Page 91 - 1898-07
P. 91
Nr. 161—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
putâ susţine, că vechia constituţiă s’ar re din Kazan. Primind acâstă iconă, princi de pace presentate de Statele-Unite. Se Tren de plăcere la Tuşnad. Biroul
deştepta în nouă lumină şi putere? Nu pele mulţumi şi observa: „Acâstă sfântă asigură, că decă Spania primesce aceste pentru bilete de călătorie pe tren, din loc,
este mult mai probabil, că Austria nu se icdnă va fi aşecţată in apartamentele copiilor condiţiunî, se vor numi plenipotenţiari de arangiază în 14 August n. un tren de plă
mai pote guverna în nici o formă consti mei, spre amintirea (filei de adî . Statele-Unite şi de Spania, spre a încheia cere la Tuşnad, tour şi retour. Informaţii
u
tuţională? Cine s’ar mai pute mira, dâcă Regele şi principele moştenitor ple tractatul definitiv pe basele anunţate. mai de aprope se pot lua la numitul bi
după experimentele de împăciuire şi îm cară de aci să visiteze museul lui Alexan Tot din Washington se anunţă, că rou, piaţa principală, casa Sfatului.
părţire a puterii între Germani şi Slavi, dru II-lea, pentru care M. S. arată cel mai Mac Kinley va convoca congresul în se
cercurile normative n’ar mai căuta „ideia mare interes. siune estra-ordiuară, îndată-ce Spania va fi Petrecere de vară. Studenţimea univer
sitară din Bran, învită la petrecerea de
salvatore în constituţia, ci în „vechiul ab acceptat condiţiile Americei. Acest congres
14
D e c o r a ţ i i . vară, ce se va arangia Luni în 27 Iulie
solutism patriarchal? w va vota o lege, prin care se vor susţinâ
„Pester Lloyd" insistă apoi asupra Ministrul afacerilor străine, contele în Cuba, Filipine şi Portorico 160,000 st. v. a. c. 1898, în sala edificiului comu
efectului, ce l’ar esercita „confusiunea babi Muraview, şi ministrul Curţii, Freederichs, soldaţi. nal. începutul la 7 6re sâra precis. Bran,
lonică din Austria asupra raporturilor din au primit încă de erl marea cruce a ordi Anglia, China şi Rusia. In şe în Iulie 1898. Comitetul arangiator. Preţul
14
Ungaria. Ea ar provoca încurcături econo nului „Stâua României". Cu ocasiunea de dinţa dela 2 August a camerei lordilor din întrărei la bunăvoinţa P. T. public. Veni
mice, nici decât însă greutăţi invingibile, junului de astădl la ministrul României, Londra, ministrul-preşedinte Salisbury de tul curat este destinat pentru scopuri fi
pe când federalismul ar pune la grea probă Regele conferi acelaşi ordin d-lor Vitte, clara, că guvernul va sprijini China în lantropice. Ofertele marinimose se vor chita
Ungaria. In astfel de împrejurări politica Pobiedonoszeff, conte Lamsdorf, Kuropat- contra orl-cărei puteri, ce şi-ar permite pe cale diaristică.
ungurescă de partid n’ar înţelege necesi kin, Goremikin şi ministrului de justiţie vr’o agresiune în potriva ei. Vorbind apoi
tatea timpului, dâcă s’ar alipi de vechile Muraview. de demersurile Rusiei, Salisbury rjise, că SCIRI ULTIME.
tradiţii. Regele a conferit marea cruce a or dâcă Rusia ar căpăta în China ast-fel de
14
In consecenţă „P. LI. dă să se în- dinului „Corâna României" comandantu favoruri, cari ar micşora sâu împiedeca eo- ^OSCVa, 3 August. La prânzul,
ţelâgă, că Ungurii totuşi trebue să se în- lui capitalei, general Adelson, şefului ora merciul engles, Anglia se va apăra din tote ce s’a dat erl în onărea Regelui
ţelegă cu Austriacii. Austria — dice el — şului, Kleigels, d-lui Debianow şi minis puterile sale. Carol, marele duce Sergius a ridicat
nu şl-a spus ultimu-i cuvânt şi „pănă când trului de ceremonii Komar. Discursul lui Salisbury e comentat în un toast în sănătatea Suveranului
mai este o racjă de speranţă, conducătorii D-l de Fonton, ministrul Rusiei la sensul, că între Anglia şi Rusia esistă ra român şi a familiei domnitdre ro
-trebue să fiă pătrunşi de adevărul, că con BucurescI, a primit marea cruce a ordinu porturi încordate din causa Chinei. mâne, precum şi pentru prosperitatea
diţia principală de esistenţă a monarchiei, lui „Stâua României". României. Regele Carol a răspuns
este legată de valorarea ideii istorice a dua printr’un toast în limba francesa în
Dejun şi primiri. SOIRILE DILEI.
