Page 95 - 1898-07

Nr. 162—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Moldva. Cu ocasia acâsta primarul JPod- Dâcă poporul român are ceva scump Dovediţi contrarul, onoraţi Câmpeni, şi totuşi abia să presintâ biroul — e lucru
lipny a pronunţat un discurs, care a pro­ şi dâcă e capabil de a-se însufleţi pentru şi veţi vede cu ce viie satisfacţie voiţi co­ natural, că nu poţi fi însufleţit.
dus sensaţiă şi pe care şi-l sfîrşi astfel: ceva, de bună sâmă, că tesaurul cel mai lora faptele vostre şi cu câtă însufleţire şi Dâcă d-lui „trandafir" i-a plăcâ să fiă
„Opuneţi-vă Nemţilor şi fiţi tari. Tare să scump şi mai de inimi înălţător este: dragoste voih aminti serbările, ce veţi face, lămurit, pentru-ce s’a scos din comitet d-1
protopop Todoran, şi în privinţa acâsta ’i
fiă însă şi glăvâţîna cehă“. „Associaţiunea...“ Par’că şi numai aucjând jertfele şi ospitalitatea, cu care veţi sci
stau la disposiţiune şi-i spun, că d-1 pro­
acest nume plăcut, îţi trec flori dulci prin primi „Associaţiunea“ în viitor!
Incendiu. Din Socodor ni-se scrie: Joi topop Todoran pentru aceea nu a fost rea­
întreg corpul, par’că involuntar îţi întincjl La revedere pe anul viitor în Sân- les în comitet, pentru-că dânsul s’a decla­
în 16 Iulie a fost forte mare foc în co
mânile spre a-o îmbrăţişa, pentru-că ţi-o georgiul de Murăş la adunarea acestui des­ rat înaintea subscrisului încă mai de mult,
muna Socodor, comitatul Aradului. Vântul
închipuescl, ca pe o mamă cu o seriositate părţământ ! că căuşele lui familiare îl împiedecă a lua
sufla forte tare, când 7 case erau în flă­ Za. No. parte la adunările comitetului, ce se vede
impunătore, dâr cu o blândeţă amicabilă
cări. Spaima era f6rte mare. 6menii erau şi din împrejurarea, că dânsul din 15 Au­
atrăgătore.
la lucru câmpului şi ajutor de nicăiri. Apa­ gust 1897 pănă la adunarea din 11 Iulie
Mai în tote părţile locuite de Români Pacea între Spania şi America. 1898 nici la o şedinţă a despărţământului
ratele de foc nu erau pregătite şi unele
vedem însufleţire pentru acestă instituţie nu a luat parte, prin urmare povestea cu
nici nu se aflau nicăiri. Astfel era mai totă După tote semnele, pacea între Spa­
culturală, — der să audim ceva şi din „baba ârba" cu totul e nemotivată.
comuna în pericul. Abia târdiu au sosit nia şi America se va încheia în curând.
Câmpie.
eâte-va puşcl de apă din Chişineu. Cu aju­ Din Madrid se anunţă, că guvernul
Falsus utinam vates sim*), dâr pe Câm­ L i t e r a t u r ă .
torul acestora d’abia s’a putut stînge. Cu
pie „Associaţiunea" e forte puţin apreciată, spaniol a primit în general condiţiile de
totul au ars 7 case şi 2 şuri. Totodată aici Au apărut:
ba cutez a afirma — cu regret — că e pace propuse de America şi n’a cerut, de­
au perit şi 5 porci, 2 viţele, o mulţime de
forte puţin cunoscută. Căuşele sunt multe, cât puţine schimbări în preliminarul tracta­ Gramatica română pentru şcolele pri­
galiţe şi bucatele omenilor. Durere, că
şi una este, că inteligenţa puţină, ce o tului. Decă se vor delătura şi aceste pie- mare de Ioan Petreanu profesor. Partea I:
aceşti nenorociţi au fost toţi Români şi
avem, trăesce de tot isolată de popor, nu decl, tractatul de pace va fi iscălit de am­ Proposiţia simplă curată. Arad 1898. Edi­
totodată şi săraci. După cum să aude însă
întră „în popor", cum ar dice Z. Arbure. bele părţi în curând. tura autorului.
contele de aici Venkheim îi va ajutora cu *
In alte părţi despărţămintele, cari stagna­ însuşi Mac Kinley a declarat, că a
bucate şi cu material pentru clădirea altor Protocolul adunării constituante dela
seră, îşi reîncep activitatea, se reînfiinţâză primit nota oficială dela Spania, prin care
case. Acest incendiu s’a întâmplat chiar la 4/16 Septemvre 1897, şi al adunării gene­
şi se înfiinţeză chiar şi altele nouă; der pe acesta se alătură la condiţiile puse de
12 ore din cjh rale a VIII a a reuniunii învăţătorilor români
Câmpie ? Şi cele cari sunt deja, dau îndă­ America.
