Page 83 - 1898-07

Nr. 159—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

„România nu voia să uite că, drept acolo ; ea face pregătiri pentru tote even­ stabiliţi deja aici ţipă ca din gura şârpelui, — Comitetul central din Sibiiu „a luat
răsplată a serviciilor sale, ’i se luase Basa­ tualităţile. Este fapt, că între Austro-Un- căci vorba ceea, frate ne frate, der să
spre scire cuprinsul rescriptului ministerial
rabia ; în consecinţă pretindea, că se orien- garia şi Rusia nu mai esistă bunele rapor­ vede, că lipitorile să cunosc bine una pe şi întru cât privesce donaţiunile „Transil­
tezâ spre tripla alianţă. De cât-va timp s’a turi, ca înainte. Acâsta însă este numai în alta, să tem de concurenţi şi concurenţă. vaniei , se va acomoda aceluia, deşi nu îm-
11
produs, totuşi, o descordare (dâtente); cu profitul statelor balcanice. Ou cât mai slabe părtăşesce vederile d-lui ministru relativ la
Ludovic Mocsâry, cunoscutul patriot
prilejul ultimei călătorii a Regelui la Iaşi, sunt raporturile între marile puteri, cu atât disposiţiile statutare .
11
ungur, unicul Maghiar, care a apărat prin
Ţarul trimisese, pentru a’l saluta, pe guver­ mai mult trebue, ca Rusia să-şi îndrepteze — Relativ la examenele private dela
scris şi prin graifi viu în dietă şi afară de
11
natorul provinciei vecine şi atenţiunea a- privirile asupra poporelor din Balcani . scola civilă de fete a „Associaţiunei , in­
u
dietă principiul echităţii şi al dreptăţii faţă
câsta a fost forte bine apreciată. spectorul reg. ung. de scole din Sibiiu a
Condiţiile de pace intre Spania cu naţionalităţile nemaghiare, după cum
„S’a mai putut considera, ca o dovadă comunicat comitetului, că conform rescrip­
u
şi America. „Agenţiei Reuter i-se a- anunţă o foie din Peşta sufere greu de un
de mai multă bună-voinţă faptul, că o parte tului ministerial nr. 13649—1898 aceste pe
nunţă din Washington, că Statele-Unite au morb de intestine. Medicii săi numai cu
a ultimului împrumut de conversiune ro­ viitor nu se mai pot ţinâ.
dat ambasadorului Camion următorul răs­ greu spereză, că se va putâ îndrepta.
mână, 4 la sută, fusese plasată la Paris... 11
puns cu privire la condiţiile pe lângă cari — Averea societăţii „lulia . Direcţiu­
„Şi trebue notat mai ales, că eveni­ Revista dela Ţarskoe-Selo. In primul
America ar fi aplecată să încheie pace cu nea despărţământului XIV (Cluşiii) a fost
mentele acestea se produceau sub un mi­ articol publicat sub acest titlu în numărul
Spania: deplina cedare a insulei Fortorico, recercată din partea comitetului central, ca
nister liberal, căci chiar liberalii au fost, din Dumineca trecută al foii nostre, la ali-
renunţarea Spaniei la suveranitatea asupra în conformitate cu § 23 din Statutele fos­
sub Ion Brătianu şi elevii săi, apostolii cei nea penultimă în loc de „Marele duce Ni- 11
insulei Cuba şi cedarea celor-lalte insule tei societăţi universitare „lulia din Cluşiii
mai favorabili ai unei apropieri din ce în colae va privi ădî alături cu regele Carol
u
mai mici mărginaşe cu Portorico şi Cuba. să iee în primire averea aceleia de 2324 fl.
ce mai accentuată cătră tripla alianţă. etc., să se cetescă „Marele duce Nicolae,
Asupra sorţii Filipinelor şi a insulelor din 40 cr. şi biblioteca dela Casina Română
„D-l Dim. Sturdza, presidând călăto­ fratele răposatului comandant al trupelor
jur, se va hotărî mai târdiu. Afară de a- din Cluşiii. Biblioteca să rămână în admi­
ria la Petersburg, nu încăpea nici o îndo­ rusescl, va privi “ etc. etc.
cestea guvernul dela Washington mai plă- nistraţia despărţământului, âr capitalul să
ială, că interesul ţării şi dorinţele ei erau
nuesce, oa în insulele Filipine să înfiinţeze o Vijelii marî. Din tote părţile se ves- se trimită la cassa centrală din Sibiiu.
destul de evidente; şi în acelaşi timp era
staţie de cărbuni pe estinderea unui teri­ tesce despre cumplitele vijelii din dilele Fondul acesta de 2324 fl. 40 cr. se va fo­
0 garanţie pentru acei, cari s’ar fi putut
toriu aşa de mare, încât acolo să se potă trecute, cari în măsură mai mică s’au sim­ losi, la propunerea despărţământului, spre
alarma şi crede într’o convertire veritabilă.
