Page 85 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta« iese în flgcare iji.
Adminislraţlunea şi Tipografia.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe s6se luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6so
INSERATE 80 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
următdrele Birouri de anunolurl: Se pronumerâ la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf'. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfold & Emerlch Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Boldber- Administrat iun ea. Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Tdrglll Inului Nr. 80, etagiu
Su r g : Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină. 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 160. Braşov, Joi 23 Iulie (4 August). 1898.

Mortea lui Bismark. consilierul său şi făcea tot ce afla apoi assesorii consistorial! Leontin Simo- D. Ferechide a trimis Duminecă, în
acesta de neapărat necesar. Numai nescu şi I. A. Preda. Nic. Cristea şi Va- numele guvernului român, o lungă telegra­
Jalea cea mare, ce a cuprins cu modul acesta Bismark a putut siliu Damian au protestat în scris contra mă de condolenţă contelui Herbert Bismarck
totă Germania la soirea despre m6r- pregăti şi* duce la un sfârşit victo-. decisiunei, înaintându-şî protestele la Con- la Friedrichsruhe.
tea fostului cancelar al imperiului, rios răsboiul cu Austria şi cel cu sistor". S’au luat disposiţii, ca guvernul să fie
Bismarck, precum şi viua şi adânca Francia, car! au făcut cu putinţă După cum umblă vestea prin Sibiiu, represintat prin d. Al. Beldiman, ministru
impresiune, ce a produs’o ea pretu­ unitatea Germaniei. majoritatea în adevăr să fi luat o hotărîre al ţării la Berlin, la înmormântarea prin­
tindeni în lumea civilisata, sunt cele Atât în conflictele sale cu par­ în sensul de mai sus. Cum se pote uni cipelui Bismarck.
mai elocuente dovecj! despre rolul tidele dinăuntru cât şi în acele cu sta­ acâstn cu atitudinea generală a clerului şi *
cel atât de însemnat şi decisiv, ce tele mic! germane şi cu statele străine, poporului în acesta cestiune, numai cei din r Dudapester TagblatF scrie sub titlul
l’a jucat răposatul bărbat de stat Bismark a procedat, cum am cjis, în anchetă vor scii. Noi ne reţinem deocam­ „Doliul Germaniei" între altele:
prusian în politica patriei sale nu modul cel mai necruţător, ba de dată dela orl-ce comentar. Bismarck a fost tot deuna un sincer
numai, ci în politica universală şi multe-orî chiar brutal, fără a mai amic al patriei nostre. Deja epistolele sale
sunt tot-odată un măsurător sigur ţinâ semă de drept şi de moral. El din Ungaria sunt o dovadă pentru simpa­
pentru apreţiarea genialităţii şi a a lucrat în aceste casurî după ac- Mortul dela Friedrichsruh, tia, ce-a avut’o pentru naţiunea nâstră; âr
mărimii sale. sioma: „puterea primeză dreptul" şi Mortea principelui Bismarck preocupă politica sa nu şi-a îndreptat nici odată as­
„Patria a pierdut pe cel mai cu ajutorul ei a învins, ce i drept lumea întrâgă. Germania este în adânc do­ cuţişul contra Ungariei, ceea-ce n’a fost
mare fiiu al seu". Cu aceste cuvinte multe şi mar! piedecî, cimentând cu liu. Semnificativ însă e, că acest doliu este puţin la uu bărbat de stat, ca Bismarck,
începe fdia oficială a imperiului ger­ sânge şi fer unitatea germană sub conturbat tocmai în Germania printr’o is- care avea tot-deuna „două fiâră în foc".
