Page 87 - 1898-07

Nr. 160 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagini 3.

După tâte simptâmele, pe cari le ve­ Incendiul dela fabrica de postav Scherg taxa de 6 fl. ) pe lună; dâcă se întrunesc Pentru comitetul aranjator: Preşedinte:
2
dem, se pare în adevăr, că curentul nou & Comp. din Blumăna (Braşov), întâmplat 2 eleve în aceeaşi oră, taxa se compută la Dr. Ioan Harşa, când. adv. Vice-preşedinte:
2
2 ore pe săptămână cu 3 fl. ) pe lună
n a
se prepară pentru viitârele alegeri şi va Duminecă în ciorii clilei, ’ pricinuit pa­ Parteniu Barbu, când. adv. Secretar: Emil
de elevă.
cuprinde întregul teren. Nobilimea bucovi­ gube aşa de mari cum s’a vestit prin diare Ternavean, stud. med. Cassar: Octavian
Instrucţiunea din limba francesă, câte
neană tînără, condusă de d-1 Ioan cav. de A ars însă partea de nord a fabricei c’o
2 âre pe săptămână, se compută pe lună Racoţan stud. med. Controlor: Florea Bog­
Flondor şi districtele române i-urale, în mulţime de material de postăvărie, în preţ
cu 1 fl. de elevă. dan, stud. techn.
cari deputatul Dr. Gr. Popovid are influinţă de vre-o 100,0C0 fi. Flăcările au cuprins
Tâte taxele se plătesc direcţiunii începutul la 7 âre sâra. Preţul in­
covârşitâre, se pare că vor merge mână în mai întâiă maşinăria din primul etaj şi apoi şcolare.
trării: de persână 1 fl., de familiâ până
mână pentru a aduce programului curat coperişul. Pompierii din Braşov au desvol- Edificiul internatului este situat în la 3 membrii 2 fl. Suprasolvirile se primesc
naţional isbenda dorită. Vederemo. tat mare energiă pentru localisarea incen­ mijlocul unei grădini frumâse, în nemijlo­ cu mulţumită şi se vor cuita pe cale dia-
F. diului. Astfel parterul, unde se afla caza­ cită apropiere de parcul oraşului, şi e pro-
văclut eu apaduct, baie, lumină electrică, ristică.
nul de abur a scăpat dimpreună cu partea
etc. încât ofere cele mai bune condiţii hi-
sudică a fabricei. gienice.
SCIRILE DILEI. SOIRI ULTIME.
î Mulţămită. Familia protopopului Laslo Elevele din internat, afară de şcâlă, au
— 22 Iulie v. în fiă-care di anumite âre de conversaţiune Petersburg, 2 August. Marele
din Cluşiă aduce sinceră mulţămită prieti­
în limba francesă, maghiară şi germană,
Limba naţionalităţilor în armată. Sub nilor şi cunoscuţilor, cari din incidentul după trebuinţă. Pe lângă aceea ele se pre­ duce Constantin Constantinovicî a
titlul: Pdte sta departe oştirea austro-ungară morţii d-nei Ana Laslo, soţia d-lui proto­ pară şi învaţă lecţiunile sub conducerea şi remis Regelui Carol o diplomă, mo­
T
u
de influenţele luptelor naţionalităţilor ? a pop, şi-au esprimat condolenţele lor. cu ajutoriul directârei, al profesârelor şi mind pe Regina României membră a
apărut în Miinchen o fâiă volantă subscrisă guvernantelor. Academiei de sciinţe din Petersburg.
Concert. Musica orăşenâscă va con­ Elevele, cari voiesc să fiă primite în
de un anumit Schwarzenberg Karl, probabil Friedrichsruh, 2 August. Păre-
certa acjl în restaurantul Geist. începutul internat, mai au să aducă cn sine: o sal­
pseudonim. Autorul, precum arată şi titlul, chea imperială germană a sosit aici
la 7 ore. Mâne, Joi, va concerta în gră­ tea, un covorel pe pat, 2 perinî, 4 feţe de
se ocupă cu cestiunea, că ce influinţă pot perinl, o plapomă sâu ţol de coperit, 4 acjl după amiacjî.
dina hotelului „Pomul verde", la 8 ore
ave luptele de rassă ale naţionalităţilor im­ ciarşafurl (linţolurl, lepedee), 6 ştergare, 6
sera. Intrarea 30 cr. Berlin, 2 August. împăratul a
periului austriac asupra unităţii armatei şervete, apoi perie de dinţi, săpun şi 2 dat ordin se se arboreze stindarde
austro-ungare. Răspunsul este, că numai piepteni, cari tâte rămân proprietatea ele­
vei. Afară de acestea schimburile de trup de doliu pe tote edificiile publice
influinţă binefăcătâre nu pot avă, şi aser­
Comtiţiunî de primire sâu albiturile, câte ’/î duzină din fiă-care, şi regescî, pe t6te casarmele mi­
ţiunea şl-o ilustrâză cu felurite date scâse ciorapi şi fuste de colâre închisă şi batiste
în şc6la civilă de fete a Asociaţiunii litare.