înfiinţa un oraş american. Ca pupăză pe ţit şi pe aici. Pagubele pricinuite sunt scopurile indicate în §. 23 al Statutelor
„Noi, cari n’avem în Balcani nici un
colac America mai cere: suveranitatea enorme. Arborii au fost scoşi din rădăcină, amintite.
interes direct şi a căror unică preocupare
Spaniei să înceteze cu desăvârşire în apele casele descoperite, deci de omeni omorîţl, — Loterie pentru Casa naţională. Co-
e menţinerea păcii, nu putem decât să ne
vestice şi în marea Caraib; America nu ia âr partea cea mai mare greu răniţi. Fur­ misiunea Casei naţionale a propus, şi co­
felicităm pentru aceste disposiţiunl fericite.
11
asupră-şl plata datoriilor Cubei şi Porto- tuna cea mai cumplită s’a descărcat asupra mitetul a decis, a-se răspunde „Albinei din
„Tot ce va pută contribui să ţie în
11
ricului şi, în fine, desfiinţarea convenţii­ Vârşeţului. O parte din casarma honvezi­ Sibiiu, că suma ce „Associaţiunea doresce
frâu pasiunile populaţiunilor balcanice, ne
lor comerciale dintre Spania, Cuba şi lor a fost ruptă şi aruncată pe stradă, a realisa prin loterie se fixâză în 200,000
va plăcâ; am aplaudat călătoria la Bucu-
Portorico. tocmai când o ceată de honvedl căuta să corone, âr preţul unui los în 4 cor. (5 franci
rescl a Prinţului Bulgariei, cuvintele atât
se refugieze în casarmă dinaintea furtunei. pentru străinătate). Pe basa acestor chei,
de căldurose, ce s’au pronunţat şi visita în Conflict italiano-american. Toc­
acea Dobroge, pe care irredentismul bulgar mai pe când lumea întrâgă privesce c’un Mai mulţi inşi au fost îngropaţi sub ruine, va fi să se compună planul loteriei în ca­
unii au fost mortal răniţi, alţii au scăpat drul ordinaţiunilor financiare din vigâre.
a considerat’o atâta timp, ca pe a sa. viu interes la soluţiunea, ce se va da neno­
„Vedem cu şi mai multă favore exo­ rocitului răsboih dintre Spania şi Statele- cu răni mai uşore. Soldatul Popovicih a In legătură cu acâsta ^direcţiunea institu­
11
durile spre Petersburg a Prinţilor supăraţi Unite, se ivesce un conflict serios între murit deja, eră Iorga e în agonie. Nu e tului „Albina a decis şi a avisat pe co­
11
pănă acum cu Rusia şi sforţarea lor de a America şi o altă putere din Europa, Ita­ edificiu în oraş, care să fi rămas intact mitetul central, că dâcă „Associaţiunea va
de fiorosul uragan. — Acelaşi lucru să ra- putâ esopera dela guvern facultatea de a
se asocia adl la politica inaugurată de cei lia, pentru Columbia. Conflictul e de ori­
doi împăraţi, politică de echilibru şi de gină mai veche. S’a întâmplat, că în 1885, portâză şi din alte regiuni ale Bănatului, arangia o loterie cu câştiguri în numărar
pace . pe timpul revoluţiunei din Columbia, a fost din comitatul Şopronului etc. sâu în efecte publice, institutul va primi
11
finanţarea. Dâcă însă loteria va fi numai în
arestat un sudit italian cu numele Ernesto Problema poliţiei din Peşta. Poliţiei
Sub titlul „Peregrinajul dela Petersburg din Peşta i-s’a dat o grea problemă din obiecte de valore, „Associaţiunea" va putâ
11
Cerutti, care-şl aduna averi însemnate în
serie „Badapesti Hirlap“ dela 80 Iulie între s’o arangeze însa-şl, âr „Albina" va da şi
Columbia. O parte din averile lui Cerutti partea preşedintelui dela „nemzeti szovet-
altele: în acest cas tot concursul său la vânzarea
au fost prădate, altă parte secuestrate. sâg", Mihail Herczegh. Acesta i-a predat o 11
„Anul trecut a fost la noi Regele ro­ losurilor. — Biroul „Associaţiunei a fost
Fiind vorba cam despre trei niiliâne lire, scrisore iscălită de-un „comitet secret al
mân Oarol şi regina-poetă Elisabeta. Şi noi 14 însărcinat cu intreprinderea paşilor nece­
Italia a protestat pe cale diplomatică con­ tinerilor nemaghiari, în care Jeszenszky,
i-am sărbătorit, der nici Sturdza, nici ni­ sari pentru a esopera dela guvern conce­
tra acestei proeederî şi a pretins dela Co­ Herczeg, Pâzmândy, Rakosi şi Krivach sunt
meni altul dintre miniştrii români n’au ve­ 11 siunea loteriei.
