Page 82 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 159—1898.

cerut dela Prusia retrăgea candidaturei lui României d-1 D. Sturdza, făcu o visită am­ Ţarul purta marele cordon al ordinu­ Visită Regelui Carol la Petersburg.
u
Hohenzollern la tronul Spaniei şi garanţii basadorilor. lui „Steua Româuiei . M. S. Regele Ro­
personale, că nicî în viitor nu va păşi cu La orele 1 p. m. s’a dat un dejun de mâniei în uniforma regimentului al 18 lea (Voci ale pressei streine.)
ast fel de candidatură. Oând, după făgă- gală la d-1 Rosseti-Soleseu, ministrul Ro­ de infanterie Vologda, al cărui şef a fost
„Nene Freie Presse“ vorbind de toastunle,
duell şi asigurări, regele Wilhelm declara mâniei, unde au fost invitaţi miniştrii şi numit, a purtat marele cordon al ordinului ce s’au ţinut la prândul de gală în Petersburg,
mai târdiu lui Benedetti, că „n’are nimic suita regală. „Sfântului Andreifi". dat în ondrea regelui Carol, Vineri sera, accen-
de ai spune“, răsboiul fu ca şi declarat. La ora 3 p. m. Mejestatea Sa Regele Ţarul şi marele Duce a defilat pe tudză, că tot interesul politic s’a concentrat în
Declararea formală din partea Pranciei s’a Carol primi la palatul de ernă corpul di­ dinaintea M. S. Regelui în capul trupelor. aceste toaste, şi continuă aşa:
făcut, cum seim, în 19 Iulie 1870, tocmai plomatic şi representanţii oraşului. După defilare a fost un dejun. „Toastul Ţarului Nicolae a păstrat
în diua, când Bismarck a primit dela Ru­ Petersburg, 29 Iulie. D-1 Rosseti-So- formele stricte convenţionale. împăratul a
Sera la opt ore s’a dat un ospăţ de
sia asigurarea, că ea va fi neutră. Acest lescu a depus atjl la Catedrala Sfinţilor vorbit puţin, şi a băut în sănătatea re­
gală la palatul din Peterhoff.
răsboiă a costat tronul lui Napoleon III, Petru şi Pavel, în numele M. Sale Regi­ gelui, a reginei şi principelui moştenitor.
pierderea Elsaţiei-Lorenei şi o despăgubire Distincţiuni. nei României, o coronă minunată pe mor­ (Piarul vienez trece cu vederea, că a băut
de 5 miliarde, ce a trebuit să le plătescă împăratul a conferit d-lui D. Sturdza, mântul marei ducese Elena Pawlo'wna. şi pentru prosperitatea României. — Red.)
Francia Prusiei, apoi trista privelisce pen­ preşedintele consiliului de miniştri din Ro­ Regele Carol, din contră, a ţinut 'un dis­
Despărţirea.
tru FrancesI de a vede, cum tocmai în Ver mânia, ordinul „Vulturului alb , a făcut ca curs politic plin de însemnătate, în care a
u
sailles regele Wilhelm s’a încoronat de îm­ dar generalului Ylădescu o tabacheră îm­ Despărţirea a fost forte căldurosă şi reamintit acea epocă, când tînera sa ar­
părat al Germaniei unite. podobită cu diamante. plină de o mare cordialitate. M. S. împă­ mată s’a luptat pe câmpurile de bătaie în­
După acest răsboift, Bismarck şi-a pus Totă suita regală a primit semne de ratul şi marele duce Mihail Nicolaevicî au tre Dunăre şi Balcani alături cu viteza
sărutat de mai multe ori pe M. Sa Regele armată rusescă, numind aceste timpuri fe­
tote puterile pentru reforme interiore. Şi-a înaltă distincţiune. D 1 Rosseti-Soleseu a
creat un puternic, partid, căruia i-a dat nu­ primit ordinul „St. Anna“, clasa I. şi A. Sa Regală prinţul moştenitor a săru­ ricite. Reamintirea dilelor dela Plevna,
mele de „liberaD şi a cărui menire era lupta tat pe toţi marii duci. unde trupele române au adus mântuire
Toasturile dela Petersburg.
