Page 93 - 1898-07
P. 93
„gazeta* in flâcare iţi.
REDACŢIUNEA,
Administraţiunea ţi Tipografla. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sise luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE so primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciole poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapesta: A.V. Qoldbor- Administraţiunea, Piaţa mare,
or, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg.- Marolyl i. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru, pentru o pu .A. 2îT TT Xj X-2SX. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
namentele cât şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 162. Braşov, Sâmbătă 25 Iulie (6 August). 1898.
Situaţia politică dinăuntru. tria. Organele ei, în frunte cu „N. nu se vor opri acolo, ci vor trece şi rischruh şi Berlin contrarietatea ar fi ne-
fr. Presse , atacă aspru pe Unguri în Ungaria, ducând focul şi în mij înlăturabilă. Oficiosul Reichsan#eiger pu
44
u
n
Pentru baronul Banffy s’apro- împutându-le că ţinând morţiş la hotă- locul nationalităţiior nemaghiare. blică acest rescript al împăratului, care în
14
piâ ora decisivă, când va trebui se rîrea de-a nu mai încheia nici un „Maghiarismul , 4ice o altă fâie vie traducere românescă e următorul:
alegă una din doue: ori se se re compromis provisoriu cu guvernul nesă, „va fi atunci în mod catas „Cu înalţii mei confederaţi şi
tragă, ori se remână ministru-preşe- austriac, favorisâză planurile federa- trofal ameninţat . împreună cu întreg poporul meu
44
dinte călcându’şî cuvântul dat cu listice şi contribue la sguduirea ba- Germanii austriacl aşteptă deci german, stau jelind înaintea cata
privire la o eventuală nouă prelun selor dualismului şi a posiţiunei de dela Maghiari, se le vină în ajutor, falcului principelui Otto Bismarck,
gire provisoriă a pactului economic mare putere a monarchiei. evitând ori-ce ar pute face se isbuc- principe de Lauenburg şi primul can
cu Austria, şi provocând astfel is- La 1897, eselamă numita fdiă, nescă la ei o crisă constituţională, celar al imperiului german. Noi, cari
bucnirea celor mai furtunâse scene Ungurilor le-a fost posibil a se învoi aducând absolutismul şi federalismul. am fost martorii activităţii lui glo-
în camera ungara, care pot trans- cu Austria la o prelungire provi Ori cum ar fi, dâr br. Banffy riose; noi, cari privim cu admir aţiune
splânta obstrucţiunea dela Yiena la sorică a stării actuale printr’o ordo se află într’o situaţiă nu mai puţin la cel mai mare măestru al operei
Peşta. nanţă împerătescă, de ce nu ar putâ critică, ca colegul seu Thun. Deja statului, la luptătorul neînfricat de
Totul se învârte acji în jurul face acâsta şi în 1898? Şi de ce mulţi îl consideră ca stând în aju opotrivă în resboiu şi în pace, la
cestiunei, decă guvernul unguresc se nu’l mântue partida liberală pe br. nul căderii sale definitive. cel mai distins fiu al patriei şi la cel
va îndupleca se trateze cu guvernul Banffy de obligământul luat asuprăşî, Banffy a <4is de curând, că dâcă mai credincios servitor al regelui
austriac pe basa faimosului paragraf că nu va mâi trata pe basa §-lui 14? va cădâ, el va fi cel din urmă mi seu: noi adânc sguduiţî vedem atin
împărătesc 14, pentru o prelungire Fdia vienesă combineză aşa: nistru constituţional al Ungariei. Se gerea acestui bărbat, pe care Domnul
provisorică a stării actuale, ca ast Ungurii persistând de a nu voi se fiă acâsta 6re numai o presimţire, Dumnedeul nostru l’a ales drept mijloc
fel se lase răgaz contelui Thun de scie de §-ul 14, seu că au de gând ori o seriâsă prevedere? ca se realiseze ideia nemuritore a unită
a pută lucra în linişte pentru des a provoca căderea lui Banffy, seu Pe mâne seu poimâue Banffy ţii Germaniei. Momentul acesta nu
curcarea situaţiunei critice interiâre că scopul lor este de a esploata si este aşteptat la Ischl, acolo se va este potrivit de-a înşira tâte faptele,
în partea cislaitană a monarchiei ? tuaţia critică şi încurcată a Austriei, duce şi Thun şi pote că <^ile]© vii- ce le-a săvârşit marele mort, tbie
Seim, că ministru-preşedinte pentru de a pute dicta apoi ei con- tore vor aduce o lămurire a si grijile pentru împărat şi imperiu
Banffy a iost declarat serbătoresce diţiunile pactului. In fine eselamă: tuaţiunei confuse. peste cari a trecut, tâte succesele,
în cameră, că numai cu-o Austriă Decă parlamentul unguresc va sta Multă sensaţiă a făcut ivirea pe ce le-a secerat. Mari şi puternice şi
constituţională va sta de vorbă, că morţiş pe lângă punctul seu de vedere, scenă a ministrului comun br. Kal- varii sunt aceste fapte şi numai is
nu va mai încheia un nou compro atunci voiesce ori răsturnarea stări lay. Se afirmă, că acesta ar fi omul toria le pote sculpta şi le va şi sculpta
mis prOvisoric şi că, dâcă nu se va lor actuale în Austria, ori că vo situaţiei, că el este predestinata în pănă la una — pe tabla de metal.
