Page 97 - 1898-07

„gazeta* iese în flgcare fli.
REDACŢIUNEA,
Adininistraţiunea ?i Tipografia. Atonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şise luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Dumineci. 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet. Pe un an 40 franoî, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
(IINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Dumineci 8 franoî.
următdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augonfold 4. Emorloh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik.
In Budapesta: A.V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond po o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ (X'Tio.m.ex de IDxxrzzJLnecă 30) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
namentele cât şi inserţiunile
RECLAME po pagina a 3.a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 163.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 26 Iulie (7 August). 1898.

întâmplările septemânei. Majestatea Sa la Ischl, unde vor liticei europene şi au creat starea „tru primirea aşa de câldîtrosă şi de cor-
merge în audienţă ambii miniştri de astăcj! a păcii înarmate atât de „diată, ce a binevoit a-mî face, şi de a-l
întâmplările însemnate ale sep­ preşedinţi. mult constisitâre pentru popore. „asigura cât sunt de mişcat de atenţiu­
temânei sunt îuăuntru: pregătirile In Peşta domnesce mare îngri­ Pe când Germanii serbeză me­ nile delicate, ce Majestatea Vostră a avut
privitdro la primul pas hotărîtor, ce jire pentru cele ce pot urma, şi mai moria bărbatului, care a ridicat pu­ „pentru mine. Amintirea şederii mele în
trebue se se facă pentru desnoda- ales pentru caşul când în Austria ar terea Germaniei la o înălţime ne „Rusia va române în tot-deuna gravată
rnentul crisei parlamentare din Aus­ învinge niauinţele federalistice, car! mai pomenită, — pe atunci o ţâră „în inima mea, ca şi acea a fericitei
tria şi a crisei dualiste, ce stă în se întăresc pe (ţi ce merge. latină, c’un trecut măreţ, se pre- „epoce, când tinăra mea armată a combă­
legătuiă cu ea, er în afară: efectele îngrijirea acesta îşi are temeiul gătesce a încheia o pace, care o tut pe câmpurile de bătaie dintre Du­
visitei Regelui Carol la curtea rn- său în starea neisprăvită în care se condamnă pentru multă vreme la năre şi Balcani alături de viteza ar-
sescă, mortea marelui „cancelar de află aefi cestiunea naţionalităţilor în un rol secundar. „mată imperială, de care acţî me aii-
fer“ al Germaniei şi tratările pentru Ungaria. Părerea generală, şi nu Spania neavând încătrău, s’a „pesce o nouă şi preţiosă legătură, mul­
încheierea păcii dintre Statele-Unite numai a Maghiarilor este, că prin hotărît, se cjice, a primi tdte condi- ţumită bună-voinţei Majestăţei Vostre.
americane şi Spania. isbânda nisuinţelor federaliste în ţiunile de pace ce i-lo impun Sta­ „ Unit cu ţera mea în aceleaşi sentimente
Erî după ameacfi ministrul-pre- Austria, se vor vede mult încurajate tele-Unite americane şi în urma „şi întfo vile şi sinceră dorinţă, ca vi-
şedinţe Banffy a călătorit la Viena, naţiunile nemaghiare din Ungaria şi cărora îşî va perde două din cele mai „sita mea pe lângă Majestatea Vostre se
unde va fi sfat mare al miniştrilor Transilvania în lupta lor pentru frumose şi bogate insule de-odată cu „potâ stabili cele mai bune raporturi şi
comuni, dela care se aşteptă o în­ egala îndreptăţire naţională. influinţă ce o avea pănă acuma ca „se contribue a astrînge şi mai mult încă
torsătură decisivă în mersul lucruri­ Foile nemţesc! mereu dojenesc putere maritimă. „relaţiunile de amiciţie cu puternicul seu
lor. Ori se va înţelege guvernul un­ pe Ungur! să fia cu băgare de sâmă, Aşa e jocul sorţii! „imperiu, fac urările cele mai calde pen­
guresc cu cel din Viena, găsind un căci vremile se vor schimba şi ege- tru fericirea Majestăţei Vostre şi aceea
mijloc ore-care spre a reînoi pactul monia lor va ave să întâmpine încă „a casei imperiale, rugând providenţa se
economic măcar pe scurt timp în mar! primejdii. Regele Carol în Rusia. „răspăndescă tdte bine-cuvântările Sa'e
mod provisoric, ori la din contră va Şi adecă, de ce se nu seschimbe „asupra Majestăţei Vostre şi asupra cre-
urma o crisă de cabinet, care, după vremile? Par’că numai Ungurii ar La JPetersburg. „dincioşilor lor supuşi. Ridic paharul
cum va decide Majestatea Sa, va ave privilegiul eă li-se întâmple tdte Primirea ce i-s’a făcut Regelui „meu în sănătatea Majestăţei Vostre, a
aduce cu sine seu căderea cabinetu­ „aceleia a Majestăţei Sale împărătesei,
pe voie şi se nu se schimbe nimic Carol al României la Curtea din
lui Banffy, seu retragerea cabinetu­ din ce au lucrat şi din ce mai plă- Petersburg, a fost strălucită. „precum şi în sănătatea Augustei Vostre
lui Thun. nuesc ei. Regele şi principele moştenitor „mume.