14
lismului conservativ . care cji se:
Ou alte ouvinte „Pester Lloyd sparie Dejunul s’a petrecut în apartamentele — 23 Iulie v. „Visitarea sfântului oraş, unde
14
pe Unguri cu federalismul, pentru-ca să-i ministrului României, decorate splendid cu „la tot pasul mă întâlnesc cu arnin-
abată dela prostia a nu primi nn provisoriu flori, în conversaţiuni animate, în care Adunarea despărţământului XI (Blaşiu) „tirî gloridse, cari se estind pe se-
de pact cu Austria, căci refusând un pro vorbi Regele de mai multe ori de primi al „Associaţiunei", care s’a ţinut la 31 Iu „colî întregi, unde bate inima Rusiei,
visoriu în actualele împrejurări, ar sgudui rea cordială şi strălucită, ce ’i-s’a făcut în lie v. în comuna învecinată Veza, a reuşit „mi-a împlinit o veche dorinţă şi mâ
basele dualismului, unica garanţiă a supre Rusia. Regele a primit pe consulul general forte bine. Ea a fost numeros cercetată de „simt cu atât mai fericit, căci m'am în
maţiei maghiare. al României la Petersburg şi pe cel din public, inteligenţă şi popor. Cu aoâsta adu tâlnit aici cu vitejii grenadirî, cart au
Helsingsfors. nare a fost împreunată şi o exposiiiâ de
La primirea diplomatică, ce a avut lucruri de mână femeescl, lucrate de mâna „învins pe Osman-paşa, pecetluind prin
Regele Carol în Rusia. loc la orele 3, Regele a primit pe fiă-care ţărancelor române din Veza, Mănărade, „acesta căderea Plevnei. O adâncă re-
„cunoştinţă am faţă de Majestatea Sa
din ambasadori în parte şi convorbi un Ciufud, Tur, Spătac şi Panade. Au fost
C o r 6 n e. „împăratul pentru atenţiunile de cart m'a
timp mai lung cu ambasadorul Germaniei. expuse ca la 400 obiecte. Comitetul des
Peterhoff, 1 August. Corânele depuse „împărtăşit. In sanătatea lui îmî ridic
După primirea diplomaţilor au fost părţământului a votat pentru premiarea es-
■de M. S. Regele la mormântul împăraţilor ponentelor 60 corone. In prâjma adunării „paharul şi doresc din adâncul ini-
primiţi representanţii oraşului, în frunte
Alexandru II şi Alexandru IU, precum şi s’au mai colectat spre scopul acesta 20 co „mei cea mai neconturbată fericire
cu şeful oraşului Petersburg, care urâ
la mormântul A. S. I. marele duce Nico- „Majestăţilor lor imperiale. Trăieseă
din inimă bună-venire M. Sale, oferin- rone. Escelenţa Sa Metropolitul Mihalyi
lae Nicolaevicî, sunt din argint, formate „Majestatea Sa împăratul! Trăieseă
du-i pâne şi sare pe nisee tave de valore, visitând exposiţia şi fiind forte încântat de
din două ramuri de fruncje de lauri aurite, ea, a dat un premiu de 20 franci în aur Majestatea Sa împărătâsa!"
de aur şi smalţ, cu armele României şi ale
smălţuite în verde şi legate printr’un nod Friedrichsruh, 3 August. La ple
oraşului Petersburg. M. Sa mulţumi din şi alte două premii de câte 10 franci în
:aurit şi smălţuit în roşu cu marginele albe. care împăratul Wilhelm a exprimat
inimă pentru urarea de bună-venire. aur. S’au distribuit 23 premii.