man necrologul, ce-1 face principelui chivera prusescă, der a produs de bitore indiscreţiune. Un intim al marelui Enunciaţiunea, că punctul de gravitaţiune
Bismarck. Şi ca se arate ce mare în­ altă parte o stare fârte grea şi asu- bărbat de stat decedat, a dat publicităţii al monarchiei are să fie transpus la Buda,
semnătate istorică are activitatea lui pritore politică în Europa, sub care scrisâreaprin care Bismarck şi-a cerut la 1890 nu derivă dela el, precum s’a tot repetat
Bismarck pentru Germania, fdia au suferit şi sufer şi astăcjî în mă­ dimisia din postul de cancelar al impe­ şi acum, ci dela Gentz; Bismarck însă de
amintită citâză judecata, ce ar fi sură mare popârele ei, mai ales cele riului. Scrisdrea cuprinde o aspră critică multe-ori a accentuat acesta în conversărl
pronunţat’o asupră-i un Frances cfi- mici. la adresa împăratului Wilhelm II, din care private. Raporturile lui Bismarck cu conţii
cend: „Bismark a scos pe German! Dintre poporele mic! numai Un­ causă publicarea ei a atins fârte neplăcut Kârolyi, Teleki, Andrâssy, Scher-Thoss,
din întunerec şi i a ridicat la cul­ gurii au tras folos din politica, ce cercurile oficiose din Germania. Csâky, cu Klapka şi alţi anteluptătorl ai
mea gloriei, el a făcut mai mult a urmărit’o Bismark faţă cu mo- „Eeichsanzeiger“ publică telegrama de libertăţii maghiare, sunt cunoscute şi se
pentru Germania, decât Richelieu narchia nâstră. Pe politicianii un­ condolenţă, ce a trimis’o împăratul Wilhelm pote dice, că şi în timpul din urmă, când
pentru Francia, Cromwell pentru gur! a sciut să-i câştige dibaciul can­ familiei decedatului. Ea este următorea: erau la ordinea dilei luptele pentru poli­
Englitera şi Petru I pentru Rusia . celar pentru planurile sale îndrăs- „Ou adenc doliu împărtăşind durerea, tica bisericescă, s’a ocupat mult cu ele şi
11
Şi în adevăr n’au avut Ger­ neţe şi cu ajutorul lor i-a şi succes ce v’a cuprins pe toţi pentru scumpul şi şi-a esprimat părerile şi faţă de visitatori
manii un diplomat mai genial şi un a trage monarchia nâstră încetul marele mort, plâng şi eu pierderea marelui unguri. Din aceste convorbiri era evident,
naţionalist mai înfocat decât a fost cu încetul în mrejele politicei ger­ fiiu al Germaniei, a cărui credinciosă con­ că Bismarck ţinea la Ungaria, şi că-şl ex­
Bismarck, a căruia succese uriaşe mane. lucrare în opera reunirei patriei, a câştigat prima părerea de rău, că în fruntea aface­
câştigate în timp de trei-c}ec! de Etă causa de ce la poporele amiciţia fericitului meu bunic, a Majestăţii rilor Ungariei nu mai stau bărbaţi mari
an! în folosul unităţii şi al măririi asuprite din monarcbiă numele Bis­ Sale marelui împărat, precum şi recunos- de stat.
Germaniei, au pus în uimire totă marck nu era simpatic, ci numai cinţa veclnică a întregului popor german.
lumea. stimat şi temut. El a avut să mul- Oa loc de odihnă a rămăşiţelor sale pă­ Press a despre Bismarck. ■
El şî-a urmărit ţinta sa de-a ţumescă acâsta numai egemonilor mântesc! voiă alege un teren de pe colina Tote diarele francese scriu despre
restabili împărăţia germană şi a asi­ din A ustro-Ungaria, car! îşî luau ca din Berlin alături, cu antecesorii mei . Bismarck. „Tmps", impută „omului de
u
gura unitatea sa, cu o energiă de pildă tactica sa politică, care nu se împăratul doresce der, ca Bismarck fier", că atât Francesii, cât şi Germanii au
fier, cu forţa unui gigant, cu iste­ împedeca de principiile dreptăţii şi ale să fiă îmormentat lângă antecesorii săi în causă de-al urî, deore ce el a stricat pacea
ţimea unui politician neesorabil, care echităţii, când voia să-şî ajungă ţinta. Berlin. Herbert, fiiul lui Bismarck, a răs­ dintre aceste două popâre chiămate a-se
nu se spariă de nimic şi căruia ni­ Abstrăgând dela aceste puncte puns împăratului, că deja cu an! înainte înţelege şi iubi. „ Journal des Debats elice,
u
mic nu i-se pare cu neputinţă. De întunecose, principele Bismarck este tatăl său a dispus, ca să fiă îmormentat că mărimea lui Bismarck o întunecă dis­
aicî a şi venit, că Bismarck nu era şi rămâne mândria şi gloria naţiu- în Friedrichsruh, faţă ’n faţă cu porta caste­ preţul, ce l’a dovedit el faţă de drept şi
alegător în mijlâcele, ce credea că nei germane. lului. Principele Bismarck şi-a compus în­ omenime. Tote cli are e
l francese scriu în
duc mai iute şi mai sigur la scop, suşi epitafiul, care este în text german: acest fel.
şi nu-ş! tăcea scrupul! de a brusca Jalea adâncă ce domnesce pănă pilier ruht Fiirst Otto JBismarcJc: Geboren Z N. freie Presse scrie următdrele:
u
pe toţî, în drepta şi în stânga, când şi în cea din urmă colibă din Ger­ am l-ten April 1815. Gestorben... Fin treuer Ceea-ce atinge mai greu inima naţiu-
vedea că-i surîde un nou succes mania pentru pierderea lui ne spune, deutsclie Diener des Kaiser Wilhelm nei germane la scirea despre mortea lui
pentru împlinirea aspiraţiunilor sale. că patria germană a pierdut în ade­ Cu data 1 August se telegrafâză din Bismarck, e fără îndoielă cugetul, că cu
De aceea Bismarck, deşi era văr un mare fiiu al său. el s’a stîns ultimul, der şi cel mai mare
Friedrichsruh, că cadavrul răposatului a
monarchist cu trup şi suflet, nu s’a fost luat de pe patul mortuar şi aşeejat în­ bărbat din epoca ei eroică, şi acest senti­
sfiit, când a crecjut, că pentru sta­ Biserica română gr. or. şi aju­ tr’un cosciug de metal, care a fost aşedat ment ne conduce cu cea mai mare sigu­
bilirea egemoniei Prusiei asupra torul de stat. Seim, că în vederea nece­ ranţă la sîmburele esenţei lui. El a fost
în alt cosciug de stejar. Castelul este închis.
