Page 90 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 161 —1898.

Cosciugul a 'fost împodobit numai cu ei exagereză, când voiesc să-l presente ca anexactă a Basarabiei, Ungaria îşi urmâză a principelui Bulgariei. Când principele
două cununi, una a familiei şi cealaltă din pe cel mai genial bărbat de stat al seco­ vexaţiunile în contra Românilor din Tran­ Ferdinand a sosit la Petersburg, numai
partea principelui cancelar Hohenlohe. lului nostru. Principele Bismarck s’a nisuit silvania, în număr de mai mult de trei mi­ câţi va proprietari de case şi-au procurat
După prân4 la 5 ore şi 30 minute a totdâuna, fiă direct, fiă indirect, de a in- lione. Nu dincolo de Prut, ci dincâce de stindarde bulgare pentru arborare deşi
sosit la castel compania de onore. Drumul fluinţa politica internă a Austriei, pe deo­ CarpaţI se indică o plângere al cărei ecou pressa l’a preamărit pe Ferdinand, ca amic
dela castel pănă la gară a fost acoperit cu parte prin influinţarea bărbaţilor de stat răsună aşa de dureros la Bucurescl. Ast-fel, sincer al Rusiei. Societatea totuşi a rămas
oovore. Puţin după aceea întrega familie a magharl, mai ales Andrassy, pe de altă pe când visita Regelui Carol, acum este indiferentă, vorbind despre „comedia bul-
lui Bismarck apare în porta parcului, er parte prin influinţarea curţii din Saxonia. anul, la Peşta, a nemulţumit, fără îndoială garâ“.
când a sosit cupeul separat, care aducea E de ajuns, dâcă vom aminti zădărnicirea pe nedrept, elementul tînăr şi arejător din „Visitei Regelui Carol pressa nu i-a
părechea, imperială, întrâga familie s’a gră­ pactului ceh sub Hohemvart, precum şi di­ ţâră, naţiunea este unanimă a-se bucura prea dedicat articull, în societatea rusâscă
bit se întâmpine pe înalţii âspeţi. feritele trăsături de şah din Berlin pe tim­ de actuala călătorie, făcută în condiţiunile pnsă s’a deşteptat sentimentul, că festivita­
Să eoboră întâiii împărâtesa îmbră­ pul cabinetului Taaffe pănă la punctaţiunile cele mai satisfăcătore pentru amorul pro­ tea de acum are însemnătate; cu ore-care
cată în doliu. împăratul, îmbrăcat în cos­ din Viena. După cum ’i convine Prusiei, priu naţional. căldură a sentimentului se reamintesce ami­
tum marinar, dă mâna cu principele Her- Bismarck îmbuldesce Austria spre ost, altă­ Intr’adevăr, Nicolae II, când ou şe­ ciţia de arme ruso-română, şi acâsta e
bert şi contele Wilhelm. Pârechia impe­ dată caută să extermineze pe rusofilii de derea Majestăţilor Lor române la Iaşi, causa, că stradele principale din Petersburg
rială a adus cu sine o cunună de palmi aici, şi erăşl altă-dată dă sfatul Austriaci- adecă aprbpe de frontiera rusă, a trimes erau forte bogat împodobite cu stindarde ro­
împodobită cu trei trandafiri albi. lor să câştige pe Slavi pentru tripla spre a le saluta o misiune presidată de mâne. Aprope se pare, ca şi când Rusia ar
Parcul a fost la moment închis, şi alianţă, apoi caută să întărâscă erăşl visu­ generalul guvernator al Basarabiei, pe care căuta amiciţia României, deşi acâsta nu a
s’a început sfinţirea cadavrului. Ceremonia rile pangermaniste ale Germanilor de aici şi îl întovărăşia prinţul Jaimes de Bourbon. spus’o pe faţă, deore-ce Rusia e o mare
a durat 35 minute, după cari apoi împă­ a declarat în plenul dietei imperiale, că şi Acest demers măgulitor prepară visita de putere superbă, care nu se pote închina
ratul şi împărătesa s’au depărtat, luându’şl el, în oposiţiune cu principiul său de mai acll, pe care nu ajunsese s’o asigure căsă­ înaintea micului regat. Ţarul însu-şl a pri­