pute reînoi pactul economic pe cale iesce se tragă folos din încurcăturile locui pe Banffy şi călătoria ia Pesta Eu însă simt necesitatea de-a esprima în
parlamentară, va urma la încheierea austriace. şi conferenţele, ce le-a av ut cu mi faţa lumei întregi acel doliu neşters şi
r
anului acestuia legiferarea de sine Nemţii de aceea sunt aşa de niştrii acolo, au produs mari îngri acea admir aţiune recunoscetore, ce cu
stătatâre economică a Ungariei. îngrijaţî de atitudinea Ungariei, fi jiri, căci Kallay e cunoscut ca con prinde acjî întrega naţiune, şi de-a
Acesta „declarare obligătore ind că ei numai printr’o aplanare trar sistemului de guvernare actual pune vot în numele naţiunei întregi, că
44
eschide orî-ce tratare a guvernului provisoriă a cestiunei arejetore a pac şi nu este popular între Unguri. ceea ce au creat marele cancelar şi
actual unguresc cu regimul austriac tului sperâză a pute câştiga timp, Intr’aceea Banffy de sigur spe- marele împărat Wilhelm, vom sus
pentru prelungirea stării provisorie ca în cele din urmă se potă do reză, că nici de astâdată nu-1 va pă ţină, vom edifica şi, decă va fi de
şi eschide mai ales o învoiâlă di bândi o soluţiune favorabilă lor. In răsi norocul şi că prin vr’o săritură lipsă, vom apăra cu vieţa şi sângele
rectă cu el, cu încunjurarea parla cas însă, când s’ar provoca o crisă îi va succede se trâcă abisul, ce se nostru. Domnul Dumnedsu se ne
mentului vienes. dualistă în urma atitudinei regimu deschide spre a-1 înghiţi. Vom vede. ajute .
11
Din partea maghiară, şi chiar lui şi a parlamentuilui ungar, şansele
din mijlocul partidei guvernului, se Germanilor s’ar nimici şi ar cresce „Te însărcinez, să aduci la pu
44
asigură de un timp încoce cu mult în mod îngrijitor pentru ei şansele Mortea lui Bismarck. blicitate acest rescript .
aplomb, că ministru-preşedinte Banffy celor car! tind !a revisuirea constitu- împăratul Germaniei Wilhelm II a *
se va ţine de cuvântul dat şi va ţiunei austriace îu favorul progra ţinut să şl manifesteze din nou printr’un Din Viena se telegrafăzâ, că bărbaţii
remâne neînduplecat faţă cu cabi mului federalist. rescript adresat cancelarului actual Hohen- de încredere ai partidului german poporal,
netul Thun. De aici vine, că foile germane lolie, purtat în limbagiu cesarian, admiraţiu- au ţinut la 2 Aug. o conferenţă în care
împrejurarea acâ3ta a produs mereu admoniâză pe Maghiari se nu nea sa pentru Bismarck şi să facă un vot s’au sfătuit cum să-şi esprime condolenţele
mare nelinişte, ba chiar înverşunare fiă încăpăţînaţi, căci învingând în solemn tocmai acum, când cu mare insis asupra morţii lui Bismarck. Ei au hotărît,
în tabăra oposiţiei germane din Aus Austria nisuinţele federaliste, aceste tenţă se ventil eză soirea, că între Fried- că drept semn esterior al doliului, să pbrte
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Pentru 24 Iunie se disposâ înaintarea pe totă linia. La ora 12 noptea reţeua avanposturilor fu aşedată. Se
Armata ll-a: Corpul VIII şi brigada Reichlin din cerea majorului Ursu, ca cu 6 companii din regimentul
(2)
al V. corp înainta pănă la Lonato şi Desenzano; corpul 62, cu 2 plutone cavalerie şi 2 tunuri se asigure o linie
Colonelul, Baron Ursu David de Margina V. pănă la Castiglione delle Stiviere ; corpul I. pănă la de 11 kilometri lungime, precum şi importanta localitate
Essenta; al VII. pănă la Le Pontane de lângă Casti dela spate, Medole.
