Page 78 - 1898-07

Pagna 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 158—1889.

Asemenea agentură s’a înfiinţat şi în a pornit cu multă înţelepciune. Şi dovadă fete sunt găzduite la profesorii cei căsă­ toţi copiil-lupî se asâmănă; ar jura cine-va
comuna nostră. Acostă agentură, care cu este starea de înaintare a ţăranului danez, toriţi. că sunt turnaţi toţi pe acelaşi calapod. Ei
cea mai mare dragoste de înaintare vrea în care se află astăciî. Acest soiă de şcâle sunt înfiinţate de umblă pe cote şi pe genunchi, şi cu tote,
să-şi împlinâscă chiămarea luată asupra sa, Etă ce ne-a povestit un învăţat danez 30 de ani. că modul acesta de locomoţiune nu e câ­
doresce să fiă sprijinită şi îmbrăţişată de venind la noi în BucurescI în rjiua de 13 Resultatul, ce a produs aceste şcoli, tuşi de puţin potrivit cu structura omului,
totă suflarea. Aducându-ne aminte de cu­ Februarie 1898, cu privire la marele pa­ este următorul: Sătenii toţi sciu să-şi alâgă ei umblă tot aşa de repede, ca şi puiil de
vintele unui mare bărbat al veacurilor tre­ triot şi învăţat Grundtviz. cea mai bună ocupaţiune şi să lucreze cu lup. Pielea articulaţiilor, care sunt în con­
cute (Sohakespeare). Ca să potă să-şi pună în practică cât mai mare spor. Dintr’untâifi, ei erau tact permanent cu solul, ia aspectul şi
„Nesciinţa este un blestem dela Dum- frumosul plan închipuit de el, Grundtviz agricultori. Venind însă grâne din părţile consistenţa pielei tăbăcite. Când li-se oferă
[necjeu, plecă prin sat şi chiamă pe toţi, cari vor Americei şi Rusiei, cu preţuri mai mici ca alimente, ei le mirose înainte de a-le mânca,
Sciinţa e aripa, care ne face să ne să-l asculte. cele din ţâra lor, ei părăsiră agricultura şi şi nu le place decât carne crudă; osele le
v
u
[înălţăm la cer , In chipul acesta, vorbind în limba se deteră cu totul la economia vitelo , de rod cu multă plăcere.
decă ne veţi da ascultare, vom cerca să sătenilor, se adunau împrejurul său şi-l cari îngrijind cu multă pricepere, le produc Mai în tot dâuna ei au miros de fiâră
-
împlinim cuvintele unui slt mare bărbat, ascultau cu dx ag, omeni de tăte etăţile. mult mai mari venituri lăpturile şi untul sălbatică, care permite vechei lor familii
care a c}is: „Sciinţa e pomana cea mai Copii, tineri, bătrâni îl încunjurau şi 'jcu lor, decât producea agricultura. adoptive să-i recunoscă din depărtare şi
mare, pe care o pote face cineva (Tuller). rîvnă prindeau în mintea lor cu buourie Fiă-care ţăran eetesce cu interes ori să le facă visite nocturne, când au căcjut,
Am spus, fraţilor, pe scurt starea nos­ tot felul de poveşti frumbse. ce mijloc nou, pe care îl găsesce scris în fără voia lor, în mânile âmenilor.
tră, ce suntem noi acum şi ce trebue şi ' Şi cu atât mai dragi le erau lecţiu- cărţi, prin care crede, că pâte reuşi mai
vom putâ să fim pe viitor; cari sunt în nile lui, cu cât el le povestea despre lu­ lesne ajungerea scopului său. Din gură în gură,
mare părţile bune şi slabe ale nâmului nos­ cruri folositore pentru viaţa de tote cjiLle. Ce am putâ noi folosi din acâstă po­
tru, carî sunt căile pe carî trebue să apu­ veste^ ar fi: învăţătorii noştri să cetâscă Proverbe, cţicăorî, povăţuim, asemănări, idio~
Intr’o cli făcea lecţiunl într’un sat,
căm. Lucru firesc, că tote acestea le-am prin cărţi diferite învăţături relative la tisme şi gătituri despre gură.