Germaniei de Nord este neapărat de sităţii, ca biserica română gr. or. dela noi puternicul purtător şi energicul erou al
S’a dat ordin, ca nimeni să nu între. Din
lipsă, să restârne şi tronurî, ca acela să ia posiţiă faţă cu noua lege privitore Hamburg, Berlin şi din împrejurime numă- sentimentului naţional. Ceea-ce a trăit de­
al regelui de Hauovera şi să anec- la intregirea veniturilor preoţesc! din partea roşi visitator! s’au dus la Friedrichsruh, cenii de-arândul în sufletul naţiunii, ceea-ce
teze la Prusia mai multe provincii. statului, s’a conchemat la Sibiiu o anchetă dela răsboiul de independenţă încoee, în
însă nu li-s’a permis intrarea. In castel se
Deşi plin de temperament, iute, compusă din asesor! consistorial! şi din al cărui timp cade nascerea sa, a ajuns
află doi poliţişti secreţi, afară de aceştia
necruţător din fire, Bismarck lucra protopop!, despre care se dicea, că are să să se manifesteze şi să se realiseze în sute
la ordinul împăratului german, regimentul
cu mare prevedere şi scia să ţese pregătescă materialul pentru viitorul Con­ de infanteriă Bl s’a dus ca gardă de onore de chipuri: dorinţa ardătore de a validita
firele diplomatice de cu vreme cu-o gres estraordinar naţional bisericesc — la Friedrichsruh. Credinţa generală e, că într’o unitate politică t6te bogatele daruri
estra-ordinară dibăciă. Astfel a reu­ care are se fiă conchiămat pentru a decide firesc! ale naţiunei germane, de-a împreuna
dâcă familia nu va primi invitarea împă­
şit el într’un timp relativ forte scurt în acestă gravă cestiune. Ancheta s’a în­ ratului de a-se îmormânta Bismarck în tote seminţiile ei şi din multele patrii mai
să ÎDtemeieze egemcnia Prusiei în trunit e acestea în Sibiiu. Despre re- Berlin, osămintele lui vor fi depuse în mau­ mari sâu mai mici să creeze o singură pa­
confederaţiunea germană, înfrângând sultatul ei n’a resuflat nimica din cercurile soleul de pe Schneckenberg, care se edi­ trie — acestă dorinţă a conceput’o el, a
pe Austria la 1866 şi scoţendu o din competente. Aflăm însă în foile unguresc! fică tocmai acum. Pănă când se va isprăvi pus’o pe terenul faptelor şi a realisat’o pe
acâsta confederaţiune, a reuşit să o soire, care cobesce a rău. Etă ce se te- zidirea mausoleului, cadavrul va fi depus deplin.
dobâre mai târcjiu împărăţiă napo- legrafieză din Sibiiu foilor din Peşta: în Welfenhaus. Prin două puternice sărituri şi-a ajuns
leonidă şi să creeze împărăţia ger­ „In ultima şedinţă a anchetei presi- ţ)iua îmormântării nu este fixată încă, el acest scop. Prima a fost eluptarea ve-
mană de ac}!. dată de archimandritul Dr. II. Puşcariu, nici nu se scie positiv, care va fi locul, ce chei rivalităţi dintre cele două puteri prin­
Tâte aceste succese nu le putea s’a decis cu majoritate de voturi, să se pri- va cuprinde osămintele lui Bismarck. îm­ cipale ale confederaţiunei germane : Prusia
dobândi, decă nu ar fi sciut să câş­ miscă dela gurern întregirea venitelor precţescî. păratul Wilhelm a dat ordin, ca pe Konigs- şi Austria, care s’a terminat ou definitiva
tige cu totul pentru sine pe Wilhelm La anchetă au luat parte protopopii: Za- platz din Berlin să se ridice un mare ca­ victoriă din partea Prusiei şi cu eschiderea
I Regele Prusiei, âr mai târcjiu îm­ harie Boiu, Nieolau Cristea, loan Papiu, tafalc. De aici ar apare, că îmormântarea Austriei. Cealaltă a fost surparea imperiu­
părat al Germaniei nouă unite. Wil- I. Cândea, Coltofeanu, Iuliu Dan, Tod. totuşi se va face la Berlin. lui francez, prin ceea-ce el nu numai că a
fielrn avea o încredere nelimitată în Herman, Simion Monda şi Vasilie Damian, * transpus primatul Europei asupra Germa-