Page 89 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta“ i e în flecare îi.
eS
Administraţiunea şi Tipografia. pentru Anstro-Uagaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe nn an 12 fl„ pe sâse luni
6 f I., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şâse
INSERATE se primesc la AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciolo poştale din întru şi din
Hax Augenfeld 4 Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Bosse. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
InBudaposta: A. V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
oer, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otngiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond. pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. aâu 3i sunt a se plăti înainte.
Nr. 161. Braşov, Vineri 24 Iulie (5 August). 1 8 9 8 .

I n c o r i g i b i l i i . chide în camera sa şi scrie procla­ ar face mult mai bine, dăcâ în loc întâmpina un sprijin în astfel de
maţii cătră publicul comitatului, în- de a-şî pierde vremea cu astfel de serbări.
Se petrec a4î îu lume lucruri, vitând pe toţi şi pe fiă-care în parte manifeste, ce nu pot produce în cjiua De aici totă mânia.
cari trebue se dea de gândit orîcă- să pună numărul pentru a sprijini de acjî, decât numai ilaritate şi ho Aşa şi e! De ce se mai şi os-
rui politician serios, căci prevestesc lucrarea nouei reuniuni de magbia- hote, ar folosi timpul său liber pen­ tenesce fişpanul Bethlen dela Turda
acum la capetul vecului evenimente risare, uumită „orszâgos nemzeti tru a face studii seridse asupra tre­ cu proclamarea şi propagarea mare-
istorice de cea mai mare gravitate. szovetsâg" (asociaţiune naţională cutului Ardealului şi al poporului lor ţinte ale „szâvetseg“-ului ungu­
Cu deosebire la noi în monarchiă regnicolară), care paralel cu faimă- român şi dăcă în genere şi-ar între­ resc, decă Slovacii pot ţină aduna­
spiritele sunt adenc neliniştite din sele „Kultureeylet“-urî şl-a pus ca buinţa puterea muncei sale pentru rea reuniunei femeilor lor şi Saşii
causa nesiguranţei stărilor dinăuntru ţintă să resolveze cestiunea naţiona­ a corăspunde adevăratei sale ckiă- pot serba memoria reformatorului
şi a nemuiţumirei popdrelor. lităţilor prin contopirea tuturor ele­ raărî de a controla mersul adminis­ Honterus ?
Şi cu tdte aceste, cu tdte că în- mentelor în societatea maghiară. traţiei atât de destrăbălate şi a stă­
să-şî pressa maghiară vede prega- Decă acăstă ţintă n’ar fi atât rui să fiă dreptă, esactă şi cinstită.
tindu-se mari schimbări în situaţiu- de neumană, imorală şi contrară fi- O altă dovadă despre pătima­ Mortul dela Friedrichsruli.
nea de pănă acuma şi se întrebă cu rei, ar trebui să producă numai rîaul şele uneltiri şovinistice, ce sunt toc­ Cancelarul de fer şi „fidelul servitor"
îngrijire, decă nu cum-va aceste nostru chipul cum fişpanul numitu­ mai acum în creseere ni-o dau ga­ al lui Wilhelm I, precum în viaţă n’a voit
schimbări ar putd se fiă defavora­ lui comitat, contele G-eza Bethlen zetele unguresc!. Dintr’un şir de ar- sg se plece înaintea actualului împărat al
bile intereselor de egemoniă a ras- înfăţişăză în proclamaţia sa pro­ ticulî şi corespondenţe, apărute cai­ Germaniei, aşa şi acum la mărtea sa ’i
sei maghiare, şovinismul maghiar blema „szdvetseg“-ului său associa- lele aceste în colonele lor, iese la s’au întâmplat tote după voinţă Er tînărul
nu numai că n’a slăbit’o de loc din ţiei şoviniştilor. ivelă, că cei cu „kulturegylet"-urile împărat Wilhelm II a respectat voinţa ener­
impetuositatea sa faţă cu naţionali­ „Să sprijinim", c}ice el în mani­ şi „ezăvetseg"-urile stau să mără de gicului defunct şi a cedat.
tăţile nemaghiare, ddr este acjl încă festul său, „acea mare muncă, care de năcaz şi de ciudă, că Slovacii din Interpretarea tendenţiosă a inscrip-
şi mai violent ca înainte, ddcă în voiesce să creeze şi va crea socie­ Ungaria şi Saşii din Ardei serbăză ţiunei de pe mormântul cancelarului, n’a
genere mai este admisibilă ograda- tate unitară maghiară, cultura ma­ în luna acesta nisce festivităţi cul­ fost în stare de a schimba hotărîrea îm­
ţiune în violenţa, cu care se mani­ ghiară şi statul naţional maghiar". turale cu „caracter naţional". păratului, de a-şî lua rămas bun dela „fi­
festă cj'lnic în viaţa publică şi pri­ Admite deci fişpanul din Turda, Tocmai acum sunt întrunite la delul servitor" al bunicului său, ba împăratul
vată. eă tdte aceste nu esistă încă, că nu Turoţ St. Marton reuniunea femeilor a renunţat la planul său de a înmormânta
Din tdte părţile primim veşti esistă societate unitară maghiară, slovace „Jivena" şi „Societatea de pe marele Bismarck alăturea cu Wilhelm I
despre tristele isprăvi ale maghiari- cultură maghiară şi stat naţional museu slovaca". Se’nţelege, că unde cel mare în mausoleul din Berlin.
