Page 86 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 160 — 1898.

niei sale, dâr în acelaşi timp prin sângele contra Turciei şi cari posedă decoraţiunî de a-le cunosce planurile, fiind-că punea fără îndoială partisaul în popor, ceea-ce
comun vărsat a şi închegat pentru tot- românesc!* preţ pe ajutorul, ce Ungurii i l’ar pută da au înţeles şi elementele mai tinere ale no •
deuna într’un singur corp tote săminţiile Primarul oraşului a presentat M. Sale contra Austriei. bdimei, cari fraternisâză cu tinerii eşiţl din
germane. Cele-lalte fapte mari ale sale, tot pânea şi sarea pe o tavă şi a adresat Re­ In primăvara anului 1866 Bismarck „Junimea" şi înjură pe cei bătrâni — con­
ceea-ce a făcut pentru viâţa culturală a gelui un mic discurs, în franţuzesce, la a dat voie lui Klapka să formeze o legiune sângenii lor.
naţiunei germane prin unitatea monetară, care M. Sa a binevoit a răspunde în modul de Maghiari, pe care mai târejiu a organi- Ioan Flonăor şi Dr. George PopovicI
priD unitatea justiţiei, prin crearea Reichs- cel mai graţios. sat’o contele Aladar Csâky. Cea mai sagui- se pot numi cu drept cuvânt conducătorii
tag-ului, tote acestea sunt întrecute în Regele Carol, însoţit de marele Duce nică speranţă a Maghiarilor legată de ac­ „tinerilor". Primul a primit prin îngrijirea
splendore de cele două fapte, ce le-a înde­ Alexandrovicî şi de Alteţa Sa Regală Prin­ ţiunea Pruşilor era, ca corona Sf. Ştefan tatălui său, — un bărbat cu sentimente
plinit, în timp ce a întrunit în sine vicle­ cipele moştenitor cu amiralul Arseniew, să ;fiă pusă pe capul pi’inţului Carol Fri- democratice, care deja înainte cu 20 ani a
nia unui Machiavelli şi simţul eroic al unui s’au dus apoi în trăsuri deschise la palatul deric. apărat în partida domnitore a marilor pro­
Roland. marelui Duce; cortegiul a fost aclamat cu Este sciut, că legiunea de 2400 a Ma­ prietari români interesele ţăranilor nevoioşl
In strînsă legătură cu acestea stă şi urale fără sfîrşit pe tot parcursul. ghiarilor, a pătruns sub conducerea lui — o crescere şi erudiţiune deosebită. Pa­
faptul, că şi noi Austriacii am avut parte Regele şi Principele moştenitor au Klapka în Ungaria, însă ea luând veste triot român cu inimă caldă, combate în
să-i simţim braţul de leu în bine şi în rău, făcut o visită marelui Duce şi marei Du­ .despre apropierea trupelor austriace, s’a partidul naţional fără considerare clica, ce
şi că tote învălmăşelile sunt de a-se reduce cese, apoi s’au dus să visiteze capela sfintei retras în Rosenau. Contele Scherr-Thoss, a domnit pănă aeu-^. Independent în orl-ce
la loviturile pumnului său. Energiei sale feciâre d’Iveaskaya. pe care l’a fost trimis Klapka la generalul direcţiune, acesta de sigur ar fi predes­
de fer, înaintea căreia trebuia să cadă ori ce Sera a fost la palatul mare ducal un prusian conte Stalberg, a fost prins de tinat ca conducătorul adevărat al nobili-
pedecă, a trebuit să-i cadă întâia jertfă prând de 50 de tacâmuri, urmat de o se­ ulanii austriacl şi deportat în Cracovia, mei române, dâcă însu-şl n’ar fi prea con-
posiţiunea nostră în Germania; apoi ne-a rată musicală. unde legionarul ungur a fost predat tribu­ ciut de acâsta şi dâcă ar recunosce afară
dat cumplita lovitură din 1866, ale cărei Palatul era splendid iluminat. nalului militar. Intr’aceea Klapka a rapor­ de Români şi altor naţiuni dreptul de
urmări le mai simţim şi adî. Tote luptele tat despre acest incident lui Bismarck, care esistenţă. Un folos insă pentru sanarea re­
şi crisele nostre sunt de-a să reduce numai Strossmayer despre Croaţia. a intervenit în favorea lui Scherr-Thoss, ferinţelor politice ale Românilor l’a adus
la faptul, că eschiderea seminţiei germane- ameninţând, că dâcă legionarul va fi ese- deja prin faptul, că a abătut pe nobilii
austriace din Germania şi posiţiunea ei în Episcopul Georg Strossmayer petrece cutat, el va da ordin să fiă împuşcaţi cei tineri dela politica neonestă, egoistă şi vi-
Austria i-a sguduit’o din temelie şi că'băr­ Ia băile din Rohits. Aici episcopul a fost 10 cetăţeni austriacl, cari au fost făcuţi clână a lui Styrcea et consortes.