în modul cel mai cordial rămas bun dela nainte, profesâză acum programul panger- toria moştenitorului Tronului cu o nepotă mit la gară pe înalţii săi bspeţl, şi i-a in-
familia răposatului. împăratul a dat mâna manist, şi numesce Germania de adî numai a lui Alexandru al III; şi de alt-fel, este cuartirat în palatul din PeterhofF, unde a
şi cu bătrânul camerier al lui Bismarck. o jumătate de Germaniă. Cu alte cuvinte: de observat, că contrar de ceea-ce a fost încuartirat la timpul seu şi împăratul
După vorbirea ocasională a preotului cu cât simţia mai mult, că Rusia şi Fran- fost pentru Pesta, Regele este însoţit de Wilhelm II. Apoi marii duci s'au întrecut în
Westfalen, sicriul a fost închis. Mai ’nainte cia se apropie mai tare de olaltă, cu atât preşedintele său de consiliu, ministru al amabilitate faţă cu înalţii âspeţî. u
însă i s’a pus pe pieptul principelui un mic mai mult căuta să atragă Austria spre afacerilor străine, un om de stat pe care Corespondenţa spune mai departe, că
buchet de trandafiri roşii, ce-1 aduse sora Prusia, şi de fapt i-a succes, să exopereze opinia îl înfăţişa mai mult de tripla a- împrejurarea, că Regele Carol a luat cu
principelui , contesa Arnim. Nemijlocit o alianţă nu de valore efemeră, ci o con- lianţă. sine şi pe ministrul Sturzda, se esplică prin
după închiderea sicriului, a sosit şi cance federaţiune de drept public între Austria România urmâză dâr fără bruscheţă aceea, că Regele a voit să împrăscie ne­
Jarul Hohenlohe, care a depus pe sicriu o şi Germania, cum este cea dintre Prusia, 0 evoluţiune politică, după-ce a încercat dumeririle, ce Ruşii le aveau faţă de Ro­
mare cunună, pe care se putea ceti reco­ Saxonia, Wiirttemberg şi Bavariaţ?) cu succes — condiţiune indispensabilă — mânia, vrând • totodată să dovedâscă, că
mandarea ministerului de stat prusian. în­ de a se sustrage dela un fel de robie fi­ amiciţia României cu Germania şi Austro-
chiderea atât de grabnică a sicriului s’a nanciară faţă de Berlin, erî încă marea Ungaria nu eschide amiciţia tot aşa de in­
făcut din motive higienice, căci cadavrul Visita Regelui Carol la Petersburg. piaţă, sâu mai bine singura piaţă a fondu­ timă cu Rusia deo-parte, er de altă parte
nefiind secţionat şi astfel nebalsamat, a în­ (Yocî ale pressei streine.) rilor sale de stat. nu vatămă interesele rusescl. Politica ru­
ceput deja să se discompună, şi se dice, că Evident, ar fi să exagerez, dâcă aşi sâscă pare însă a nu fi mulţămită numai
Sub titlul „Convorbire cu un diplomat strein
11
din aceleaşi motive va fi transportat în pretinde, că o apropiere, chiar în perfectă
11
diarul frances „Le Gaulois din Paris publică un cu atâta, fiind-că statele din Balcani le-a
mod provisoric în cripta de pe Schne- interesant interview asupra caracterului poitic al comunitate de vederi, între Rusia şi Ro­ considerat totdâuna Rusia, ca aparţinând
ckenberg. călătoriei Regelui Carol. mânia, s’ar complica cu un gând ascuns sferei sale de interese, şi nicl-odată ea n’a
In urma celor întâmplate, grandiâsa „Acâstă importanţă politică ar fi greu contra Austriei, deore-ce este sciut, că privit cu ochi buni la atitudinea indepen­
ceremonie funebrală, ce se proiectase pe s’o ascund, a declarat diplomatul intervie- Austria şi Rusia s’au pus de acord asupra dentă a României.
Konigsplatz-ul din Berlin, la ordinul îm­ wat de „Gaulois“ ; din contră, Românii fac tuturor punctelor, care ating iritanta ees-
păratului, nu se va ţinâ. In locul ei, astăclî totul spre a o pune în evidenţă; cetirea tiune a Orientului; nu e însă mai puţin Crisa pactului.