dela şcdlele poporale confesionale din proto-
Petrecere de vară. Inteligenţa română răt, âr unele despărţăminte nici chiar America cere Antillele, pentru care piatele: Arad, Chişineu, Şiria, Boroşineu,
din Chiraleş (Kerlâs) şi jur (comitatul acum după-ce e dat signalul de sculare, ea a şi pornit răsboiul, âr Spania va tre­ Buteni, Radna şi Halmagiii; ţinute în Arad
Solnoe-Dobeca) învită la petrecerea de nu arată nici un semn de viaţă. — Nu’s bui să-i cedeze insulele din acâsta mare. la 21 Aprilie st. n. 1898. Arad 1898. Ti­
vară, care se va aranja Joi la 11 Augast pesimist, der îmi place să spui adevărul. După încheiarea definitivă a păcii pografia diecesană. Editura reuniunii. Bro­
st. n. 1898 în castelul contelui Betheln în Despărţământul din cestiune, numai însă e forte probabil, că Americanii vor şura are un bogat şi interesant cuprins pe­
Chiraleş. începutul la 6 âre p. m. Preţul întru atât se ţine de Câmpie, căci se estinde avâ-o de furcă cu răsculaţii, cari pe di ce dagogic afară de datele oficiose.
întrărei de personă 1 fl., în familie 80 cr. într’o parte a Câmpiei, şi chiar numai fi- merge manifestă duşmăniă tot mai mare
Suprasolviri se primesc cu mulţămită şi se ind-că şi-a ţinut adunarea pe Câmpie am contra Americanilor. Din consideraţia a- *
vor cuita pe cale euristică. Venitul curat cutezat a vorbi ceva despre stadiul, în câsta America e silită acum să-şi sporâscă Programa gimnasiului superior, prepa­
e destinat în favorul bisericei gr. cat. din care se află „Associaţiunea" în părţile aces­ trupele cu 160,000, să cheltuâscă cu susţi­ randiei, şcolei de fete gr. cat. din Blaşiu pe
loc. Pentru comitetul aranjator: Alexandru tea. Deci revin la obiect. nerea lor în Cuba milione peste milione, anul şeolastic 1897/8. Asupra ei vom re­
veni mai pe larg.
Anca, preşedinte. Mihaiu Baciu, vice-pre- Sosirăm în Sânt-Hărtin ; puţini, eram : căci nu pot fi pentru ea indiferente ten­ *
şedite. Pavel Păcurariu, secretar. Ioan d l secretar Pantea cu 3 membrii din fa­ dinţele răsculaţilor de a publica regimul
Dr. Ioan Urban Jarnic, portret şi bio­
Mathe, cassar. Ioan Morariu, controlor. milie, d-nii preoţi din Băla, Ulieş, Bând; republican nu numai în Cuba, ci şi în Fi-
grafie, Oradea-mare. Biografia e reprodusă
apoi d-nii învăţători din Părăgău, Samşud; lipine.
Circul Henry deschide mâne seria re- din „Familie", şi gravitâză mai ales în jurul
d-1 Vulc din Pogăceaua cu domna Vulc şi Deja între răsculaţi şi trupele ameri­
presentaţiunilor sale. Pe cât seim, trupa e momentului, cum a învăţat marele savant
cu d-şora Emilia Lupan. Nune venio ad cane s’au întâmplat oiocnirî sângerose şi
escelentă. Credem, că d-1 director Henry şi filo-român românesce.