Cea dintâiîi purta în românesce ur- familiei lui Bismarck dorinţa princi
La 6 ore sera Regele şi principele Academia Română va avâ o secţiune
mătorea inscripţie : „împăratului Alexandru pilor confederaţi, că decă s’a refusat
moştenitor plecară la Peterhoff, pe yachtul specială la Exposiţiunea universală din Pa
al Il-lea, din partea lui Carol, principe şi îmormântarea marelui bărbat de stat
imperial „Alexandru". ris. Acest institut prepară o istorie a Ro
Rege al României, în amintirea veclnică a lângă Wilhelm I, cel puţin să pri-
răsboiului dela 1877 pănă la 1878 contra înaintea plecării Regele şi principele mâniei cu ilustraţiunî şi va expune colee- mescă a-i ridica ei pe cheltuiala lor
Turciei : 18 Iulie 1898“. moştenitor visitară colona de victorie a ţiunea sa de monede românesc! unică în mausoleul în Friedrichsruh. Prinţul
Pe celelalte foi la drâpta se cetesce: răsboiului ruso-turc, aşedată în faţa cate lume. Academia va expune asemenea mai Herbert însă a rugat pe împăratul
„Declaraţiunea răsboiului 15 Aprilie; Plo- dralei „Troiţky". multe manuscrise vechi, dintre care unele să decline dela acest plan, căci fa
escî 26 Maiti; BucurescI 27 Maiîi; Trece La M o s c v a. cu desemnurl forte artistice. milia însa-şî vrâ se ridice din recu-
rea Dunărei la Şiştov Î5 Iunie; Nicopoli noscinţă, mausoleul.
Moscva, 2 August. M. Sa Regele Ro Serbările dela Turoţ-St. Mărtin. Erl
4 Iulie; Gorni-Studen 16 August". s’au început în Turoţ-St.-Mărtin serbările Friedrichsruh, 3 August. Cercu
mâniei şi A. S. R. prinţul moştenitor au
Er la stânga: „'Lovcea 2 August; societăţii femeilor slovace numită „Zsivena . rile politice sunt convinse, că dispo-
u
visitat adl curiosităţile oraşului, printre care
Griviţa 30 August; Gorni-Dubnic 12 Oc- Serbările durâză trei dile. Sosesc ospeţl siţiile familiei Bismarck privitor la
castelul familiei Romanow, mănăstirea Sua-
tomvre; Rahova 8 Noemvre ; Luarea Plev- slavi din tote părţile, cei mai mulţi din îmormântare, sunt a-se reduce la in
menski, monumentul grenadirilor căcluţl la
•zei 28 Noemvre; pacea dela San Stefano Boemia. Serbarea se va face în „Dom", tenţia răposatului de-a trage o ba
Plevna, monument în construcţie, ce se
19 Februarie".
ridică în memoria lui Alexandru al II-lea; edificiu naţional slovac. Acest „Dom" l’au rieră declarată de despărţire între
Er a doua coronă purta tot româ- înfiinţat Slovacii din contribuirl publice, Friedrichsruh şi Berlin.
mănăstirea Tschdowo şi catedrala Uspenski
mesce urmâtorea inscripţie: „In semn de după-ce guvernul unguresc a desfiinţat
Blagoweschenski, unde M. Sa şi A. S. Re
sinceră amiciţie, amintire neştârsă a stră „Matiga , contopindu-i averea în fondaţiu-
u
gală au venerat sfintele moşte şi icona
lucitelor victorii dela 1877 — 78“. L i t e r a t u r ă .
Maicei Domnului. nea Academiei din Peşta. După adunarea
A treia pârtă următorea inscripţie tot „Zsivenei se dă un concert, apoi banchet A apărut Programa gimnasiului sup.
u
In românesce: „Marelui duce Nicolae Ni M. Sa Regele Carol şi A. Sa Regală şi representaţii teatrale. — Foile ungurescl gr. cat. şi a şcâlelor elementare din Beiuşid
colaevicl, comandantul suprem al armatei prinţul moştenitor au dejunat la marele ţipă şi înjură contra Slovacilor, bănuindu-i
pe anul şcol. 1897/98, publicată de direc
•dela Dunăre în timpul răsboiului dela duce şi marea ducesă Sergiu, apoi au fă cu agitaţiuni „panslaviste" şi provocând torul Ioan Butean. Datele statistice şcolare
1877—78, în semn de dragoste şi amiciţie cut o visită Metropolitului.
indirect guvernul să fiă „cu ochii ’n pa sunt premerse de un studiu descriptiv pe-
•din partea credinciosului său frate de
Intârcerea în ţâră. tru" la ceea-ce se petrece în centrul Slo- riegetic asupra oraşului mumie Pompei, de
■arme".
