Page 81 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flficare }i.
Administraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe ş6se
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
urmâtorelo Birouri da anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Wax Augonfeld 4. Emerloh Lesnar, afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naclif. Anton Oppalik.
InBudapesta: A. V. Qoldbor- fldmmietraţiunea, Piaţa mare,
par, Ekstein Barnat. In Ham­ Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
il urg: Marolyi 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trai luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni G fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
namentele căt şi inserţiunile
RECLAME pe padina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. siu 30 bani.
Nr. 159. Braşov, MarţI-Kercuri 22 Iulie (3 August). 1898.

Toastete dela Petersburg. tatea României. In toastul adresat demnitatea în vorbirile sale, n’a pu­ corona împărătâscă dela parlamentul din
prinţului bulgar lipse3ce partea in- tut să nu ţină sârnă de efectul ce Frankfurt, ce sta pe base revoluţionare, in
Intre împrejurările în car! s’a troducetăre, mulţămirea pentru vi- J.’ar produce cuvintele sale. Şi decă 1851 a jucat rol însămnat în adunarea con­
făcut visita Regelui Garol la Peters­ sită etc, şi Ţarul închină dea drep­ a făcut acea reamintire a trebuit să federaţiei germane, ca delegat prusian, apă­
burg, când în lumea oficială ea era tul în sănătatea familiei princiare fie înainte convins, că ea nu va con­ rând puternic egala îndreptăţire a Prusiei
presentată ca urmare a bunelor bulgare şi pentru prosperitatea Bul­ tribui a paralisa în mare parte efec­ faţă de Tiiuu, ProkeschiOsten şi Rochberg.
raporturi, ce esistâ acjl de fapt între gariei. tul declaraţiei sale relativă la do­ El a cultivat mereu antagonismul cu Aus­
puterile centrale şi Rusia şi, în Pe cât de scurtă şi ceremonidsă rinţa lui şi a ţării. tria. In răsboiul Crimeic dela 1854—55 a
deosebi, ca un re3ultat al apropierii pare salutarea împăratului rusesc, Se mai aduce ca argument în manifestat cea mai mare răcâlă faţă de
şi al învoelii dintre mcnarchii Austro- pe atât de elocvent şi călduros este ajutorul părerii acelora, cari nu văd Austria. La 1859 a fost trimis să repre-
Ungariei şi Rusiei relativ la susţi­ răspunsul regelui Carol. cu ochi buni stabilirea raporturilor sente Prusia pe lângă curtea din Peters­
nerea stărilor actuale şi a păcii în Regele României a spus, cum de pretiniă între România şi Rusia, burg, în care calitate a cultivat amiciţia
orientul european ;—între aceste îm­ cţice Românul, tot ce i-a fost pe că din parte oficială rusescă în de­ cu Rusia. Iu 1862 a representat Prusia la
prejurări, cjicem, nu se putea nici­ inimă. Şî-a arătat profunda recuuos- cursul festivităţilor de primire s’a Paris. Tot în acest an a fost chiămat la
decum aştepta, ca Ţarul Nicolae II cinţă pentru cuvintele graţiăse, pen­ evitat orî-ce alusiune la concursul postul înalt de ministru preşedinte.
în toastul seu, ce l’a ţinut la prân­ tru căldurosa primire şi pentru aten­ României în campania din 1877/78. De atunci începând Bismarck şi-a
zul de gală, dat în onorea dspeţilor ţiunile delicate, cu care l’a întâm­ Este adevărat, însă nu tocmai pe pus în lucrare tote forţele ingeniului său
sei, a Regelui şi a prinţului moşte­ pinat Ţarul. A Ţ ! suvenirile, ce deplin. Guvernatorul Poloniei Imere- politic pentru reorganisarea armatei pru-
3
nitor al României, se facă vr’o enun- le va duce cu sine din Rusia ’i vor tinsky, când a salutat mai întâiu pe siane. Tot atunci a dat Bismarck lozinca,
ciaţiune, prin care se se fi accentuat fi neuitate, precum neuitată ’i este Regele Carol pe teritor rusesc a fă­ că Austria trebue seâsă diu confederaţia
o deosebită importanţă politică a aducerea aminte de acea fericită cut amintire în mod fărte elogios statelor germane, oprind’o ast-fel de a-şl
visitei regale române. epocă, când armata română s’a luptat de frăţia de arme dintre armata recâştiga hegemonia. Din pricina acâsta el
S’a Ţs şi s’a accentuat de alături cu eroica armată imperială rusă şi română, şi de concursul vic­ a desfăşurat o stăruinţă de fier pe lângă re­
atâtea ori, că după nota identică a lui pe câmpurile de bătaie din Bul­ torios, ce l’a dat Regele Carol ca gele Wilkelm, ca să nu ia parte la renu­
Murawiev şi Goluchovski din primă­ garia. Regele Carol reamintind ast­ comandant al trupelor ruso române mita adunare a principilor în Frankfurt,
vara anului trecut, prin care s’a con­ fel frăţia de arme din acele timpuri la Plevna. Ori şi cum deră nu se ce s’a ţinut în August 1863. Se Ţice, că.