baţii de stat ai Austriei nici pănă acll n’au sărbătorit dilele trecute prin entusiaste ova prisonierl la Trautenau. Dr. George PopovicI, de present de­
putut afla formula potrivită pentru situaţiunea ţiuni de cătră o mulţime de deputaţiunl din Mai târejiu se lăţise vestea în Prusia, putatul curiei V a districtului român, pro­
schimbată. Der aceeaşi mână, care ne-a ră­ întrâga Croaţiă, der mai ales de Croaţii că între Unguri sunt mulţi, cari sprijinesc priu dis representautul a 200,0C0 Români
nit de morte, cu prietiniă ni-a întins’o Bis din Zagoria, Samobor şi Agram. Deputa- tendinţele Rusiei de a împiedeca pe Prusia în parlament, este fiiul unui cleric din cei
marck după ce s’a răfuit cu Austria, şi trei­ ţiunile, formându-se în conduct, au fost să trâcă linia Majnei stabilită la pacea din mai însemnaţi şi stimaţi. Forte talentat şi
sprezece ani după Koniggrătz s’a născut conduse înaintea bătrânului episcop de Praga. Andrassy a însărcinat pe Scherr- de un patriotism înfocat, ocupa .deja la
alianţa germano-austriacă, care în locul po- cătră deputatul Kiepach, care i-a adresat o Thoss să câră dela Bismarck lămuriri. Bis­ universitate între colegii săi o posiţie do­
siţiunei nostre perdute în Germania, ne-a vorbire. La vorbirea acâsta Strossmayer a marck — clic foile maghiare — a declarat minantă, fiind şi president în „Junimea".
rebonificat cu o puternică posiţiune în Eu­ răspuns între altele: pe cuvântul său de onore, că „dă o miie Candidatura sa în dieta imp. se atribue re-
ropa, şi care a devenit pedestalul păcii eu­ „Fraţilor! Iubiţi-vă patria şi chiar cu de galbeni orl-cărui agent provocător, pe terării „Corcordiei", stăpânite atunci de cei
ropene. Acâstă cumpătare în învingere, a- preţul vieţii vostre nu lăsaţi, ca să fiă sfâ­ care el l’ar pute trimite în Ungaria" şi a bătrâni, înaintea „tinerilor". Referinţele
câstă transformare a unui vechia şi adânc şiată, seu drepturile, libertatea şi independenţa adaus, că a „ameninţat şi pe România, dăcâ materiale l’au necesitat la primirea unui
rănit duşman într’un intim aliat, va fi tot- ei nimicite. Croaţia va fi liberă! Eu cu greu nu'-va face să înceteze agitaţiunile române în post în minister (?); încreduţl în caracterul
dâuna admirată, ca una din cele mai mă- voifi ajunge să văd acesta, cei mai tineri Arăeal. u lui, partisanii număroşl nu se tem, că va
se
estre trăsături ale acestei politice a lui însă vor fi martori acestei libertăţi şi in­ „După răsboiul cu Francia — cli deveni politician de oportunitate. Ţinuta în
Bismarck. dependenţe. Der dâcă sortea nu-mi va fi mai departe Bismarck — va urma un lung afacerea Falkenhayn i-se ia de unii alegă­
rânduit să văd cu ochii trupesc! libertatea interval, Europa va avâ un singur inimic: tori în nume de rău — spre mirare, nu de
vi patriei mele, în cealaltă lume, în împă­ Rusia, contra căreia JEuropa trebue să se Români!