Joi înainte de prâncj, se va face o simplă (fiarelor e edificătăre în acestă privinţă. adevărat, că pressa ungurâscă nu pâte să-şi
festivitate funebrală în biserica lui Wil­ Au esistat lungi neînţelegeri, întreţinute înfrâneze ciuda de-a vedâ pe Regele Carol Situaţia politică în ceea-ce privesce
helm, la care ia parte cancelarul imperial, de predecesorul d-lui de Fonton la Bucu- 1 ca ospe al lui Nicolae al II şi că ame­ pactul dintre Austria şi Ungaria, e neschim­
miniştrii, consiliul federal, statul major etc. rescl, între tînărul Regat şi puternicul Im­ liorarea sortei Românilor din Transilvania, bată, nesigură, ca şi pănă acum. Cei din
Averea rămasă a lui Bismarck se periu dela Nord. pentru care călătoria Regelui la Peşta a Peşta aştâptă acjl, Joi, să vină la ei con­
urcă la 30 milione mărci. Principele Her- A doua di după campania din 1877, rămas fără resultat, ar pute forte bine să tele Thun şi ministrul de finanţe austriac
bert va primi următorele moşii: Friedrichs- fără ca Europa să protesteze, Românii, cari resulte în ori ce mod din întrevederea dela Kaizl, ca să confereze cu miniştri un­
ruhe, Sdrwarzbeck, Schonau şi Schon- îşi câştigaseră independenţa pe câmpiile de Petersburg. guresc!.
hausen, er familia Rantzau un milion de bătaie din Balcani alăturea cu Ruşii, au Insist, că România nu este turburată Pressa din Austria se ocupă mereu cu
mărci. trebuit să cedeze Basarabia, populată de de spiritul de cucerire, ea este în Orient nord provisoriu. Ea acusă pe Ungaria, că
u
După cum anunţă „Kolnische Zeitung fraţii lor de rassă, în schimbul bălţilor Do- un element de ordine şi pace; dâr ea se prin renitenţa ei duce Austria in crisă tot
memoriile prinţului Bismarck au fost deja brogei, atunci considerată ca o slabă com­ consideră cu drept cuvânt ca tutricea năs­ mai mare.
vândute cu dreptul perpetuu de editare socie­ pensaţie teritorială. cută, ca proteetbrea morală a celor cinci „Reichswclir dice, că cestiunea pactu­
u
tăţii „Union“ pentru suma de un milion Dâr, de când Constanţa promite a milione de Români, pe cari egoistul stătu lui a devenit acută, pentru-că în cercurile
mărci. Memoriile, cari se estind până în deveni rivala Odesei, Românii înţelegând quo al diplomaţiei europene — să 1 numim normative se pune mare pond pe aceea, ca
timpul din urmă, vor apără în curând. avantagiele economice ale unui mare port nenorocirea timpului — i-a pus sub stă­ pactul să se încheie în formă de proviso­
maritim, au primit cu cea mai bună graţie pânirea a patru Corone. Şi totă politica riu deja în prima jumătate a lui August.
„Tîavodni Listy“ vorbind despre mortea lui faptul îndeplinit. Ar fi o nebunie de-a îm­ exterioră a tînărului Regat e dominată de Este remarcabil un articul al lui „P.
Bismarck elice între altele : părţi sforţarea sa pe acestă mică insulă acest fapt“. Lloyd din numărul de alaltăerî asupra si-
u
La mormântul unui inimic atât de latină, bătută de valurile slave şi maghiare. tuaţiunei. Etă, în reasumat, ce dice foia
mare faţă de toţi Slavii, cum a fost Bis Tripla alianţă a solicitat mai întâiii pe „Budapesti Hirlap* primesce din Petersburg guvernului :
marck, încetă tote inimiciţiile. Noi conce- România, dâr ea n’a găsit decât decep- o corespondeţă, în care se dice între altele: Tote semnele arată, că se plănuesce
dem, că Germanii din imperiu şi mai ales ţiunl. „E forte instructiv a vedâ, ce deose­ un experiment constituţional, cu aparenţe
cei din Prusia au motiv, de a fi mândri Pe când Rusia tratâză cu o bună bire fină face poporaţia oraşului Peters­ federalistice declarate. Acestă încercare ar
de Bismarck al lor, cu tote că e clar, că voinţă din ce în ce mai marcată populaţia burg între visita Regelui României şi cea avâ, ce i drept, puţin resultat, dâr cine ar

(în vârstă de 43 de ani şi după 25 ani de serviciu) ob­ aceste armate, comandată de generalul de corp de ar­ tunurile ghintuite La Hitte, cari cu bătaia lor extra­
ţinu gradul de major în regimentul Nr, 52. mată (F. Z. M.) contele Wimpffen, şi compusă din cor­ ordinară, cu precisiunea şi cu percussiunea lor făcură
In timpul, când se petreceau acestea, majorul Ursu purile de armată II, X, XI şi din divizia de cavalerie un mare efect fisic şi încă un mai mare efect moral,
se găsea âr în campanie. Begimentul 43, precum şi re­ Zedtivitz, se mai încorpora şi corpul IX de armată.*) aprope aşa de mare, ca şi superioritatea culatelor (ar­
gimentul 52, făceau parte din armata II. de sub comanda Comanda superioră o luă Majestatea Sa, tinerelul împă­ mele ce se încarcă pe la fund), ce surprinseră în mod
generalului de corp de armată (F. Z. M.) contele Gyulay, rat al Austriei de pe atunci, având ca şef de stat major atât de simţibil lumea 7 ani mai târdiu.