din istoria timpului din urmă, când diferite (marămî) câte 1 duzină, 1 parapleu (cort)
din Sibiiu .şi în intimatul aceleia.
regimente naţionale au deşertat, ori s’au şi încălţămintea trebuinciâsă. Cât pentru Friedrichsruh, 2 August. Preotul
răsculat contra domnitorului şi dominaţiu- In clasa I a şoâlei civile de fete se toalete nouă, părinţii şi tutorii sunt sfătuiţi local a binecuvântat erî cadavrul
nei germane a Austriei. In consecenţă primesc eleve: a) cari dovedesc prin ates­ a nu face de acestea pentru copilele lor, răposatului. Cosciugul a fost apoi
tat de botez, că au împlinit vârsta cel pu­ căci pentru a obţinâ o uniformitate în îm­
conchide autorul german al broşurei, că închis. In camera mortuară s’a lăsat
ţin de 9 ani; b) cari dovedesc prin ates­ brăcăminte pentru tâte internele, acele toa­
unitatea în armată se pâte susţine numai tat şcolar, că au absolvat cu succes IV lete se fac aici cu preţuri moderate prin masa istorică, pe care a fost iscălit
prin aplicarea exclusivă a limbei germane, clase elementare (poporale seu primare), îngrijirea direcţiunii internatului. Strîns de tractatul de pace cu Francia. Fa­
ca limbă oficiâsă militară. Păşesce deci cu ori apoi dovedesc pe basa unui examen de uniformă se ţin : o haină, 2 şurţe în forma milia răposatului nu s’a învoit, ca
-tâtă hotărîrea contra proiectului de a se primire, că sunt bine orientate în materia­ unei haine, o pălărie de ârnă şi una de cadavrul să fiă secţionat.
lul de învăţământ prescris pentru clasa a vară, cari necondiţionat au să se facă aici
crea regimente naţionale în armata austro-
IV-a elementară. şi cari peste tot vor costa cam 16 — 22 fl.
ungară. Autorul îşi varsă, firesce, tot focul val. austriacă.
In celelalte clase ale şcâlei civile de N E C R O L O G . Gheorghe Popp, notar
mai ales asupra Ungurilor, a căror fideli­ fete se primesc eleve, cari dovedesc prin Dela direcţiunea şoâlei se pâte primi comunal, telegrafist, şef de postă şi condu­
u
tate militară faţă de tron şi dinastie o atestat şcolar, că au absolvat cu succes prin postă: „Statutul de organisare şi cător de matricole în Poiana-sărată, a ră­
■ilustrâză atât de eclatant revoluţiunea din vre-o clasă premergătâre dela altă şcâlă de „Regulamentul intern" al şcâlei, „Regula­ posat la 30 Iulie, în etate de 51 ani şi în
1848/9. E interesant, ce reflectâză foile un- categoria şcâlei civile. mentul pentru cursul complementar", „Pla­ anul al 27-lea al căsătoriei.
In lipsa unui astfel de atestat, sâu pe nul de învăţământ" şi „Regulamentul mi
guresel la constatarea şi pretensiunea lui nisterial pentru examenele publice, private,
lângă atestat de pe clasa V—VI dela şcolă Iînormentarea s’a făcut Luni în 1 Au­
Schwarzenberg. La exclamaţiunea acestuia : supletorii şi de emendare", â 10 cr. exem­
elementară poporală, primirea în orl-care gust a. c. în cimiteriul bisericei gr. or. din
„Intre astfel de împrejurări, unde vom clasă a şcolei civile, ce corăspunde vârstei plarul. Dela direcţiune se pâte primi pen­ Poiana-sărată. II jelesc soţia şi cinci fii,
ajunge în cas de răsboifi?" răspunde „Ma elevei, se pâte face numai pe basa unui tru 1 fl. şi „Monografia" şcâlei, în care pe precum şi numărâse x'udenii. — Dumnedeu
gyarorszâg" : „Apoi, c}ău, vom ajunge acolo, examen de primire, depus cu succes înain­ lângă istoricul institutului, se află descris
tea corpului profesoral al şcolei, în sensul edificiul şcâlei şi al internatului în tâte să-l odihnâscă în pace!
că cei chemaţi mai curând său mai târdiu amănuntele.
ordinaţiunii ministeriului regesc-ungar de
se vor cuminţi, şi abandonând tactul lor
culte şi instrucţiă publică, dto 11 August Direcţiunea şcâlei civile de fete a
11
ruginit de pănă acum, vor da fiă-căruia, 1887, Nr. 29,000. Asociaţiunii. „ALBIM institut de credit şi de economi.
ce e al său. Să se conceadă Ungurului şi Examenul de primire este scutit de Sibiiu, 25 Iulie 1898 n. Filiala Braşov.
atunci când stă în „haptak", să fiă Ungur, taxă. Conspectul operaţiunilor în luna lui Iulie 1898.