contra elementelor conservatore şi catolice. M. Sa Regele şi A. Sa Regală prin­ corpurilor de armată rusesc! greu strîmto-
Ou ajutorul acestui partid şi prin energia Toastul Ţarului. ţul moştenitor şi-au luat rămas bun în parte rate de Osman-paşa, anevoie va fi făcut o
lui de fier a nimicit pe conservatori, a dela fiăcare. plăcută impresie in Rusia. Cei din Peters­
Peterslurg, 29 Iulie. La _prânclul de
adus legi aspre contra jesuiţilor, pe care i-a Când trenul s’a pus în mişcare, Ţarul burg au evitat pănă acuma de a reaminti
gală de erl, Ţarul a pronunţat toastul ur­
isgonit peste graniţele ţării, a depus epis­ a mai strîns încă odată în mod călduros acâstă epocă şi nici jurnalul de St. Peters­
mător :
cop!, provocând ast-fel faimosul „Kultur- mâna M. S. Regelui şi i-a adresat ultimele burg în articolul său de bineventare, nici
„Mulţumind M. Vostre pentru vi­
kamf în Germania. Sale adio-url. împăratul Nicolae în toastul său de erl nu
u
zita sa, ridic paharul meu în onorea sa.
In 1880 s’a apropiat ârăşl de conser­ Regele pleca la Moscva. au amintit nimic despre acel episod sân­
„Beau de asemenea în sănătatea Majes-
vatori şi de centru cu scop de a i câştiga geros al răsboiului cu Turcia. Regele Ca­
„tatii Sale Reginei, a A. S. R prinţul
pentru întărirea armatei. C r l s a p a c t u l u i . rol a asigurat totodată, că şi aducerea
„moştenitor şi pentru prosperitatea Ro-
Ca ultimă operă mare a lui Bismarck aminte de visită sa actuală va fi în veci
„mâniei *. — Situaţia gravă. —
1
a fost încheierea triplei alianţe între Ger­ săpată în inima sa, şi pe lângă acesta a
mania, Austro-Ungaria şi Italia. Toastul Regelui Carol. Evenimentul politic de cea mai mare dat expresiuue speranţei, că acestă visită
După mortea lui Wilhelh I şi a lui însemnătate în monarchiă este starea cri­ va contribui de a stabili cele mai bune ra­
Majestatea Sa Regele Carol a răs­
Frideric III, urmând pe tron actualul îm­ tică, în care — pe urma închiderei sesiunei porturi între Rusia şi România şi a strînge
puns :
părat Wilhelm II, el n’a putut să-şi mai 14 a parlamentului austriac — a ajuns şi mai tare legăturile de amiciţie esistente.
„Majestatea Vostre se nu permită
valoreze în măsură aşa de mare influinţa pactul austro-ungar. Der fi vor-în stare aceste cuvinte, pătrunse
,,să-i exprim adânca mea recunoscinţă
sa şi a ajuns la neînţelegeri seriose cu ca­ Vineri a sosit la Budapeşta pe neaş­ de adevărată amiciţie şi cordialitate, de a
„pentru cuvintele sale graţiose, cât şi pen-
pul statului, din care causă s’a retras în teptate ministrul comun de finanţe Benia- şterge neplăcuta impresiune, ce probabil a
„tru primirea aşa de căldurosă şi de cor-
Martie 1890. De atunci şi până la morte a min Kăllaig. El s’a dus direct la ministrul- făcut’o reamintirea Plevnii la curtea Ţa­
„diată, ce a binevoit a-mî face, şi de a-l
trăit retras la moşiile sale. preşedinte Banffy, cu care a conferit timp rului ? Dela răspunsul acestei întrebări va
„asigura cât sunt de mişcat de atenţiu
❖ de două ore, apoi s’a reîntors la Viena. atârna în parte, dâcă, şi ce fel de impor­
„nile delicate, ce Majestatea Vostrâ a avut tanţă mai deosebită va fi a-se atribui visi-
La soirea despre mortea lui Bismarck „pentru mine. Amintirea şederii mele în După scirile mai mult seu mai puţin tei regelui Carol la curtea împărătâscă a
împăratul Wilhelm II, care se afla în Bergen, „Rusia va rămâne în tot-dăuna gravată positive, ce s’au strecurat din cercurile gu­ Rusiei .