Ia Solferino şi Lissa.
glione delle Stiviere ; divizia de cavalerie Menndsdorf, La miedul noqoţii sosi în Medole şi batalionul de
Conferinţă ţ:nu & de Colonelul austro-ungar Francisc Itieger în cer susţinută de corpul V pănă spre Montech-iaro. grenadiri din regimentul 52 sub comanda majorului Br.
(
cul militar diu Sibiiu şi Braşov, la 2 ianuarie şi 20 Februarie 1898.
Armata I-a: Corpul IX între Carpenedolo şi Aqua Mylius, der imediat raportară patrulele de cavalerie ale
— C o n t i n u a r e . — Fredda; al IlI-lea şi al Xi-lea la Carpenedolo şi St. Vi- majorului Ursu, că masse mari de trupe inimice, cu
gilio; divizia de cavalerie Zedtwitz la Aqua Fredda şi
In consecinţă, trecerea peste Mincio se efectua pre multe tunuri, stau în Castiglone şi Carpenedolo şi s’au
Casalmoro, cele două brigade din corpul II. (dela Mar
cis după disposiţiunile comandantului armatei în diua de alarmat. Aceste scirî fură confirmate şi de cătră ţăranii
caria) la Aqua Negra şi la Asola. Pornirea tuturor colo-
23 Iunie, fără a fi genată de inimic, aşa că sera trupele ce veneau din acele localităţi. Majorul Ursu, care însuşi
nelor trebuia să se începă dimineţa la ora 9.
austriace ocupau posiţiunile următore: audise semnalul de alarmă, trimise îndată raportul său
In noptea de 23 spre 24 Iunie brigada de sub co la brigadă şi luâ tote disposiţiunile posibile pentru o
Corpul VIII. şi brigada Reielilin ataşată lui din
manda generalului de brigadă (G. M.) Br. Blumenkron, apărare tenace. In total el dispunea de 10 companii din
Pescliiera din Corpul VI, staţiona la Pozzolengo. Armata
ce forma avangarda corpului IX, trebuia să aşede avan cele două regimente, de cele 2 plutone ulani şi 2 tu
a doua cu Corpul V. la Solferino, I. la Cavriano, VIL
posturi astfel, ca batalionul 4 de venătorî să vegheze nuri. Aceste tunuri le postâ la nord-vest de Medole la
la Eoresta cu divisia de cavalerie Menndsdorf înaintea
înaintea satului Morino, âr majorul Ursu să asigure cu încrucişarea drumurilor ce duceau la Castiglione delle
Cavrianei.
batalionul său spaţiul aşa de întins dinaintea Medolei. Stiviere şi la Carpenedolo. Pe ambele părţi şi la aceeaşi
Armata ânteia, cu corpul IX. şi III. la Guidizzola,
înălţime erau dispuse companiile într’o linie lungă pe
al XI. la Cereta şi divizia de cavalerie Zedtwitz la Me- vest ale munţilor Tirolului. Marele cartier general al regelui era
dole, avend detaşamente la Castel Gofredo şi Casaloldo. în Lonato; divizia de cavalerie Sambuy la Bedizzole, pa cui de la punctul de legătură cu avantposturile batalionului 4
artilerie la Petole de venătorî dinaintea Morinei, er pe partea cealaltă
Două brigade din Corpul II. la Marcaria, restul Din armata f'rancesă sta corpul I. la Essenta, al II, la Cas pănă la divizia de cavalerie Zedtwitz. Restul trupelor
acestui corp la Mantua.*) tiglione delle Stiviere, III. la Mezzane, IV. la Carpenedolo dim
era oprit în satul Medole, ocupându-i frontul nord-vest
preună cu ambele divizii de cavalerie Devoux şi Partonneoux,
pentru a’l apăra. La ora l’y divizia francesă Luzy în
*) Aliaţii: 1 şi 6 divizie piemontesă la Lonato, a 2 la Ma- infanteria corpului de gardă la MoDtechiaro, divizia de cavaleriă 2
locco, a 8. la Rivoltella şi St. Z .no. Divizia 4 (Cialdini) ca susţi de gardă, cu artileria de gardă la Castenedolo. Divizia d’Aute- cepu atacul. După primele focuri majorul Br. Mylius fu
nere a corpului de verătorî alpini (Garibaldi) la poiele de sud- marre din corpul al V. la Cremona. pus afară din luptă şi numai pe majorul Ursu apăsa cu