Elena Petraşcu m. p., Dr. V. Bologa m. p.,
■âr Cehului să fiă Ceh, asemenea şi Polo­ In cursul complementar (supletoriu), îm­ dir. internatului. directorul şcâlei. I n t r a t e :
nului '. preunat cu şcâla civilă de fete a Asocia­ Numărar ou 1 Iulie 1898 fl. 13,636.87
1
— Ei bine, de ce atunci foile ungu­ ţiunii în sensul §. 6 din statutul de orga- Depuneri spre fructificare . „ 171830.32
nisare al şcolei civile, se primesc eleve,
resc!, în frunte cu „Magyarorszâg", ţipă ca Producţiunl şi petreceri. Cambii răscumpărate. . . „ 154,710.62
cari au absolvat patru clase ale şcolei ci­
din gura şârpelui, când e vorba, ca în ar­ vile. Se pot însă primi şi eleve, cari au ab­ Conturi curente . . . . „ 7,381.33
Tinerimea universitară română din Abrud împrumuturi pe efecte şi
mată să se înfiinţeze regimente şi cu limbă solvat cu calcull buni numai două clase ci­
maternă română, slovacă, serbâscă? vile, dâcă au trecut de 15 ani şi sunt îm- şi jur arangâză o producţiune teatrală urmată alte împrumuturi . . „ 29,486.75
pedecate a absolva tâte cele patru clase de dans Duminecă în 7 August 1898 st. n. împrumuturi pe producte . „ 988.—
civile. în sala hotelului „Detunata" din Abrud. în­ Monetă.........................................„ 7,423.58
Dela Graefenberg, renumita staţiune Comisiuni, Cupâne si Efecte „ 30.949 38
re
balneară de hidroterapie din Silesia aus­ înscrierile pentru anul şcolar 1898/9 ceputul la 7 72 ° sâra. Preţul de întrare: Bânol...................................... ...... 156,615.87
se pot face din 1—6 Septemvre 1898 st. n. locul I. 1 fl. 20 cr., locul al II. 80 cr., lo­
triacă, ni-se scrie, că în luna curentă nu­ Interese şi provisiunl . . „ 11,569.12
Examenele de emendare se ţin în 3 Sep­
mărul âspeţilor a ajuns cifra de peste cul al III. 50 cr. Galerie 30 cr. Diverse........................................„ 1,896 43
temvre 1898 st. n. la 8 ore a. m., cu ele­
1200. Sunt şi mulţi âspeţl români spre a vele, cari s’au insinuat la direcţiune pentru Venitul curat este destinat pentru so­ fl. 586,488.27
se supune tratamentului escelentului medic acel scop, în terminul prescris. cietatea „Petru Maior" din Budapesta. Co­ E ş i t e :
român Dr. Hosanu, care conduce hidrote- In 5 Septemvre 1898 st. n. la 8 ore mitetul aranjator: Georgiu Anca, Lucian Depuneri spre fructificare fl. 155,966,04
rapia din Graefenberg. Intre aceşti ospeţl a. m. se vor ţinâ examenele de primire, âră Balinth, Ales Baieşan, Ioan Candrea, Au­ Cambii escomptate . . . „ 160,279.52
în 6 Septemvre se vor începe prelegerile Conto curent................................„ 6,362.93
s’au remarcat prea Sf. Sa Episcopul Ioan rel Cioban, Pompiliu Cioban, Virgiliu Cio­
regulat. împrumuturi pe efecte şi alte
Meţianu, Aug. Hamsea, dir. sem., advoca­ ban, Ales. Ciura, Candin David, Simion
Didactrul e 2 fl. v. a. pe lună, şi împrumuturi...................... ...... 31,537.—
ţii Em. Ungureanu din Timişâra, Dr. N. David, Brutus Draia, Ioan Jantea, Ioan
pentru elevele, ce se înscriu prima-dată la împrumuturi pe producte . „ —.—
Oncu din Arad, I. Puşcariu din Braşov, acesta şcolă, o taxă de inmatriculare de Moga, Traian Morcan, Aurel Oprea. Monetă.......................................... 5,356.22
N. Simon din Ciacova, âr din România 2 fl., solvită odată pentru tot-dâuna. Ace­ Program: 1) „Idil la ţâră", comedie Comisiuni, Cupâne şi Efecte „ 38,806.45
prof. univ. din Iaşi Neguloscu, proprietarii laşi didactru e şi pentru elevele din cursul în 1 act. trad. de Maria Baiulescu; 2) „Kera Interese şi provisiunl . „ 733,57