satorilor de profesiune — cu ale maghiar şi că ele trebue să se creeze se aduna Slovacii pentr’un scop oul- Rămăşiţele pământesc! ale celui mai
lor pătimaşe porniri. Ei ved, cum cu ajutorul funcţionarilor şi nemeşi­ cural naţional, acolo nu păte lipsi mare bărbat de stat al Germaniei vor fi
cjiserăm, că se apropiă timpuri forte lor proprietari unguri din Turda- nici suspiţiunea adversarilor naţiona­ depuse pe moşia proprie îu care ’şi a pe­
critice, der în loc de a sta pe loc Arieş. lităţilor, că fac în ascuns politică trecut anii săi din urmă cu deplină mân-
şi de a se gândi puţin la sfîrşitul, Acum în ajunul marilor eveni­ „panslavistă". Pe tema acesta vor­ găere sufleteseă, căci moşia o primise dela
ce-1 pot avd svîrcolirile lor nebune, mente, ce se pregătesc la capătul besc foile unguresc!, ameninţând, ca Wilhelm I, pe care cu atâta credinţă il
mai reamintindu-şî puţin şi învăţă­ vecului al 19-lea vor şoviniştii un­ de obiceiu, că acele reuniuni vor fi servise. Aşa s’au întâmplat tdte, căci acesta
turile istoriei, ei lasă frâu şi mai guri să creeze, ceea ce nu le-a fost disolvate, decă îşi vor călca statutele. a fost ultima şi nestrămutabila voinţă a
mult patimelor. Par’că anume ar voi cu putinţă pănă ac]î? In ce privesce pe Saşii ardeleni, lui Bismarck.
se-o facă în ciuda seridsei şi criti­ Acâsta ne aduce aminte de acea seim cum şovinismul maghiar a agi­ Asupra înmormântării principelui Bis­
cei situaţiunî, ce se răsfrânge atât femeiă, care pe când trăia vestitul tat şi in contra aniversării reforma­ marck se raporteză din Friedrichsruhe cu
de puternic şi asupra uneltirilor lor pedagog Comenius, se duse la el torului lor Honterus. Şi fiind că aici data de 2 August st. n. următorele amă­
de pănă acuma. c’un copil al ei, cerendu-i sfat eum nu pot vorbi de „panslavism" vor­ nunte :
Vom aduce câte-va esemple din să’l crăscă. Comenius o întrebă de besc cu atât mai mult de ideile Deja în zori de di cuvioşii cu miile
cele mai prdspete pentru ilustrarea câţi ani e copilul ? — De patru, răs­ „pangermaue", a căror propagatori se grămădiseră la intrarea parcului din
acutei nervosităţî, ce a cuprins pe punse femeia. — Atunci cjis© ma­ ar fi Saşii „ver4î“- Friedrichsruli. Ou toţii credeau, că se va
şoviniştii unguri tocmai în momen­ rele pedagog, decă nu ţi ai crescut Ceea ce le displace aşa de mult oficia un prohod public în presenţa împă­
tele de faţă. copilul pănă acuma, ai venit prea micilor despoţî dela foile UDgurescî, ratului, însă voinţa decedatului a fost, ca
Mai întâiu vom da puţină aten­ târcjiu la mine după sfat. este că amintitele serbări au carac­ să se înc-ungiure ori-ce ceremoniă oficiosă.
ţiune uneltirilor fişpanului comita­ Prea târcfiu vine şi solicitudinea ter naţional, colo slovac şi ici In castel n’a putut pătrunde nimenea; re-
tului Turda-Arieş, care acum în cavalerilor şovinismului maghiar pen­ săsesc. presentanţii camerei, cari se presentaseră
toiul verii, când tot omul în drele tru a cresce pe conlocuitorii lor ro­ Nisuinţele nebune după asimi­ cu toţii în frac şi cravate albe, au trebuit
sale libere îşi gasesce o distracţiă mâni în spirit maghiar. Fişpanul cel larea şi unificarea societăţii prin să se mulţămescă cu aceea, că şi-au predat
folositdre în fiumosa natură, se în­ cu principiile medievale, dela Turda, cultura maghiară, firesce că nu vor la portă cununile şi cărţile de visită.

