Page 94 - 1898-07
P. 94
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 162 — 1898.
fior negru la braţul stâng până când se va care a scris o opistolă unchiului său, in ci tot povestea de mult cântată — „liber Muntean, Epifaniu Popovici, Dumitru Mă-
face şi în Yiena serviciul funebru. Pănâ care se cuprinde un fel de ameninţare — tate şi liberalism maghiar faţă de naţiona tăsar şi C. CosovicI şi membrul dietal Yar-
atunci să nu se mai permită nici un fel de şi acâstă acţiune aruncă prima lumină ful- lităţile nemaghiare". teres cav. de Pruncul au desfăşurat d-lui
serbare. Anul 1898 l’au numit an de jale, gerătore asupra unei astfel de posiţiunl,. Der decă tocmai cetitorii noştri ar preşedinte şi consilierilor săi dorinţele cele
în care nu se vor ţine decât festivităţi oe precum în ultimii dece ani adeseori a fost voi să scie, ce glăsuesce cucuveica din îndreptăţite ale Românilor din Suceavă faţă
privesc serbările, cari se fac pentru scopuri „Cu privire la Majestatea Sa e forte fruntea „nemzeti szovetsâg“-ului, o spunem de şcâla poporală locală şi au avut succe
naţionale germane. Afară de acestea au grea alegerea între cele două imperii vecine, aici pe scurt: sul, că aspiraţiunile Bomârvlor au fost recu
mai decis, că una din stradele Yienei să şi de aceea, nu pote să nu fiă convins, că pice adecă coconul Herczegh, că Ro noscute ca juste din partea d-niilor sale.
porte numirea de strada-Bismarck, apoi pe momentul decisiv a sosit. Obicînuirea e mânii au 3500 de şcoli elementare cu limba D-lui president i-a succes de-a înrîuri
palatul Palffy din strada Wallner, în care mare putere în familia nostră imperială, şi de propunere românescă, apoi 5 gimnasii, asupra contrarilor noştri, ca să ne concedâ
a locuit Bismarck când a fost ultima dată alipirea de stării^ vechi e atât de strîns o şcolă reală, 5 institute pedagogice, 4 aceea, ce ni-se cuvine, şi anume să ne con-
în Viena, să se pună o tablă comemorativă legată de bătrâneţe, încât acestea mai că seminarii pentru clerici, apoi un şir întreg cedă la şcola poporală din Suceavă pentru
în amintirea lui. împedecă prevederea aceluia, că schimbările de şcoli mai înalte de fete „unde peste tot limba românăscă egala îndreptăţire cu limba
*
sunt deja neîncunjurabile". dascălii sunt Români". Mai spune, că dela cea ncmlăscă, fără, ca Românii să abdică la
După un comunicat din „Kolnisclie 1894 încâce Românii şi-au creat peste 50 aspiraţiunea lor, ca să se înfiinţeze cu vreme
Zeitung“ tote acele disposiţiuni ale fami de institute de credit şi economii, cu un în Suceavă o şcolă poporală completă ro
„Cătră tinerimea naţionalităţilor
liei Bismarck, cu privire la îmormentarea capital fundamental de trei milione „cu mânăscă.
acestuia, disposiţiuni, cari apar atât de ciu streine^. scop de-a sta în serviciul special al intere Presidentului ţării, d-lui baron Bour
date, sunt de a-se reduce la acea vorbă a selor românesc!, de-a face politică antima- guignon, îi mulţumesc Românii din Suceavă,
CunosceţI cu toţii broşura lui Zola
principelui, că cel puţin după mărie vră să ghiară, de-a desproprietări pe proprietarii că n’a cruţat nici timp, nici ostenelă şi
u
adresată „tinerimei din incidentul proce
aibă pace. unguri din Ardeal, ca în chipul acesta şi că a venit în ajutorul adevărului şi al
sului Dreyfus. Broşura se cjice, că a făcut
conducerea politicei ardelene să ajungă în dreptăţii.
Bismarck cătră Andrăssy. mare sensaţie în Franţa. mânile marilor posesori români".