firmat în mod visibil stabilirea amin­ între Ruşi şi Români, şi mulţumind pdte admite, ca amintitul guverna­ la vestea neparticipării regelui, Bismarck
titului „entente cordiale“ între cele pentru bunătatea Ţarului, care fă- tor la un prânz oficial dat în ono­ n’a sciut se dea alt-fel espresiune bucuriei
doue puteri mai mult interesate la cându-1 comandant de onăre al unui rea Regelui României, să fi lucrat şi satisfacţiei sale, decât că sdrobi în odaia
starea lucrurilor în Peninsula bal­ regiment rusesc l’a ataşat şi mai de capul lui fără autorisare mai lui tâte vasele, paharele şi oglindile.
canică, nu mai esistă contrastul de mult de armata imperială, conchide înaltă. La 1865, călcând în piciore tâte drep­
mai înainte între politica rusescă şi prin declararea, că sentimentul său Nu vom stărui însă asupra a- turile internaţionale, a început răsboiul
austriacă în raporturile cu micele să unesce cu sentimentele ţării în cestor amănunte. Reserva aceea a contra Daniei, ocupând Schleswig-Holstein.
state creştine din Orient. Acesta s’a viua şi sincera dorinţă, ca visita sa cercurilor curţii din Petersburg pote Austria vădându-se preterată, s’a apropiat
accentuat din nou în ajunul călă­ la Ţarul să p6tă stabili cele mai să aibă şi un motiv psihologic, căci atunci de principele de Augustenburg. Bis­
toriei regelui Carol la Petersburg. bune raporturi şi să contribue a reamintind din parte-le anii răsboiu- marck pretextând casus belii, a urmat la
Nu putea prin urmare Ţarul Nicolae strînge încă şi mai mult relaţiunile lui ei ar fi reîmprospătat implicite 1866 nefericitul răsboiă austro-prusian, care
chiar de ar fi voit, se ia cu deo­ de amiciţiă cu puternica împărăţiă. şi atitudinea Rusiei de atunci încoce s’a sfîrşit cu Koniggrătz. înainte de a
sebire în ce privesc România, un In fine implorând dela providenţă faţă cu aliaţii ei de odinioră. porni acest răsboih, s’a asigurat de neutra­
ton din care se se fi putut conchide tote binecuvântările asupra Ţarului litatea Franciei şi Rusiei. In beţia victo­
In orî-ce cas, de se va împlini
la o solicitudine pentru raporturile şi a credincioşilor săi supuşi ridică riei, Prusia ridica mari pretensiunl faţă cu
sâu nu dorinţa esprimată de regele
Rusiei cu acest stat, mai mare decât paharul în sănătatea Majestăţilor Austria. Regele Wilhelm voi să pună, ca
Carol în numele său şi al ţării la
ar fi indicată do interesele comune lor împărătesei. prânzul împărătesc din Petersburg, condiţii de pace, şi anectarea Boemiei şi
ale politicei de staius quo, ce o urmă­ Punctul cel mai însemnat din România se alege totuşi cu un mare Sileziei, Bismarck însă l’a îmblândit să se
resc în acord ambele împărăţii toastul regelui Carol este aşa dâră câştig moral, ce se reflecteză atât mulţămâscă de-ocamdatâ cu Honovera,
amintite. acela, unde-i comunică Ţarului, că în primirea strălucită ce i-s’a făcut Schleswig-Holstein, Nassau, Hurhessen şi
Cu tdte acestea nu ne îndoim, România împreună cu suveranul său Frankfurt. După victoriă, Bismarck a pri­
regelui Carol, cât şi în toastele ce­
că toastul Ţarului, scurt şi ţinut doresce viu şi sincer stabilirea celor lor doi suverani. mit un dar naţional de 500,000 taleri, cu
în termini convenţionali, va face în­ mai bune raporturi de amiciţiă cu cari şi-a cumpărat marele dominiu diu
tre Români impresiunea, că e lipsit puternicul imperiu vecin. Şi acesta Varzin.