Regele Carol în Rusia. răţia dumnedeescă, cea mai mare fericire unâscă pentru a pute resista cu succes cu­ Cavaler de Pruncul, deputat al comu­

Alt toast al Itegelui Carol. voiţi simţi-o văcjend ţâra mea liberă şi pe rentului moscovit". nelor rurale din districtul Sucevii, mem­
După revista ce s’a ţinut Sâmbătă în poporul meu fericit şi independent. brul unei familii armene, ce locuesce de
„Poporul croat s’a făcut vrednic de mult între Români, e un bărbat inteligent,
Ţarskoe-Selo, s’a dat un dejun în onărea Din Bucovina.
libertate, fiind că pentru libertate şi pentru vioiii şi mic, vorbesce forte bine, e înzes­
ospeţilor. La acest dejun Ţarul Nicolae a
golit paharul în sănătatea Regelui Carol. sfânta credinţă de multe ori şi-a vărsat — 31 Iulie. trat cu o inimă deschisă şi ce se află forte
Regele a răspuns prin următorul toast: sângele şi fiind-că tot-dâuna a fost ere piarul „Buk. Rundschau", organ in­ rar la proprietarii români, — cu o pungă
dincios patriei şi regelui său naţional. Pe dependent, publică în numărul său din 24 deschisă pentru poporul său. De mulţi ani
„Mulţămesc Majestăţii Văstre din timpul răsboielor turcesc!, barbarii au ocu­ Iulie a. c. un prim articol interesant din stă deja în primul rând al mişcării române
„adencid inimii pentru bucuria ce mi-s’a
pat multe ţări şi oraşe, chiar şi Viena şi mai multe puncte de vedere. El a eşit din din district.
„pregătit, vicţendu-me în mijlocul acelor
Peşta au fost silite a se închina lor; Tur­ pena d-lui N. cav. de Wassilko, boier ro­ Acestea sunt figurile marcante între
„escelente trupe, a căror neînfricată vi­
cii însă nici odată n’au fost în stare a mân trecut din ambiţie in partea Rutenilor- „bătrâni" şi „tineri". Ar fi de amintit şi
tejie şi neasemănată însufleţire, cari ocupa capitala Croaţiei, Agramul nostru vechi şi primit de aceştia drept condu­ octogenarnl Ţurcan, care e forte iubit de
„le-am condus la învingere, le-am ad cel alb, nici n’au. putut cuceri cetatea Si- cător. „tineri".
„mirat pe câmpul de luptă. Numele vi­
secului! Când vorba a fost, ca Viena, ora­ Articolul face critică aspră asupra Aceste persone încunjurate de „bă­
tezelor regimente de gardă îmi sunt
şul împărăteso, se fiă liberată de Turci, politicianilor români din tagma veche şi trâni" forte neînsemnaţi şi de „tineri", cari
„tot atât de adenc imprimate in me
Croaţii au fost aceia, cari sub conducerea depinge portrete politice ale d-lor Lupul, au cutezat încă puţin a eşi pe arena poli­
„morie, ca şi luptele, cari le au împo­
unui rege Polon, adecă erăşl sub a unui slav, bar. Styrcea, arch. Calinescu, Dr. Volcinschi, tică, formâză comitetul partidului, în mij­
dobit stindardele cu noui laurii. Armata
au alergat în ajutorul oraşului strimtorat Grigorcea în colori puţin măgulitore pen­ locul căruia ţine cumpăna conservativul
„mea a fost mândră de faptul, că s’a
şi l’au liberat. tru aceştia. Apoi trece la apreciarea cu­ baron Vassilco de „bătrâni" invidiat, dâr
„luptat alăturea cu o oştire, care posede
„Avem mărturii istorice, că Slavii tot- rentului tînăr. Dăm în cele următore textul stimat de „tineri" ; cu deosebire dela ţinuta
„cele mai înalte calităţi militare. Na nu
dâuua s’au alipit cu credinţă de patria, acestor apreciărl. Trebue însă să remarcăm, sa în cestiunea Transilvaniei în Budapeşta,
„şi-a uitat nici când frăţia de arme şi
regele, dinastia şi credinţa lor, şi tot-dâuna că d-1 de Wassilko dă o importanţă pre- forte iubit.
„împărtăşesce tote sentimetele mele, pre-
au fost gata a şl j ertfi viâţa pentru acestea. ponderantă Gestiunilor din proprietatea In comtietul acesta se contrabalansâză
„cum şi căldurosele mele dorinţe, ce le
Tot aceleaşi simţăminte însufleţesc şi aclî pe mare, negligând cele ale poporului. Der amândouă partidele, fără drept, căci Lu­
„am faţă de viteza armată împerătescâ,
poporul nostru". e lucru firesc. D-sa cunosce cercurile boie- pul, Calinescu, Styrcea şi ceilalţi corifei
„penru iluştrii ei comandanţi şi în primul
După vorbire, episcopul săruta pe rescl din autopsie şi ele îl interesâză. In de soiul acesta nu au nici în proprietatea
„rend pentru preţiosa sănătate şi pentru
Kiepach dicând, că acâstă săiutare este realitate însă gravitatea situaţiunei ne pare mare fârte redusă — necum în massa mare
„o lungă şi gloriosâ domnie a Majestăţii
pentru întrega naţiune croată. Episcopul în mânile districtelor rurale, care repre- a poporului român — partisanl sâu încă
„ Vostre. Trâiescă Majeslatea Sa împă­ adresă de asemenea cuvinte pline de sen­
catul! Trâiescâ Mojestatea Sa imperâ sintă massele poporului. Etă horoscopul popularitate.