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". nerale şi al admiraţiunei intime, der şi al gratitudinei în Transilvania: la 5 Noemvre în bătălia dela Târgul-
şi devoţiunei obştesc!, căci el, după încheierea cai’ierei Mureşului şi la atacul satului Lorinţa, în 5 Decemvre
sale militare lucra mulţi ani fără preget şi cu resigna- în lupta dela Ormeniş şi la 22 Decemvre în lupta dela
ţiuue pentru şcola şi cultura fraţilor săi de limbă şi de Highic. In campania din 1849 luâ parte la 23 Iulie la
Colonelul, Baron Ursu David de Margina neam, ridicându-şl în modul acesta un monument în ini­ lupta dela Simeria, la 31 Iulie la lupta de avangardă

la Solferino si Lissa. mile tuturora, cari s’au împărtăşit şi se împărtăşesc de dela Cason şi a doua di la lupta dela Bicsat. Pentru
9
rodele muncei sale neobosite. bravura dovedită în ultimele lupte, fu decorat, prin de­
Conferinţă ţ nu'ă de Colonelul austro-ungar Francisc Rieger în cer­
Acest bărbat a fost Colonelul, Baron Ursii de cretul Nr. 2144 din 31 Ianuarie 1850, cu crucea „Meri­
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898.
Margina. tului militar" înfiinţată la 29 Octomvre 1849, şi prin de­
,.A-S3 însufleţi ele pildele bătrânilor Născut la 1 Aprilie 1816 în Mărgineni, în confi- cretul împăratului rusesc din aceeaşi di, cu ordinul de
Se cuvine (otdeuna generaţiilor mai tinere“.
niile militare din Transilvania, întrâ ca elev în şcola cavaler „S-taAna" clasa IILa cu fundă.
In tomna trecută petrecurăm în Sibiiu la vecînica militară, a primului regiment de.grăniceri români din înainte de acesta, şi anume la 30 August 1849,
odihnă pe un bărbat distins. La etatea sa de opt-clecl Năsăud, unde căpătă întâiele base ale edueaţiunei sale David Ursu fu înaintat la gradul de căpitan cl. Il-a.
şi doi de anî, şi pănă în cele din urmă săptămâni ale militare. La 1 Iulie 1834, după tei’minarea studiilor Atunci era el în vîrstă de 35 de ani, avea deja 15 ani
vieţii -sale, el încă ’şl păstra robustitatea fisică şi ageri­ d’acolo, fu încorporat în regimentul de grăniceri Nr. 1. de serviciu, făcuse 2 campanii şi luase parte activă în
mea intelectuală; drept, impunător şi cu pas sigur mergea ca soldat. La 16 Ianuarie 1835 fu avansat la gradul de 17 lupte. La 19 Noemvre 1850 fu mutat în regimentul
el în treburile sale obicinuite. Ou ochii scânteiătorî pri­ fruntaş (gefreiter), la 1 Maiu a aceluiaşi an se făcu ca­ de linie Nr. 34. Prin acesta se despărţi el de primul re­
vea el în jurul seu şi statura lui înaltă cu atitudinea-i poral şi la 16 Iulie sergent. In acest grad servi el 5 ani, giment de grăniceri români transilvăneni Nr. 16, regi­
elegantă se remarca trupesce din mulţime, precum şi 7 IudI şi 15 dile, adecă pănă la 1 Martie 1841, în care ment, care prin înalta decisiune dela 22 Ianuarie 1851
isprăvile sale de om şi soldat s’au ridicat mult peste cji el, după un serviciu de aprope 7 ani ca grad infe­ desfiinţându-se, fu transformat în regimentul de linie
nivelul general, făcându-i numele nemuritor în istoria rior, fu numit Sub-locotenent clasa Il-a. La 16 August Nr. 46 şi distins în acelaşi timp de cătră Maiestatea Sa
armatei ces. reg. Cavaler al ordinului militar „Maria 1848, adecă după alţi 7 ani şi 5'/ luni, urma avansarea monarchul, care ’i adresă prin publicitate înalta mulţu­
2
Teresia" încă din resbelul dela 1859, el figura printre lui la gradul de Sub-locotenent clasa I-a şi la 20 Oc- mire împărătescă pentru serviciul devotat adus monar-
puţinii fericiţi, cari mai rămăseseră membri ai acestui tomvre 1848 la cel de Locotenent. Oa atare, făcu cam­ chiei şi tronului în timp de pace şi de resbel. La 24
ordin, din care causă el şi fu mereu obiectul stimei ge­ paniile din 1848 şi 1849 în Ungaria, luptând în 1848 Ianuarie 1861 Ursu se făcu căpitan cl. I-a şi la 5 Maiu