fortissimum. In comună nici o mişcare, nici pănă acum. De aici se pote cu drept con­
va întâmpina şi în oraşul nostru, ca pre­
o primire. Credeam, că am rătăcit, der chide, că răsculaţii şi indigenii îşi tem li­
tutindeni, bunăvoinţă şi sprigin din partea
ne-am convins, că am nimerit. Am intrat bertatea şi de Americani, ca şi de Spanioli. NECROLOG. Teodor Ionaşcu ca soţ;
publicului. Circul e bine construit şi corâs-
cu îndrăsnâlă la părintele local Balint, Romulus, Cecilia şi Valeria ca fii; Ludo-
punde la tote dorinţele. Are instalaţiunî
(care e greu bolnav); alţii la primarul co­ vica văd. Pavelea şi Firona văd. Murăşan
moderne, iluminat cu gaz aerian şi bine Despărţământul D. St.-Mărtin
munei, şi în pripă ne-am adunat în şeblă, ca surori; Măndia ca noră ; Ioachim, Aurel,
u
acoperit cu pânză în contra ploii. Pentru (XXXII) al „Associaţiunei . In nu­
că era târjiu după amiaclL Iacob, Traian şi Toder Mureşianu ca veri;
înlesnirea publicului, care ar voi să-şi pro­ mărul 148 din a. c. al foiei nostre s’a pu­
Public era forte puţin adunat, căci Elena Groza şi Sevastia Davidescu ca ve-
cure bilete, Cassa circului e deshisă în fiă- blicat o corespondenţă de pe Yalea Ţâr-
eram numai vr’o 4 inteligenţi din comună, rişâre; George Pentilă ca cumnat; precum
care di dela 11—1 şi după amiacjî dela 5 navei-micl, în care se vorbia despre stările
der poporul a lipsit. De altă dată poporul şi număroşi nepoţi şi nepote în numele lor
bre. începutul representanţiunei la 8 bre. nefavorabile ale Românilor din acel ţinut
se aduna în jur de biserică pe pajişte, der şi al număroşilor consângeni cu inimă
Trupa sosesce mâne, Sâmbătă, 6 August, şi în care se făcea un apel în termini căl-
acum par’că anume l-a îndemnat cine-va frântă de durere aduc la cunoscinţă, că
cu un tren separat la orele 9-22 a. m. în duroşî şi convingători la adresa inteligenţei
să nu se arate pe acolo, ca nu cum-va ve­ mult iubita lor soţie, mamă, soră, sâcră,
Braşov, din Sibiiu. române din comitatul Târnavei-micI, ca să
nind în atingere cu conducătorii lui, să cumnată verişâră şi mătuşă
pună umăr la umăr pentru a face înce­
„lodbad Dorkau" în Silesia jaustriacă, profite şi poporul ceva.
putul unei regenerări temeinice din tote SVlaria Ionaşcu nasc. Lazar,
staţiune de cale ferată, şâpte câsurl dela
D-1 secretar printr’un discurs ales şi punctele de vedere. Corespondentul nostru
Budapeşta şi şâse dela Viena cu trenul ac­ însufleţitor, deschide şedinţa. Se constată după un morb greu şi îndelungat şi-a dat
celerat. Regiune romantică, pe malul drept absenţa membrilor şi se ia cu părere de făcea totodată imputare celor chiemaţl a nobilul său suflet, provăcjută fiind cu sfin­
al rîului Ausa, îi^e Carpaţii Ungariei şi conduce poporul, că prea puţin s’au inte­ tele taine, în mânile Creatorului, Duminecă
.rău spre sciinţă, că un membru — absent resat pănă acum de sortea lui şi că s’ar
munţii SudeţI din Silesia. Este cea mai pu­ şi care nu şi-a solvit taxa, deşi e în stare în 31 Iulie st. n. 1898 la 6 ore a. m. în
ternică bae — ca calitate şi cantitate — Iodo, forte bună — se retrage. Director nou nu părâ, că mai mult s’a avut în privinţa al 65-lea an al etăţii şi al 48-lea an al
brom o, cloro-sodică din continentul Europei. s’a ales, ci s’a hotărît, ca să înduplece pe acâsta în vedere interesul privat, decât căsătoriei.
Două puţuri bogate, captate la adâncime binele comun. In partea a doua a cores­ Osămintele scumpei decedate se vor
d-1 director Hossu, să nu abejică încă. — pondenţei se vorbia despre adunarea ge­
de 554 de metri, dela suprafaţa solului. D-1 Bogdan şi a cetit disertaţia, fiind sin­ aşeeja spre răpausul etern în cimiteriul gr.
Instalaţiunî moderne. Preţuri eftine. Se- gur anunţat, şi a primit premiul de 10 flo­ nerală a despărţământului D. St.-Mărtin al cat. din Năsăud Marţi în 2 August st. n.
sonul de băi pănă la 30 Septemvre. Climat „Associaţiunei". 1898 la 1 oră p. m.
rini. Delegaţi pentru adunarea generală din
blând. Recomandabile pentru scrofulosă, Directorul acestui despărţământ, d-1 N ă s ă u d , în 31 Iulie 1898.