timent naţional deputaţiunei femeilor, pe pus de d-1 Wassilko, ruteanul: Totuşi s’a întâmplat minunea, că în
tisa /“
v care le îndemnă să-şi iubâscă patria şi na­ „Tinerii" îşi trag originea din societ. şedinţa din 1 Iunie a partidului naţional
La Mo s e v a . ţiunea, căci mare chiămare au femeile în acad. „Junimea". La un popor, în care fu ales Lupul president. Voiii cerca să es-
Moscva, 1 August. Maiestatea Sa Re­ serviciul naţiunei şi patriei. massele largi cugetă încă puţin politie, plic minunea acâsta: şedinţa s’a pus pe o
gele României, A. S. R. Principele moş La banchet episcopul însuşi a început deşteptarea politică începe dela studenţi. <ji, în care clubul român din parlament
tenitor şi suitele lor au sosit la amiacjl. — să cânte imnul naţional croat, secondat apoi Aşa e şi la Românii din Bucovina. Tînă- trebuia să fiă în Viena, şi ca membrii să
Au fost primiţi la gară de marele duce de toţi cei de faţă. rul crescut în sat, fiă el fiiul parochului, nu amirose friptura, pe invitările exmise nu
Sergiu Alexandrovicî, autorităţile şi o de- învăţătorului seu al ţăranului onest, începe era anunţată alegerea presidiului. Astfel au
putaţiune a oraşului. Bismarck şi Ungurii. — îndată-ce în urma erudiţiunei şcolare apărut puţini membri, din ceilalţi deputaţi
mai înalte a devenit mai accesibil pentru nici unul, pentru aceea a ocolit vicepresi-
Gara era decorată în mod splendid.—
Din incidentul morţii principelui Bis- ideile politice — a compara starea politică dentul parlamentului şedinţa parlamentară
O companie de onore a batalionului al
mark, pressa maghiară reîmprospătâză le­ şi materială a poporului propriu cu cea a apărând cu faimosul său stat major — cu-
3 lea a regimentului Samogitisch, care a
găturile, ce le-au avut Ungurii cu „omul altor naţiuni, eercetâză căuşele, şi astfel pul i-a succes — a devenit president.
luptat cu armata română în timpul răs-
u
de fier pe la anii 60, adecă înainte de trebue Românul bucovinean să cunoscâ Apropiându-se alegeri nouă în dietă,
boiului ruso-turc, era înşirată pe peronul
răsboiul austro-prusian. Etă ce spun a- daunele conducerei elicei boierescl şi se aşa o posiţie este forte folositore, căci un
gării.
ceste foi: prindă ură contra acesteia. Studentul este partid va candida doră pe presidentul său,
Regele Carol purta uniforma regimen­ Pe la anii 60 Bismarck a întrat în şi agitator bun — el vine în sărbători şi dâcă trebue să devie un Român marşal al
tului 18 Vologold, cu cordonul ordinului contact cu membrii „emigraţiunei maghiare". ferii în locul natal şi comunică ţăranilor, ţării; va gândi doră guvernul — aşa crede
„Sfântului Audreifi". După ce s’a dat jos Emigranţii au luat şi ei cunoscinţă despre cari ascultă cu mare atenţiune de „domnul Monsieur Lupul — la portărelul său espus
din vagon, Regele României a salutat pe declaraţia lui Bismarck, că vrâ „să nimi- din oraş" impresiunile sale, cari se întipă­ pănă acuma în Bucovina — mai ales când
marele duce Sergiu în modul cel mai cor­ căscâ Austria“. Ou tote-că aceştia (emi­ resc cu atât mai lesne în inima ţăranului, e şeful partidului !
dial ; acesta a presentat M. Sale pe oficerii granţii) erau împrăsoiaţl în tote părţile cu cât aci în ţâră nimenea altul nu-i spune Cugetă 6re guvernul tot astfel?
ruşi, cari au luptat în timpul răsboiului Europei, totuşi Bismarck a aflat prilejul adevărul. Din acâsta reiese, că „tinerii" au N. de W. — Franzensbad.