de ori ce căldură şi cordialitate, şi este cea mai firescă şi adevărată in­ f Principele Bismarck. După răsboiul cu Austria, a urmat
că pote n’ar sta în deplină conso­ terpretare a scopului nemijlocit al cestiunea Luxemburgului. Francia, drept
nanţă cu primirea cordială, şi pu­ visitei regale la Petersburg. Nu se Intrâga Germaniă e în doliu. recompensă pentru neutralitatea ei în acest
tem cjice chiar căldurăsă, ce s’a fă­ pote conchide de aici, ce e drept, la Principele Bismarck, marele bărbat răsboiă, a cerut Luxemburgul. Bismarck
cut regelui Carol de cătră curte şi v r e o dorinţă de schimbare a orien­ de stat, care cu ingeniul şi energia însă, fidel principiului său, accentuat pe
poporaţiunea capitalei rusesci. tării politice de păDă acum şi, pre­ sa de fier a lucrat şi a contribuit timpul când representa Prusia la Paris, că
E adevărat, că scurţimea toas­ cum am mai arătat, nici nu credem, mai mult la întemeierea statului na­ adecă nicî o urmă de pământ german străi­
r
tului împărătesc dă întru câtva in- că acâsta a fost ţinta visitei regelui ţional german de acjî şi la unitatea nului, a refusat pretensiunea justă a Fran­
dreptăţire a face acestă conolusiune. Carol, dâr reiese clar din vorbele lui a încetat din viaţă în noptea de ciei, deşi acâsta promise, că va răscumpăra
Credem însă, că nu tiebue să se suveranului României, că de acum Sâmbătă spre Duminecă. Lăsăm să marelui principe teritoriul.
trecă cu vederea pe lângă mo­ consideră delăturate acele pedecî, urmeze aici o scurtă biografia a fos­ Deja atunci era să isbucnâscă răsbo­
mentul amintit, nici faptul, că ac­ cari în decursul celor douăzeci de tului cancelar de fier al imperiului iul între Francia şi Prusia. Resolvarea ces-
tualul Ţar e în genere forte scurt, ani din urmă se opuneau unor reia- german. tiunei Luxemburgului prin derimarea forti­
seu mai bine cţis scump la vorbă; ţiunl mai strînse de amiciţiă ale sta­ Principele Leopold JEdivaril Otto ficaţiilor şi prin declararea lui de teritor
mai departe trebue să observăm, că tului român cu Rusia. Bismarck s’a născut la 1 Aprilie 1815 neutru, n’a fost decât o amânare a fatalu­
şi cu ocasiunea primitei prinţului Importanţa toasturilor dela Pe­ în Schonhausen. Tatăl său era căpitan de lui răsboiă dela 1870. Bismarck cunoscea
0
Bulgariei, întâmplată cu câteva (fii tersburg se resumă aşa-dâră în con­ eavaleriă. Otto a fost al patrulea dintre inferioritatea forţelor militare franeese.
mai înainte, Ţarul la prânzul de gală statarea unei însemnate îmbunătă­ cei şese fii. Grhnnasiul l’a făcut în Berlin; Drept aceea, ca se provoce un răsboih, a
a salutat pe prinţ în aceiaşi termini ţiri a raporturilor dintre România sciinţele juridice le-a ascultat în Gottingen, sulevat într’un mod cinic cestiunea candi-
scurţi convenţional!, aşa că asernă- şi imperiul Ţarilor. unde era cunoscut ca tînăr bun de petre­ daturei unui principe din casa Hohenzollern
nându-se cele două tcaste, se păte Este fărte nepotrivită, ca să nu ceri. A practicat drepturile în Berlin şi la tronul Spaniei. Acesta candidare n’a fost
fţice, că în formă şi fond sunt apropo cjicem absurdă pretensiunea unor foi Aachen, apoi şi-a făcut anul de voluntar, de loc opera întâmplării, ci opera mânei
identice. Numai o singură deosebire din Viena şi Budapesta, cari inter- de unde s’a dus la moşiile tatălui său din lui Bismarck. „Omul de fieri nu mai putâ
este de remarcat. In toastul adresat preteză pasagiul din toastul Regelui Pomerania, ocupându-se cu economia. In aştepta, decă nu voia tocmai ca Napoleon
regelui Carol, Ţarul îi mulţămesce Carol, în care se reamintesce frăţia 1847 a luat în căsătoriă pe Johanna Putt- să resfire temerile Austriei, pe care Beust
acestuia pentru visita sa şi declară de arme dela 1897/8 în sensul, că kamer, cu care a trăit vieţă fericită. voia s’o bage într’o alianţă contra Prusiei;
totdeodată, că ridică paharul în a trebuit să producă nemulţămire la In anii 1847 — 48 a jucat rol în adu­ de asemenea el avea interes să arunce ni­
ocărea sa şi bea în acelaşi timp în curtea rusescă. narea ordinelor, ca luptător pentru princi­ sip şi în ochii Italiei, promiţându-i marea
sănătatea regelui, a reginei, a prin­ Regele Carol, care în tot-deuna piile conservative. El a lucrat din tote pu­ cu sarea.
ţului moştenitor şi pentru prosperi­ a păstrat cel mai mare tact şi totă terile, ca regele Prusiei să nu primâscă Bismarck nu s’a înşelat. Francia a