„Magnificul" ex-rector al universităţii
u
Times în unul din ultimii săi nu Acest exerciţiu de clown politic al d-lui
v din Budapeşta, preşedintele „nemzeti szo- SCIRILE DI LEI.
meri, sub titlul „Bismarck şi împăratul vetseg“-ului, Dr. Herczegh Mihâly, marele Herczegh produce mai mult un fel de com i
Wilhelm" publică o epistolă pănă acum pătimire, decât ilaritate în cetitor, compă — 24 Iulie v.
vânător de sensaţii, se vede, că nu s’a să
necunoscută a lui Bismarck, care o adre timire faţă de slăbiciunea cu care d-1 ex-
turat încă de sensaţionalele fiascurl, ce le-a „Nuvoiu mai fi ministru". „Alkotmâny"
sase fostul cancelar de fier ministrului rector se încercă a acredita frasa tocită
îndurat pănă acum cu tămbălăurile „naţio spune, că actualul ministru de interne
austro-ungar de atunci, contele Andrăssy, despre „liberalismul maghiar". Suntem si
nale" înscenate în timpul din urmă în di Perczel a declarat cjilele acestea unui „in
în cestiunea alianţei germano austro-ungare. guri, că acest nou blamaj îl vor constata
feritele orăşele din provincie. ’I trebuia divid", care i-a cerut protecţia la deschi
Epistola datată din Gastein sună astfel : înşi-şî „patrioţii" cu „buze maghiare".
deci o sensaţie classică, â la Zola. ’I lipsia derea unei farmacii, că: „Regret, der nu
„Mă bucur, că pot ceti în epistola
însă substratul. Dâr meşteri sunt patrioţii pot să te ajut, deore ce la tămnă nu voiii
d-tale, că domnitorul D-vostră e deja cu Limba românescă m Bucovina.
noştri, mai ales când e vorba să contribuie mai fi ministru de interne
un picior în frîu şi nu mă îndoiesc, că
cu cât de puţin la realisarea „sublimei"
sforţărilor nostre comune le va succede a-1 „Patria* din Cernăuţi ne aduce ur- întregirea comisiunei pentru Congruă.
probleme, ce şi-a propus „nemzeti szovet-
aduce cu totul în frîu. Spre nefericirea mătorea veste îmbucurătore: Ministrul de culte şi instrucţie Wlassics a
seg“-ul.
nostră e în firea însa-şl a lucrului, că par Mare sensaţiune şi surprindere li-a întregit cu noui membri comisiunea centrală
Fără multă zăbavă—precum am amin
tea mea în acestă afacere nu pote fi aşa făcut Sucevenilor invitarea adresată mem pentru regularea Congruei preoţimei cato
tit în unul din numerii noştri trecuţi —
grabnic tranşată, ca a D-tale. Avantagiul brilor comitetului comunal din Suceavă la lice. Intre aceşti membri se găsesce şi
s’a făurit în biroul „magnificenţei sale" Dr.
negocierilor verbale nu e numai iuţela, ci o şedinţă, care avea să se ţie în 27 Iulie canonicul Lauran dela Oradea-mare.
Herczegh Mihâly o „furibundă" epistolă a
şi limitarea discusiunii acelor cestiunî, cari a. c. în presenţa d-lui baron Bourguignon
u
„tinerimei nemaghiare , în care cu morte Stăpânul şi sluga credinciosă. In sfîr-
de fapt le-au pus pe tapet domnitorii noştri. în cestia de pertractare a înfiinţării unei
se ameninţau toţi corifeii „szovetsâg“-ului. şit ceea ce de mult am fost spus, s’a în
Trebue însă să clarific în desvoltarea mea şcoli poporale românesd în oraşul Suceava.
Şi epistola nici n’a rămas fără efectul do tâmplat. Drept răsplată pentru serviciile
epistolară acea neînţelegere, a cărei posi Şi într’adevăr, s’a întrunit în 27 Iulie
rit, căci „magnificenţa sa" având odată aduse lui Banfify, fost paşă la Bistriţă-
bilitate o pot prevedâ. a. c. la 11 ore dimineţa comitetul comunal
substratul căutat, putea să jdce în cavale- Năsăud, guvernul a numit pe faimosul
„Mă aflu într’o astfel de stare, că orăşenesc, şi înainte de a deschide acesta
râsca ţâră a Ungariei pe sensaţionalul „grăniţer" Csolcdn Jânos profesor ordinar
sunt silit să-i dictez fiiului meu, care cu şedinţa sa, a apărut baronul Bourguignon
Zola. de limba şi literatura română la universita
binevoitorea D-tale permisiune ţi-le scrie cu d-nii referenţi din consiliul şcolar al
tea din Budapeşta. — Sirâcă literatură !