ce chemată era să apere Lombardia contra armatelor pe generalul de corp de armată cavalerul de Hess; ace­ Totuşi decisiunea comandamentului supr.em, ca dela
lui Napoleon III şi Victor Emanuel. Corpul IX de ar­ laşi Hess, pe care generalul de armată (F. M.) Contele Mincio armata să ia ofensiva, fu salutată cu entusiasm
mată, în care comptau aceste două regimente, n’a fost Radetzky în 1848 îl cerii ca şef de stat-major în Italia şi în speranţa, ca inimicul, ce trecuse deja Ohiesa, să
angageat direct în luptele premergătore bătăliei dela şi cu care bătrânul generalisim îşi conduse armata din fiă atacat şi aruncat peste acest rîu şi mai târejiu şi
Solferino; la extremitatea flancului stâng al armatei, Verona peste Mincio din victorie în victorie, pănă când peste Ticino.
adesea isolat de dânsa, făcu diferite şi grele marşuri, reintră în Milano; acelaşi Hess, care în dilele lui Martie Trecerea peste Mincio, proiectată pentru diua de
însă fără a-se putâ încâera cu adversarul superior la din anul următor 1849, ârăşî alăturea cu Radetzky, con­ 24 Iunie, se hotărî pentru diua din ajun, 23 Iunie, din
număr. Astfel fură: ciocnirea dela Montebello, 20 Maiti; tribui a-se câştiga victoriile dela Mortara şi Novara. causă că la cartierul general se primise scirea, că Prin­
lupta dela Palestro, 31 Maiii ; bătălia dela Magenta, 4 Armata privea c’o speranţă îmbucurătore şi deplină cipele Napoleon, c’un corp de 60,000 de omeni, ar opera
Iunie; apărarea tenace dela Melagnano, 8 Iunie; şi în încredere la acest conducător al ei şi se gândea la înce­ un atac dinspre Sud peste fluviul Pou, contra flancului
fine, esecutarea retragerei dificile pănă la Mincio, şi la putul unei epoce nouă, egală cu aceea din 1848, care stâng al armatei austriace, mai descoperindu-se în ace­
tote acestea majorul Ursu nu-şî putu arăta aptitudinele urmase după sângerosa victorie dela S-ta Lucia. laşi timp, prin recunoscerea îndrăzneţă făcută de maiorul
sale răsboinice. Insă evenimentele păreau a întră într’o Este adevărat, că atunci nu se causaseră perdei’I Appel cu 2 escadrone şi 2 tunuri călăreţe, că Piemon-
nouă faşă, cu tendinţa a lua o direcţiune mai fercită. aşa de simţitore ca acuma; este cert, că p’atuncl adver­ tezii ar sta concentraţi în spaţiul Desenzano-Lonato,
Deşi din di în di scădea speranţa, ca Prusia se între sarul nu dispunea de mijloce de luptă aşa de nemărgi­ Francesii la Sud de Essanta pănă la Carpenedolo şi că
în acelaşi timp în lupta plănuită contra Francesilor la nite, ca cele de astădl ale Aliaţilor. E drept, că p’atuncl d’aci mai spre Sud n’ar mai fi trupe inimice mai nu-
Rin, totuşi Austria câştigă mână cu atât mai liberă nu avea un armament aşa de superior, cum fură acuma mărose.
pe teatrul de resbel italian. Alte două corpuri de ar­ (Va urma).
*) Armata II (General de corp de armată contele Gyulay)
mată fură trimise în Lombardia, după a căror sosire, era formată din corp. de armată I, III, V, VII, VIII şi divizia de
totă oştirea fu împărţită în două armate. In prima din cavalerie Mennsdorf.