de sute de ani. Căci cj î şi
ec
mai suficiente, pe lângă altele e, că copiii antecedenţă. /) Raportul comitetului, g) informate se crede, că o mare crisâ sute sunt anii în cari poporul nostru a
n’au frecuentat regulat şcola, aşe d. e. în Colectare de cărţi pentru biblioteca des­ e în pregătire. a fost ca îngheţat, lipsit de binefăcă-

E adevărat, că nu toţi Românii Nu era rar se vecii pe câte un miner l’alte popore. Clasa care pare mai jocuritor. I-se pare, câ a părăsi cre­
doresc, ca ţăranii lor să devie me­ cheltuind într’o nopte mai multe puţin sigură, e cea a negustorilor, a dinţa strămoşilor, e nebunia cea mai
seriaşi seu negustori. Ei (ţm: «Ro­ sute de franci pe chefuri cu musică meseriaşilor, a semi-literaţilor. Cei mare, şi acel care o comite e omul
mânul nu se va îmbogăţi nici odată. şi vin. Astăcfî minele au secat, şi mai mulţi din ei au şi părăsit cos­ cel mai miserabil. Mi-s’a povest't, ca
Când are bani, îi cheltuesce, şi casa minerului e g6lă. Pare chiar tumul naţional. Am asistat la o ser­ într’o 4' un ţeran român fu chemat
atunci nu se duce numai averea sa, că prosperitatea acesta scurtă a re3- bare popolară la Arad. Tinerii ro­ la tribunului din Sibiiu, ca martor
u
ci şi moralitatea sa . Trebue să spun, făţat populaţia. Moravurile şi cre­ mâni dansau în gangul bisericei lor. al unui Sas acusat nu sciu pentru
că temerile acestea sunt âre-cum în- dinţa naţionala au devenit aci ne­ Aprâpe toţi erau îmbrăcaţi jumătate ce fapt. „Nu esc! rudă cu acusatul ?“
temiate. Calităţile şi defectele Ro­ sigure. E deci posibil, ca dâcă Ro­ românesce, jumătate „nemţesce*. Ro- îl întrebă judecătorul. — „Eu ! Domne
mânului par a nu-i permite să se mânii s’ar înbogăţi într’o 4b crisa mânesia lor era amestecată cu vorbe D 4 e u l s ! Cum vrea Măria Vâstrâ
îmbogăţâscă. Nimeni nu e mai sim­ reînoirii sociale se fiă mai periculosă unguresc! şi nemţesci. Chiar dansul ca eu se fiu rudă cu un Sas necurat?*
ţitor decât densul pentru bucuriile pentru ei, decât pentru alţii. Nimic lor perduse puritatea şi graţia sa Judecătorul era şi el un Sas, care
şi năcazurile vieţii: nu-i place din nu spune însă, că trebue se le fiă originală. Evident, că aci e punctul se făcuse Ungur. Şi dâcă s’ar fi
vieţă decât ceea ce-i merge la inimă; funestă. Putem ave încredere în cel slab. Dâr slăbiciunea acâsta e făcut Român, Românul tot nu l’ar
prevederea şi calculul îi par obi­ vitalitatea acestui popor şi în no­ neînsemnată, dâcă nu atinge nici in­ fi stimat mai mult.
ceiuri insipide. Nimeni nu e mai os­ rocul seu. teligenţa nici masa naţiunii. Cultul acesta al tradiţiunei es-
pitalier cu străinul, mai generos cu Problema devine mai gravă prin Instinctul conservator al ţăra­ plică fără îndoială dispreţul, ce simt
prietinii, mai milos faţă de cei ne­ interesul estrem ce l au Românii nului romăn e de necrecjut. Ţăranul ţăranii români faţă de străini şi pe
norociţi. Am vă4'it menajere dând de a conserva tradiţiile lor. Pot fi repetă esact actele, cuvintele, ges­ care ’l ascund de obiceiu în dosul
unui sărac, la întorcere din piaţă, împiedecaţi de a face progrese. Cât turile părinţilor săi. Legendele sale, manierelor celor mai respectabile.
jumătate din târguiala lor. Din ne­ timp n’au fost siliţi se-şi uite ori­ obiceiurile sale sunt pretutindeni ace­ „Cine-i colea în stradă“ fu întrebat
norocire, calităţile acestea nobile ginea, nu s’a făcut nimic contra lor. leaşi. Pretutindeni întocmirea şi or­ unul din ei. — Un Şerb, un Sas şi
u
devin periculâse, când întâlnesc is­ Sunt puternici pentru că sunt cre­ namentarea casei sale sunt identice. trei 6menî . Pentru densul streinii
pita bogăţiei. Acum câţî-va anî mi­ dincioşi trecutului. Credinţa acâsta Tot ce nu vine dela „bunicii buni­ nu sunt âmenl. Au un singur cuvent
nele de aur aduceau benefiicii mari. îi feresce de a se topi în sînul celor- cilor săi“ îl lasă indiferent seu bat- pentru a-i numi pe toţi. Tot ce nu e