u
a trimis familiei decedatului o căldurosă „în inima mea, ca şi acea a fericitei vernamentale maghiare bine informate,
telegramă de condolenţă. Coudolenţele şi „epoce, când tinăra mea armată a combă­ scopul călătoriei lui Kâllay la Budapeşta „Mîincliener Allgeineine Zeitung* primesce din
le-au esprimat tote curţile şi guvernele tut pe câmpurile de bătaie dintre Du- şi a conferirei lui cu ministrul Banffy a Bucuresc! o corespondenţă, care vorbesce de vi-
europene. „nâre şi Balcani alături de viteza ar­ fost, ca să înduplece pe acesta a primi se sita dela Petersburg şi din care estragem urmă-
omată imperială, de care acţî mă aii- încheie cu guvernul austriac pactul pe basa tdrele :
Regele Carol în Peterslmrg. „pesce o nouă şi preţiosâ legătură, mul­ §-lui 14, seu decă nu, Banffy să aştepte cu „Din incidentul acestei visite se rea-
ţumită bună-voinţei Majestăţei Vostre. încheierea pactului, pănă când contele Thun mintesce visită dela Budapesta din anul
Sosirea la Petersburg.
„ Unit cu ţâra mea în aceleaşi sentimente îl va putâ încheia prin un „RcichsratlV trecut, care deşi a fost o visită de politeţă,
St. Petersburg, 29 Iulie. Majestatea Sa „şi într'o viie şi sinceră dorinţă, ca vi­ convocat pe basa unui nou sistem electo­ totuşi a avut urmări regretabile, care s’ar
Regele României şi Alteţa Sa Regală prin­ zita mea pe lângă Majestatea Vostre se ral; cu alte cuvinte guvernul unguresc se pre- fi putut evita, dâcă guvernul, şi mai ales
ţul moştenitor s’au urcat la 10 ore de di- „potă stabili cele mai bune raporturi şi lungăscă provisoriul actual cel puţin cu şâsc primul ministru, care e şi ministru de es-
mineţă pe bordul iachtului imperial „Ale­ „se contribue a astrînge şi mai mult încă luni. terne, ar fi procedat mai puţin misterios.
1
xandria' ' , care trebuia sâ-1 conducă dela „relaţiunile de amiciţie cu puternicul seu Se susţine, că baronul Banffy nu s’ar Drept consecenţe regretabile se socotesc de­
Peterhoff la St. Petersburg. „imperiu, fac urările cele mai calde pen­ fi învoit de loc cu propunerile lui Kâllay corarea consilierului ministerial Jeszenszky
Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală tru fericirea Majestăţei Vostre şi aceea făcute lui la însărcinarea contelui Thun. şi prigonirea de atunci mult mai violentă
erau urmate de o suită numerosă. Tote „a casei imperiale, rugând providenţa se Acesta ar apăre şi din scrisele lui „Pester a Românilor prin excesele şoviniste ale
u
bastimentele de pe Neva arboraseră dra­ „răspăndescă tote bine-cuvântările Sale Lloyd , care într’un articul inspirat, com­ Maghiarilor “.
pelele lor cele mari şi erau splendid îm­ „asupra Majestăţei Vâstre şi asupra cre- bătând svonurile despre crisă, elice, că dru­ După-ce cliarul german face o scurtă
podobite, er un numeros public îngrămă­ „dincioşilor lor supuşi. Ridic paharul mul, ce are să-l urmeze guvernul din Peşta reprivire asupra visitei principelui bulgar
dit pe cheiul împodobit cu drapele într’un „meu în sănătatea Majestăţei Vostre, a este croit prin lege, adecă: nicî un fel de la Sinaia, continuă:
mod strălucit saluta pe Majestatea Sa Re „aceleia a Majestăţei Sale Împărătesei., pact pe basa §-lui 14, şi nicî un fel de pro- „Pe cât timp lumea se interesa aici
gele cu urale nesfîrşite. „precum şi în sănătatea Augustei Vostre visoriu. forte puţin de Rusia în urma răsboiului
Printre personele presente, cari aş­ „mume. Cumcă încercarea lui Kâllay n’a avut ruso-turc şi a soluţiunei neaşteptate a ces­
11
teptau sosirea iachtului imperial la debar „ Trăescă Majestăţile Lor . nici un resultat, apare şi din scirea ce se tiunei Basarabiei, s’a produs un reviriment
ventileză tot cu mai mare insistenţă, că în opinia publică, de când un trimis spe­
cader, se observa generalul Adelson co­ După toastul M. S. împăratului, mu­
baronul Banffy trebue să se retragă. cial al Ţarului Rusiei a salutat pe Regele
mandantul pieţei, D. Kleiges căpitan al sica a cântat imnul românesc şi după acela
„Neue Freue Presse îndreptă în edi­ Carol la Iaşi, cu prilejul inaugurării Uni­
u
oraşului, amiralul Avellan, vice-guvernato- al M. S. Regelui, imnul rusesc.