într’alta se ducea mai departe. Şi în es-
atins numai, căci a vorbi pe larg despre îngrijirea vitelor, cultura verdeţurilor, A d u n a t e ş i e s p l i c a t e
cursiunea lui găsea printre ascultători
tâte deodată, e ceva cu neputinţă. Ceea-ce cultura pomilor, cultura florilor şi să în­ de I. Bariu.
omeni, cari cu plăcere repetau sfaturile
însă n’am făcut adî, vom face în conferin­ cerce şi ei cultura pe de o parte, âr pe (Urmare).
audite dela prea înţeleptul Grundtviz.
ţele viitore, la cari conferinţe aşteptăm să de alta sâ-i îndemne şi pe săteni cum să
Cine nu-1 înţelegea, îi dedea tot felul Mereu din gură scbte
vă presentaţl în număr şi mai mare, căcî facă mai bine aceste lucruri spre a reuşi
de nume, ba că-i fără minte, ba că viseză Câte vei'4i şi uscate. Adecă:
numai cunoscându-ne unii pe alţii, punând să-şi îmbunătăţâscă starea materială, şi
deştept, şi alte câte ponose, cum se pri­
umăr la umăr, vorba poetului nostru: odată cu acâsta şi starea morală a lor. Mereu spune câte ’n lume tote,
cepea fiă-care. Ca să-i tacă gura, nu se pote.
„Unde-i unul nu-i putere („Albina .) St. G. Carpen.
11
El urma însă neclintit pornirei sale *
La nevoi şi la durere;
bine chibzuite şi în scurtă vreme, fără
Unde-s doi puterea cresce MULTE ŞI DE TOTE. Nu te uita ’n gura lui,
cheltuiala statului, ajunse să se întemeeze
Şi duşmanul nu sporesce**, Ca-i a mincinosului. Adecă:
în fiă-care sat o şcolă, unde omul capătă
vom pută face mult dorita ispravă. N’asculta ce-ţl spune el,
cunoscinţe de cum să-şi îngrijâscă şi de
Copii-Iupî în IneBii.
sufletul şi corpul lui. După ce şcolele fură Că te miote, scii, la fel.
Este o părere în general admisă în
Teranul danez. ast-fel aranjate pentru copii, cugetară, că De te ’ncredl în gura lui
9 Indii, că adesea lupoicele fură copiii noi
mai trebue un fel de şcoli pentru tineri şi UrmedI calea prostului.
Intr’o ţâră depărtată, trăesce un nâm născuţi pe cari îi lăptâză şi-i cresc, ca pe
tinere, unde tinerii să vie dela 15 — 19 ani *
de omeni, carî se numesc Danezi. Limba nisce pui de lup. Povestea celor doi fun­
âr ţinerile dela 14—18 ani.
ce o vorbesc aceşti 6menî sâmănă cu limba datori ai Romei nu întâmpină nici o neîn­ I-i dă zor cu gura. Sâu:
Nu întârdiară însă a-se înfiinţa şi Abate cu gura. Sâu:
nemţâscă. Prin oraşe în adevăr, că se vor- credere printre literaţii indigeni, cari afirmă,
aceste şcoli. Te înferbântă cu gura. Adecă:
besce şi se învaţă în şcoli limba nemţescă că asemenea copii mişună în Indii.
Cea dintâih şcolă fu înfiinţată în satuţ
curată. Până acum vr’o optzeci de ani Un colaborator al revistei „Lippin- Vrâ s’apere un neadevăr,
Ascov aşedat aprope de capitala ţărei. 1
erau prin satele lor învăţători trimişi de cott’s Magazine * a avut ingeniosa ideie să Dâr cam trage lucru de păr,
Apoi, încetul cu încetul, se întemiară în
prin oraşe, cari să înveţe pe copii să scrie întocmâscă o statistică a copiilor crescuţi Şi ca să nu-i vedî minciuna,
tâtă întinderea ţării în diferite sate, ase­
şi să cetâscă nu în limba părinţilor lor, ci de lupi şi să întrunâscă tote informaţiile El îi dă mereu cu gura,
menea şcoli.