acestea, tocmai şâse-cjecî de pagine, al că S’a pus deci şi „magnificenţa sa" şi ţării, baronul Schwind şi Tumlirz.
w
ror conţinut trebue să-l mai completez în numărul ultim al lui „Pester Loyd sub Impresia cea bună, care a făcut so Dieta Bucovinei, piarul „B. P.“ află,
prin răspunsuri telegrafice la alte întrebări. titlul „Cătră tinerimea naţionalităţilor stră sirea acestor domni la pertractarea unei că cercurile competente lucră deja la com
ine" cu mult duh de înţelepciune „patrio
Cu tote acestea pe lângă totă neliniştea ceştii atât de importante pentru Românii punerea listelor de alegători Spentru alege
mea, tot nu mi-a succes să delâtur acea tică" dăscălesce pe „tinerii nemaghiari din din Suceavă în special, âr pentru Românii rile dietale din luna lui Sept. De-asemenea
u
neînţelegere, ca şi când în dreptul planu patriă , vedl Domne, pentru epistola fău din întrâga Bucovina în general, nu suntem şi la magistratul orăşenesc se lucră la a-
u
lui nostru paclnic ar sta ascuns vr’un gând rită tot în biroul „magnificenţei sale . în stare de a-o descrie şi constatăm numai, ceste liste.
reservat al agresiunei. Acest gând pentru Acâsta e deci a doua eomediă „anti- că nobilul bărbat îşi ţine cuvântul şi între-
Dela Turoţ-St-Mărtin se anunţă, că cu
un domnitor mai bătrân de 81 ani (Wil- maghiară" înscenată de „patrioţi" pe con buinţâză tot chipul spre a afla adevărul şi
ocasia serbărilor de-acolo, preşedintele I
belm I cel mare. — Red.) e neplăcut, der tul Românilor. Prima, cea cu proclamaţiu- spre a face dreptate pe basa acestuia.
Kmety raportând despre activitatea anului
sperez, că voifi pute împrăscia acest gând nile revoluţionare „din BucurescI" — puse întâmpinat de căpitanul districtual,
trecut, a amintit între altele, că guvernul
— deşi e adevărat, că spre scpoul acesta la poştă în Braşov, este încă fie-căruia de primarul oraşului şi de comitetul comu a dat „Museului slovac" un ajutor de 300
la cele 60 de pagine trebue să alătur un prospătă în memorie. Cât despre răspunsul nal prin un frenetic „să trăescă", a început fl. La adunarea „Zsivenei" s’a hotărît, ca
lung post script. vânător de sensaţie al „magnificenţei sale", baronul Bourguignon pertractarea întoe-
Reuniunea acesta să înfiinţeze o scolă su-
„Domnitorul meu să familiariseză forte nu credem, că va avă efectul „sensaţional" mindu-o ast-fel, ca pasiunele să nu fiă în
perioră de fete cu limba de propunere slo-'
greu, ba cu un fel de aversiune, cu noua sperat, căci ne mai vorbind de naţionali stare de-a isbucni, şi acesta i-a şi succes, vacă. Spre scopul acesta s’a ales un co
situaţiune, ceea ce de fapt e în firea lui şi tăţile nemaghiare, cari puţin dau pe flecu deşi spiritele erau în urma celor petrecute mitet.
acesta şi împedecă activitatea mea. E forte rile d-lui ex-rector, dâr înşi-şl cetitorii ma în ultimii ani fârte iritate.