lumbia replătirea milionelor. Columbia a „ameninţaţi cu morte , numiţi fiind „călăi
nit cu ei; nici nu s’a vorbit nimic despre — In lista membrilor fundatori ai
răspuns forte târdiu şi nedecis, din care şi cei mai mari duşmani ai naţionalităţi­
11
amiciţia maghiaro-română, seu despre o „Associaţiunei s’a inscris „ Casa de păstrare
11
u
causă s’a născut un lung schimb de note lor . — „Peşti Naplo crede, că totul e o
u
alianţă, ci regii Francisc Iosif şi Carol au din Selişte cu 200 fl., solvibill în Z®ce ani
diplomatice. In fine Columbia a primit pro­ glumă. Aşa credem şi noi, şi mai credem,
beut unii pentru alţii. Totuşi acestei visite consecutivi.
punerea Italiei de-a fi numit Cleveland, fos­ că acâstă prostă glumă a fost făcută de
1 s’a dat mare însemnătate politică şi gu­ — Răposatul Dr. Aurel Brote a testat
tul preşedinte al Statelor-Unite, ca arbitriu. vre-un prietin ai celor dela „nemzeti szo-
vernul a fost aspru atacat pentru acesta în u pe sâma „Associaţiunei 500 fl.
11
La 1867 Cleveland a decis în favorea Ita­ vetseg . Poliţia din Peşta are acum pro­
camera română.
liei. Când era însă să plăteseă, Calumbia, blema de-a „erua“ pe autorii scrisorii. — Oa fundatori la Casa naţională s’au
„Acum însă după un an, România se mai înscris: d-l Nic. Garoiu, advocat în
contra tuturor usanţelor internaţionale, a
împacă cu Rusia, pe care era măniosă de Circul Henry. In librăria d-lui Zeidner ZârneştI, cu 1000 fl., „Hăţiegana , „Aura-
u
început să ridice escepţiunl şi a refusat
'20 de ani, fiind-că drept mulţămită pentru H. de pe Târgul grâului vedem espuse 6 ria , „Doina , „ Cassa de păstrare din Să-
11
u
u
plata. Guvernul din Roma văclând acâstă
ajutorul ce i-a dat la Plevna, Ruşii i-au corâne de argint, care au fost date d-lui lişte şi „Furnica cu câte 1000 fl., „Senti­
u
jidovâscă purtare a Columbiei a dat ordin
luat Basarabia. Şi totuşi Românii au deve­ Henry, director de circ, ca semn de înaltă nela' a trimis 2 acţii proprii â 50 fl. ca
1
admiralului Candiani să mârgă cu flota sa
nit partisanl ai Rusiei, âr domnitorul lor stimă din partea locuitorilor din oraşele venitul lor să se folosâscă pentru acâstă
în faţa capitalei Columbiei, Cartagena. Tot­
se ’ntorce cătră Ţarul şi-şi vorbesc în to Triest, Graz, Caşovia, Debreţin, Neoplanta Casă; „ Corviniana a dat tot spre acest
u
odată Candiani, la însărcinarea guvernului
nul intimei prietinii. şi acum în urmă în Cluşiii. Amintim tot­ scop 40 fl.
său, a adresat un aspru ultimat Columbiei,
„Ce vrâ România? Ea are indepen­ odată, că în urma cererei populaţiei din — Mai amintim, că la adunarea ju­
în care îi dă termin de 20 dile pentru a
denţă şi coronă regală. Româuii nu sunt Sibiiu d-l director Henry s’a vădut silit a bilară săsâscă dela 22 August, „Associa­
plăti milionele. Cestiunea acâsta preocupă
Slavi, prin urmare nici panslaviştl nu pot mai prelungi seria representaţiilor sale acolo ţiunea" va fi representată prin dd. Dr. II.
viiu opinia publică din Italia.
fi. Pănă acum împăratul german Wilhelm cu două dile, aşa că prima representaţiune, Puşcariu şi secret. I. O. Diaconovich.
a protegiat România şi ea era socotită care a fost anunţată aci pentru Joi, 4 Au­ — Pentru ocuparea postului de se­
lângă tripla alianţă. Cum va fi însă de aici gust, se va da irevocabil Sâmbătă în 6 cret. I. au intrat trei cereri, dintre cari nu­
înainte ? România nu va fi tributară Ţaru­ SCIRILE DILEI. August. mai cea a d-lui Dr. Diaconovich a întru­
lui, ca Bulgai’ia seu Muntenegru, însă pote — 2 (14 August. Contra umedelei din locuinţe. Subs­ nit condiţiile din concurs.