complementar. Spese şi salare............................ „ 2,590.45
Theodor din Botoşani şi Theodorcscu din Nastasie", canţonetă comică de V. Alec-
Elevele, cari voiesc să fiă primite în Bând............................................ „ 171,225.70
Bârlad etc. Timpul n’a fost tocmai favora­ sandri, predată de d-1 Simion David şi 3) Diverse.........................................„ 3,032.39
internat, fiă eleve ale şcolei civile seu ale
bil pănă acum. Au fost ploi dese şi vân­ „Plevuşcă Ceapcanul", comedie în 1 act de Numărar cu 31 Iulie 1898 „ 10,598.—
şcolei elementare a reuniunii femeilor ro­
turi reci. Temperatura diminâţa scade câte­ mâne, au să fiă insinuate de timpuriu prin R. D. Rosseti. • fl. 58ti,488.27
odată şi pănă la şâpte grade. părinţi seu tutori, la direcţiunea şcolei, în *
tot caşul înainte de începutul anului şco­ Tinerimea română din Reghin şi jur V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
Ladislau Arany, unicul fiu al poetului lar, pentru-ca să se pâtă face disposiţiunile în vită la petrecerea de vară, ce o va aranja diligent. adjunct.
Ioan Arany, a murit. Născut dintr’un poet, necesare. R. Ardelea m. p.
Taxa internatului e 250 fl. ) v. a. pe Miercuri la 10 August st. n. a. c. în pavi­ comptabii.
1
Însuşi a fost poet! A fost unul din cei mai
an, plătiţi înainte în două seu cel mult pa­ lionul de vară din promenada oraşului. Ve­
talentaţi scriitori maghiari din anii şese-
tru rate. Spesele pentru cărţile trebuin­ nitul curat e destinat spre scop filantropic.
■clecl. Prima şi ultima operă de valâre a ti- cios», pentru materialul de scris, de de­ Proprietar: Dr. Aurel iMiureşianu.
nărului poet, a fost „Dâlibâbok hose“ semn şi lucru de mână, nu sunt cuprinse ') Uicarea taxei internatului dela £00 fl, la Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
(Eroii fetei morgane), în care cu o sarcas­ în taxa amintită. Acestea se portă separat 2 0 fl pe an, nu s’a putut face evidenta în pro­
?
de părinţi, precum şi cheltuelile pentru îm­
tică satiră sbiciuesce firea învăpăiată, în grama şcâlei dela finea anului şcolar trecut, deâre-
brăcăminte şi încălţăminte, pentru instruc­
ohipuirea, vanitatea şi în urmă laşitatea şi ce on. comitet el Asociaţiunii a luat conclus în
ţiune în forte-piano şi în limba francesă.
descuragiarea neaşteptată a Ungurului. Ade­ acesta privinţa numai în 21 Iulie 1898 n., ceea-ce
Taxele pentru instrucţiunea în forte- se publică acum pentru orintarea p. t. părinţi. Dr. Sterie W. Ciurcu.
vărul spus cu atâta francheţă, a făcut o
piano sunt de 2 categorii: a) decă o elevă Taxa veche a internatului de 200 fl. pe an, stabi»
•deprimătâre sensaţie în timpurile acelea, voiesce să iâe orele singură, se compută la lită înainte de asta cu 12 ani conform raporturilor IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
2
dâr tocmai pentru-că satira poetului e is- 2 ore pe săptămână taxa de 9 fl. ) pe lună; de atunci, nu s’a mai putut susţine din causa Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
’vorîtă din sînul realităţii, Ungurii, cari să decă 2 eleve împreună iau instrucţiune în scumpetei pieţii, ce s’a simţit pretutindeni; în tim­ specialişti dela facultatea de medicină
aceeaşi âră, taxa se compută la 2 ore pe pul din urmă.
vede îşi recunosc păcatele numai ei între
săptămână cu 4 fl. 50 cr ) de elevă sâu 2 ) Din care sumă 1 fl. se conteză pe lună din Viena.
2
•ei, ţiu mult încă şi acll la „Dâlibâbok b) dâcă o elevă voesce să iâe orele sin­ institutului pentru susţinerea fortepianelor în stare
ihose". gură, se compută la 2 âre pe săptămână bună.