Itinerariul întârcerei în ţâră a M. Sale văcimei. prof. Teodor Bule.
Pe fruncjele dela drepta se cetesce:
Regelui este definitiv stabilit.
„Ploescl 2 Maiu; BucurescI 3 Maiîi; Nico- Nou D-r român. D-l Teodor Nicolau,
M. Sa şi A. S. Regală se vor întorce Proprietar: I®r. Aurei Mureşianw.
poli-Plevna". ascultător al facultăţii din Lipsea, a luat
tot prin Galiţia, Bucovina şi Burdujenî, dilele acestea titlul de Doctor magna cum Redactor responsabil: <brre&«r§s# M«ior.
Er la stânga: ,,-Şiştov, Gorni-Dubnic,
unde vor sosi Sâmbătă diminâţa.
Lovcea, Rahova". lauda în sciinţele mineralogice. — Felici
Sâmbătă sâra trenul regal va sosi la tările nostre!
V i s i t e. Sinaia. 9000000000000000000001
Logodnă. D-şora Mariora V. Borgovanu, Medic român In Karlsbad.
Petersburg, 29 Iulie. Regele a visitat MM. LL. Regele şi Regina vor pleca
cu principele mai întâiă pe ambasadorul apoi pe la finea săptămânei viitore la Ra- fiica d-lui profesor Vasile Gr. Borgovanu Medic universal
din BucurescI, s’a logodit la 21 August la
german, apoi pe marele duce Alexis Ale gaz, unde vor sta pănă la 5 Septemvre.
băile Sângeorgiului-român, cu D-l Vasile V. Dr. Romulus L. Crăciunu
:xandrovicI, care fiind indispus, nu a putut
Şuieu, licenţiat în litere dela Universitatea
fi present la recepţiunea dela Peterhoff. Revistă externă. Medic clinic în spitalul univers imp. reg
-Celorlalţi ambasadori li-a remis cărţi. din BucurescI. — Adresăm părinţilor şi ti din Viena (clinica D-lui consilier de curte
nerilor logodnici urările nostre de fericire!
Regele a visitat apoi pe Metropolitul Jiâsboiul. Un consiliu de miniştri, Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
Paliadius, care a primit pe Rege şi pe prin ce s’a ţinut la Madrid alaltă-erl, s’a ocu Post de medic la Arpaşul-inferior. Ou interne. Medic al asociaţiunei pentru în
cipele moştenitor servindu-le şampanie şi pat cu condiţiunile de pace şi a cerut te terminul de 31 August s’a escris la Arpa grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
•ceaiti. La plecare Metropolitul binecuvânta legrafic lămuriri asupra câtor-va puncte. şul-inferior concurs pentru un post de me tector: Majestatea Sa împăratul etc. eto.
pe Rege, îi dete icona Sfântului Alexandru Din New-York se telegrafâză, că dic cercual, cu salar de 800 fi. fix, 100 fi. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
Newski, rugând pe Rege de a fi şi în vii- Americanii, cari sunt la Portorico, au ocu pentru cuartir, 260 fi. pauşal de călătorie, dela orele 6—9 a. m. şi 3—5 p. m. în
rtor ocrotitorul bisericei ortodoxe. pat Inanadiaz şi Coacuo. câte 6 fi. dela 23 comune pentru vac Miihlbadgasse casa Schwarzes Itoss . 37
4
r
Principelui moştenitor, Metropolitul îi Din Washington se anunţă, că preşe cinare, taxe de visite, drept de apotecă,
900000000000000000000*
■oferi o ioonă preţiosă a Maicei Domnului dintele Mac Kinley a publicat condiţiunile casă etc.