în limba nemţescă. ce şi le-a putut procura asupra nenorociţi­ Imbrăcând’o ’n vorbe gole,
Din acestâ causă prea puţini iubeau Ce învăţau tinerii în aceste şcoli? Tot lor prunci smulşi dela sînul mamei lor, ca De te bagă ’n dece bole.
cartea. Omul învaţă bucuros orî-ce, în felul de cunoscinţe folositore. Flăcăiandrii să sugă lapte de fiâră sălbatecă şi să pri- îj:
limba lui, pe care a aucjit’o din legăn dela şi fetele se duc împreună şi ascultă acolo mâscă un fel de educaţie, ale cărei con­ L’a luat gura pe dinainte
mama sa. cunoscinţele, cari le plac mai mult. secinţe sunt desastrose pentru facultăţile Ca şi p’un eşit din minte. Adecă :
Un om dintre ei învăţat, având multă Fiă-care şcolă e condusă de un di­ lor morale şi intelectuale.
Mai bine era să tacă,
dragoste să şî vadă nemul său ridicat din rector, care fiind om învăţat, îi place mai Ar fi o erore să se crâdă, că colabo­
Dâr s’a greşit, — ce să facă?
întuner'ecul nesciinţei, şl-a pus în gând să-i mult o anumită sciinţă. Acest fapt cu­ ratorul în cestie, d. George Archie Stock-
înveţe carte în limba mamei lor. Numele noscut, a ajuns să se scie, că la cutare well, pentru lămurirea unei cestiunl aşa S’a greşit prostu lui Părău
acestui om este Grundtviz. şcolă se duc tinerii, cari au plăcere pentru de curiâse, s’a mărginit să înregistreze le­ Ş’acum îi pare rău.
Mai întâifi îşi face un plan, cuce fel studiul, ce se predă mai bine. gende şi se dea o credinţă nelimitată unor *
de cunoscinţe trebue să încâpă el să atragă Gu modul acesta, mai toţi sătenii îşi documente îndoiose. Savanţi de-o autori­ Flecotesce cu gura
pe âmenii săteni, ca să fiă ascultat. Şi âtă, cunosc în întregime ţâra lor. Căci unul tate nediscutată, oficerl din armata brita­ Pănă se cbce mura. Adecă:
ce plan şl-a făcut: De-odată să le vor- dela un capăt se duce la celă-lalt capăt nică, înalţi funcţionari civili ai guvernului El te ţine cu vorba
bâscă despre credinţele vechi ale strămo­ pentru plăcerea studiului. din Indii, misionari, au cules mărturii, care Pănă se face ciorba;
şilor, despre istoria vieţei nâmului său şi Cunoscinţele, ce se propun acolo, sunt: nu lasă nici o urmă de îndoială despre Că-i al naibii Dumnâlui:
despre felul cum omul trebue să îngrijâscă gimnastica, musica şi tot felul de cunos­ esistenţa copiilor crescuţi de lupi. CâţI-va Scie rostul luorului.
de o potrivă de corpul şi sufletul său. Căci cinţe necesari pentru viaţa practică. din ei au avut chiar ocasia să vadă ase­
*
cu drept cuvânt, amândouă aceste părţi Gimnastica o fac lucrând în grădină, menea fiinţe nenorocite, a căror inteligenţă
date nouă de Dumnedeu, trebueso de o spre a dobândi forţa de muncă necesară a rămas stinsă pentru tot-dâuna, fiind-câ Flecotesce cu gura
potrivă îngrijite. în viaţa de tote clilele. n’a fost luminată la timp, în contactul so­ Pănă perde mura. Adecă:
S’ar părâ că la puţine lucruri s’a Tinerilor flăcăiandrii li-se dă loc de cietăţii omenesc!. Dâr mura de când s’a cof
gândit acel om învăţat, cu tote acestea el adăpost şi mâncare în şcâlă, âr ţinerile Este de remarcat, înainte de tote, că Şi el tot mai flecotesce;