Beiuşiii nu s’au ales, nici nu s’a oferit ni­
sifilis învechit, scrofuloderme şi scrofulo- meni. Vasilie Zelian advocat în D. St. Mărtin, ne Fiă-i ţărâna uşoră şi memoria bine­
osteoite, rheumatisme cronice, afecţiuni ale După acestea s’a sfîrşit şedinţa. Tre- trimite o întâmpinare la amintita cores­ cuvântată !
mitrei şi felurite bole de nervi, preenm şi pondenţă. Partea primă a întâmpinării d-lui
bue însă să notez, că publicul era slab dis­
Neurasthenia. Directorul băilor este d 1 Dr. pus în întreg decursul şedinţii, şi numai Zehan să încârcă a resfrânge aserţiunile co­
JDegre. d-1 Dumitru Pop din Fărăgâu mai între- respondentului „trandafir", provocându-1 să SOIRI ULTIME.
dovedâscă, că ce s’ar fi putut face şi nu
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de rumpea seriositate cu câte-o vorbă umoris- s’a făcut şi cari sunt acele persâne, cari Budapesta, 4 August. In cercu­
fotografie pentrn salon şi voiaj f6rte renumite; tico-satirică. rile politice de aici circulă diferite
şi-au uitat de interesele comune. Privitor
aparate pentru fot grafii la moment, oreoum şi Causa principală, că a fost public aşa scirî asupra crisei. Pe Luni se aş­
iote articolele necesare, se pot procura dela A. la partea a doua a corespondenţei, d. adv.
de puţin la adunare, a fost lipsa de petre­ teptă o mare şi nouă surprindere din
MOLL liferancul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- Zehan, în calitate de director al despărţă­
cere, ce urmâză de regulă la astfel de oca- Viena. Se dă ca sigur, că actualul
lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la mântului, răspunde următorele :
.anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend siunl. Nu seiu sigur, care e de vină în afa­ Reichsrath va fi disolvat şi se va
preţurile gratis. Deros'te în Braşov la F. Jeke- cerea acâsta; tinerimea, care n’a fost în Vorbind (corespondentul) despre deca­ conchiema un consiliu al imperiului
denţa acestui despărţământ, a prea esagerat,
lius, F. Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutsch stare să înciripe măcar o mică petrecere pe basa unei ordonanţe imperiale.
şi Tartler, D. Eremias nepoţii. pentru-că despărţământul acesta de pre-
de vară, sâu doră inteliginţa, care — după sent are un membru fundator, 13 membrii
Berlin, 4 August. La serviciul
cum am înţeles — n’a voit a sprijini tine­ ordinari şi 9 ajutători, care, afară de 4, toţi funebru de acjî pentru Bismarck, au
„Associaţiunea“ în Câmpie. rimea. Destul, că ospeţii s’au depărtat com­ şi-au solvit taxele, prin urmare e nemoti­ fost aşteptaţi şi membrii familiei ră­
pătimind atât pe tinerii fără energie, cât vată afirmarea, că restanţele întrec pe celea
— 1 August. incurse. posatului, cărora li-s’a destinat lo-
şi pe inteligenţii comunei.
Stimate d-le Redactor! Vă rog să bine­ Are drept d l „trandafir" în aceea, gea împerătăscă — dăr nici unul nu
„Pe Câmpie nu se pote face nimic", că adunarea a fost slab cercetată, şi asta a s’a prosentat. Se păstreză în mare
voiţi a publica în preţuitul diar, ce ridi-
dise un domn 6spe, şi cu acest cuvânt s’a făcut rea impresiune nu numai asupra secret causa pentru care împăratul
.giaţi, acâstă corespondenţă.
sfîrşit conversaţia. Eu însă am constatat Domniei sale, ci mai vârtos asupra birou­ a contramandat încă din Kiel ma­
Despărţământul XXIV (Murăş) al lui nostru, şi tocmai pentru aceea nici vor­
cu regret la acestă adunare: lipsă de însu­ rea festivitate de doliu, ce se pro­
„ Associaţiunii pentru literatura română şi birea de deschidere, nici decursul adunărei
fleţire pentru ce e nobil şi frumos; lipsă n’a putut fi însufleţitor, pentru-că, când iectase.
u
cultura poporului român şi-a ţinut aduna­
de energie; lipsă de activitate şi indife­ scii aceea, că ţi-ai făcut totă datoria, pe
rea sa generală ordinară în acest an pe
rentism în gradul superlativ. fiesce care individ inteligent locuitor în
Câmpie, în Sân-Mârtinul de Câmpie la 31 raionul acestui despărţământ nominalminte Proprietar: Dr. Aurel Mureşfanra*
Iulie st. n. *) Batăr de a-şl fi profet mincinos. deosebit l’ai învitat la o astfel de adunare, Redactor responsabil: Gregorlu Maior.