să-i fiă soţ de arme şi aliat. Totdeuna irre-
Emigrarea Jidanilor din Galiţia. „Şiru­ crisul face cunoscut Onor. Public, că prin-
denta română a contat, că Rusia o va
rile nesfîrşite ale emigranţilor ne amintesc tr’o composiţiă chemică, ce a inventat’o, DIVERSE.
ajuta la victoriă.... Presupunem însă, că
proporţiunile cunoscute din cronici ale delătură orl-ce umeclâlă (igrasiă) din lo­
înţelepciunea Regelui Carol nu va voi să 11
emigrării celor ce au ocupat pământul cuinţe, magazine etc., garantând pentru „Se vec|î Neapolul şi apoi să mori!
turbure pacea nici în Peninsula-balcanică, Acâsta e o cŢcătore, care bine o cunosc
acestei ţări în frunte cu ArpadL Aşa îşi orl-ce lucrare, care i-se va încredinţa. —
nici între vecinii săi, şi se va sfătui cu Ţarul toţi aceia, cari au avut ocasiune să cerce­
încheie raportul o foie ungurâscă, şi con­ Theodor v. Butkicivicz, pictor artistic, strada
u
numai despre Peninsula-balcanieă ... teze romanticul oraş dela polele Vesuvului.
statarea de mai sus se vede, că n’o supără Castelului Nr. 47. Italienesce sună astfel: „Vedi Napoli e
u
de loc, căci „naţiunea ungurescă“ în mi­ poi muori! E o Zicătăre acâsta în care se
Revistă externă. noritatea ei stă să fiă copleşită de celelalte Oela „Associaţiune”. esprimă acea dragoste esagerată faţă de
acest oraş al patriei sale, ca şi în vorba
naţionalităţi ale Ungariei, şi aşa patrioţii
românâscă : „Dâmboviţă apă dulce, cine bea
Visita principelui bulgar la JPe- trebue să tresalte de bucurie, când văd In numărul ultim (Nr. V. Iunie-Iulie)
nu se mai duce!“ In „Gazeta Trans“ s’a
u
■tersburg formeză obiect de discusiune şi aceste „şiruri nesfîrşite“ de „viitorii pa- al „Transilvaniei aflăm câte-va date de in­ vorbit mult de etimologisarea poporană.
11
u
apreciare şi în pressa sârbâscă. In legătură trioţI şi deci „salvatori ai viitorului un­ teres pentru „ Associaţiune . Un asemenea cas avem şi în Zicala italie-
cu soirea, că principele Ferdinand va sosi guresc . Autorităţile ungurescl dela gra­ — In cestiunea ajutorelor date de nâsoă. A fost adecă-un vechili obiceiîi al
11
11
în curând la Cetinjc, capitala Muntenegru- niţă de săptămâni de (Ţie au cerut sporirea societatea „Transilvania din Bucurescî, călăuzilor de a conduce pe ospeţii visi-
tatorl mai întâiu în părţile mărginaşe ale
u
ilui, „Branilc din Neoplanta scrie următo- gendarmeriei grăniţerescl, care să se potă primarul oraşului Sibiiu a transpus ordinul
Neapolului, Vesuv, Sorrent şi mai ales în
rele: „împăcarea Rusiei cu Bulgaria este opune povoiului de jidovime, ce se revarsă comitelui suprem nr. 72—1898. Ordinul fermecătorul orăşel Mori; de aci apoi vorba:
fapt deja împlinit. Influenţei rusescl ’i sunt din nord în ţâra făgăduinţei; pănă în diua cuprinde un rescript al ministeriului de in­ „Vedere Napoli e Mori poi!“ Acâsta ar fi
11
•deschise acum tote porţile în Bulgaria. de adl însă în privinţa acesta nu s’a luat terne, care provâcă „Associaţiunea să nu fost forma originală, din care a resultat
apoi prin etimologisare frumosa dicătore : Să
Bine a făcut Ferdinand, că nu s’a jertfit nici o disposiţiune; trei sluşbaşî au fost la mai primâscă acele ajutore şi adauge, că la
veZî Neapolul şi apoi să morl! u
intereselor streine şi că nu s’a aruncat în graniţă, trei au şi rămas. Ungurii să bu­ cerere, ministrul este aplecat a pune la
11
u
braţele triplei alianţe. Rusia concentrâză cură de acesta a doua „venire întâmplată disposiţia „Associaţiunei o egală sumă
erăşî în jurul său statele din Balcani şi tocmai la o miie de ani dela „prima ve- pentru ajutorarea elevilor meseriaşi, supli­ Proprietar: I>r. Aurel Mureşianu.
u
11
• desvoltă nou interes faţă de raporturile de nire a „ocupătorilor patriei". Jidovii însă nind astfel ajutorul dat de „Transilvania . Redactor responsabil: 42reg©r8M Maior.