importantă acţiunea mai nouă a împăratu ghiari, cu totă susceptibilitatea lor patrio Membrii români din comitetul comu Glăvăţîna cehă. In Praga s’a pus la
lui Alexandru (Ţarul Alexandru III — Red.), tică, nimic nou nu vor afla în acest răspuns, nal Dr. Luţia, Dr. IaeobovicI, Nicolaifi 3 1. c. pâtra unghiulară la podul de pe
atât mai mult totă sarcina grelei probleme de a asigura cu aceeaşi cerbicie. Tot mai mari deveneau perderile, însă, în întregimea sa, decât mai târdiu, când eşiră la
satul Medole, cu cât generalul de brigadă Br. Blumen- tot mai simţitor şocul puternicului colos. Şi dela spate lumină descrierile franceze asupra bătăliei dela Solferino
kron nu raporta mai departe comandantului diviziei, că nu venea nici o susţinere. Majorul Ursu mai avea o şi în care se x-ecunoscea: ce schimbare ar fi putut lua
Francesii înainteză, şi nici din partea cavaleriei Zedtwitz companie în reservă, pe când, seduşi de retragerea di mersul bătăliei, dâcă majorul Ursu n’ar fi făcut o ast
nu-i venea o degageare seu ajutor. viziei de cavalerie Zedtwitz, începură apărătorii săi din fel de resistenţă, ce resultat s’ar fi putut obţine, decă
Dintr’un şanţ situat la 300 paşi dinaintea Medolei, flancul stâng a ceda. Majorul Ursu arunca repede o ju armata austriacă, basată pe posesixxnea Medolei aşa de
companiile majorului Ursu, înşirate într’o linie lungă, mătate într’acolo şi reuşi a face pe cei descuragiaţî a bine concepută de majorul Ux-su, s’ar fi aruncat d’aci cu
prin focul lor liniştit şi bine condus siliră din ce în ce se pune din nou în apărare. In acelaşi timp pătrunseră grosul ei asupra armatei flancului drept al armatei fran
întrâga divizie francesă Luzy a-se desfăşura şi opuseră însă Francesii şi în partea de nord a localităţei şi chiar ceze, ce era concentrată la Nord-Vest de Medole.
acestei forţe numeric superiore, resisteuţa cea mai îndă în momental când generalul Br. Blumenkron în frun Şi în adevăr, decă pe lângă acesta mai considerăm
rătnică ; timp de 2 ore şi mai bine, companiile cu tote tea restului brigadei sale sosi în apropierea majoru şi marele succes ce Benedek îl avu cu trupele sale, în
perderile lor nu părăsiră posiţia, înlesnind prin acesta lui Ursu. Recunoscându-i posiţiunea critică ’i striga, cu tăi-ite de corpul VIII şi brigada Reichliix din a-1 V-lea
punerea în stare de apărare a satului Medole, şi majorul totă puterea vocei sale dicându-i, că este învăluit din asupra Italieixilor, cari ’i opuseseră mai totă forţa lor,
Ursu d’abia se retrase în acest sat, când se vădu ame tote părţile şi să se retragă spre brigada sa. Bravul atunci ne putem uşor da sâma, că cu totul altfel ar fi
ninţat a fi învăluit pe ambele flancuri, der şi atunci re major ’i răspunse: „încă mai pot se mă ţin". Şi în ade trebuit să se presinte bătălia dela Solftrino; şi cum ad
tragerea o efectua în ordine şi luptând. văr, el se mai ţinu în interiorul satului şi chiar la eşirea versarul, cu tot succesul său din centru, atacat în am
Că Francesii putură reuşi să învăluiască flancul lui despre Sud, pănă când restul brigadei ocupa la spate bele flancui’I, ar fi fost de sigur aruncat îndărăt peste
stâng al posiţiei cu totă presenţa diviziei de cavalerie o posiţiă pentru a protegea retragerea eroicilor apără Chiese.
Zedwitz, acesta pare de necredut, der e adevărat, din tori din Medole, pănă când trecu a cincea oră dela în Der, orl-cum ar fi, faptul strălucit a-1 majorului
causă că comandantul cavaleriei primind în rândurile ceperea luptei şi în fine, până când din cele două bata- Ursu îşi găsi şi mai târcliu cea mai înaltă recunoscinţă.
massei sale de călăreţi câte-va obuse din partea artile lione brave nu mai rămăsese în piciore, decât o mână Pi’in graţia M. S. ca supremul Grand-Maesti-a, în urma
riei francese, se retrase tot mai mult şi mai ales sub de omeni, din care abia se mai putură reorganisa două recomandaţiunei capitolului şi confonn promoţiunei a
motivul, că aci terenul cultivat nu-i permite acţiunea, companii pentru decursul ulterior al sângerosei bătălii! 158-a din 17 Octomvre 1859, fu el decorat cu Crucea
se pomeni dimineţa pe la ora 9 la Goito, unde stătu Imediat după încetarea ostilităţilor, acest fapt de cavaler a ordinului „Maria Teresia" şi, după statutixl
tot timpul, cuprins de ideia, că numai acolo s’ar găsi de bravură al majorului Ursu fu recompensat de cătră respectiv, ridicat la demnitatea de baron austriac.
teren propriu pentru întrebuinţarea cavaleriei. Majestatea Sa prin ordinul „Crucea de fier" cl. III, cu (Va urma).
Pe marginea satului Medole se continua resistenţa care îl decora. Importanţa acestui fapt nu se recunoscu