ţia sa de alaltăerl sera un atac forte as­ versităţii de acolo, şi mai ales oposiţia pro­
rul oraşului şi alte notabilităţi înalte. Petersburg, 29 Iulie. La prândul de
pru contra lui Banffy şi a guvernului un­ pagă ideia, că în orl-ce privinţă ar fi în
Garda de onore a fost compusă din gală, ce s’a dat erl, MM. LL. imperiale şe­
guresc. Evenimentele ce se petrec în Aus­ interesul României de a menţine cu puter­
regimentul de infanterie Krassu-Iar-Konsk. deau în mijlocul mesii. La drepta Ţarinei
tria — aice organul vienes — sunt jude­ nicul imperiu rus relaţiunile cele mai ami­
La sosirea iachtului, musica a into­ era M. S. Regele României, apoi venea ma­
cate de cătră cabinetul din Peşta şi de foile cale. Aici se ţine sâmă şi de escesele poli­
nat un marş de onore. Majestatea Sa Re­ rea ducesă Elisabeta Mavriskiewna. La
inspirate de el numai din acel punct de ticei maghiare de naţionalităţi. Nu trebue
gele a trecut în urmă înaintea frontului stânga Ţarului luase loc marea ducesă Ma­ vedere, întru cât ating cabinetul unguresc. să se uite, că Românii din Transilvania şi
trupelor de onore, pe când musica cânta ria Pavlovna, alături de care era A. S. R. Oestiunea, că întru cât va fi posibil a afla Ungaria sunt partisanii principiului Cehilor
imnul român. prinţul Ferdinand. modul corect de soluţiune a încurcăturilor pentru transformarea federalistică a Austro-
După defilarea trupelor de onore, Ma­ din Austria, este cu totul dată la o parte Ungariei... Se speră în special, că întâlni­
Revista trupelor.
jestatea Sa Regele şi Alteţa Sa Regală în faţa cestiunei, că ore rămâne Banffy, rea Regelui Carol cu împăratul Rusiei, va
prinţul moştenitor ajunşi la catedrala lui Petersburg, 29 Iulie. Acjl a fost revista ori cade? Maghiarilor, continuă „N. Fr. da resultate mai îmbucurătore, decât visită
Petru şi Paul, unde rămaseră mult timp trupelor pe câmpia dela Ţarskoe-Selo în Presse , le place a-se presenţa ca politici dela Budapeşta. Se crede, că se va oferi
w
în rugăciune şi depuseră corone preţiose în presenţa Ţarului, a Ţarinei Alexandra prevădătorl şi a da altora lecţii din pre­ ocasia, ca Regele să vorbescă în favorea
pe mormintele lui Alexandru II şi Alexan­ Feodorowna, a Reginei Greciei, a M. S. vederea politică. Pe lângă acesta ei tot- Românilor din Basarabia .. .
11
Regelui României şi A. S. R. prinţul Fer­
dru III şi pe acela al soţiei lui Alexandru deuna îşi fierb fiertura lor separată şi n’au
II, al împărătesei Maria Alexandrowna. dinand şi a tuturor membrilor familiei înaintea ochilor alt scop, decât a-se ţină la Piarul parisian „Journal des I)ebats“ vor-
După-ce au visitat curiosităţile capi imperiale. domnia. bssee în terminii următori de visită Suveranului
talei şi au făcut o scurtă devoţiune în ca­ Au luat parte la acestă revistă 66 român la Curtea Rusiei :
Din tote acestea apare, că o mare
tedrala Isaac de Kazon, Majestatea Sa şi batalione şi un sfert; 43 escadrâne, 14 crisă este în pregătire. Kâllay a plecat „Visită acesta a Regelui Carol are o
Alteţa Sa Regală au făcut o visită metro- Sotuiaş de CosacI a 5 batalione şi trei Sâmbătă sera la Lsclil, pentru a cere au­ importanţă deosebită. Dela răsboiul din 1876
politului Palade la mănăstirea Alexan­ sferturi de artilerie cu 204 tunuri, în total dienţă la monarchul, ca să-i raporteze asu­ şi tratatul dela Berlin încoce, relaţiunile
dre wsky. un efectiv de 35,000 de âmenl. erau destul de încordate între BuuurescI şi
pra situaţiunei.
Preşedintele consiliului de miniştri al Marele duce Wladimir comanda. St. Petersburg.