Ungurii cer multe, mai mult au făeub o visită şi mitropolitului „Trăescâ Majestăţile Lot.
S’au prea răsfăţat în cei din
decât le pot da Austriacii. Ei, pre urmă trei-ejecî de an! văcjend, jca le Paladius la mănăstirea Alexandrew- La 29 Iulie s’a ţinut revista
cum se arată cel puţin astădî, ţin sky. Mitropolitul li-a făcut o bună trupelor pe câmpia dela Ţarskoe-
morţiş, că nu pot să încheie pact curge mereu laptele în păsat. Asta primire. Regelui i-a dăruit metropo- Selo în presenţa Tarului şi a tutu­
economic decât numai pe calea par­ se vede şi din purtarea foilor lor litul o iednă a sfântului Alexandru ror membrilor familiei imperiale.. La
lamentelor. Der în Austria, pre cum faţă cu visita regelui Carol în Rusia. Newski, rugându-1 de-a fi şi în viitor acesta revistă au luat parte 35,000
seim, parlamentul a fost trimes acasă Foile maghiare s’au ferit de a ocrotitorul biserioei ortodoxe. Prin­ de urmată. A comandat marele duce
din causă, că guvernul nu pdte în­ vorbi mult de acestâ visită, der ce cipelui moştenitor Ferdinand i-a dă­ Vladimir. Ţarul purta mareie cordon
vinge cu el. Acum multă vreme au vorbit arată în de ajuns, că nu ruit o iconă preţiosă aMaioei Dom­ al ordinului „Stâua României , âr
11
guvernul şi monarchul vor trebui să le vine la socotelă ca România se nului din Kazan. Primind acesta Regele Carol uniforma regimentului
decidă singuri pe calea ordonanţelor stea în raporturi bune şi prietinesc! iednă principele mulţămi efi'-e^d» că 18 de infanterie Voiogda cu cordo­
împărătesc!, car! snnt prevăzute în şi cu Rusia, er nu numai cu inonar- acâsta sfântă iednă o va aşeeja în nul ordinului „Sfântului Andreiu“.
§. 14 al constituţiei austriaco. chia ndstră. apartamentele copiilor săi spre a-
Br. Banffy s’a legat însă pe cu­ Intr’aceea evenimentele îşî merg mintirea cjilei. Ţarul însu şi şi marele duce au
vântul său, că în astfel de chip calea lor fără de a mai întreba, decă defilat pe dinaintea regelui Carol.
nu va pute trata cu guvernul din le place celor dela Peşta, or! nu.. In sâra (filei de 28 Ioiie 3’a dat După revista trupelor s’a dat
Austria. De.că der nu se va abate Disousiunea în pressa europână un prânej de gală la care Ţarul Ni- un dejun la care Regele Carol a
dela acesta, va fi silit seu el să se asupra visitei regelui Carol la Pe- colau a salutat golind paharul în purtat următorul toast:
retragă, sâu va trebui se demisio­ tersburg, a fost întreruptă prin aten­ sănătatea Regelui, a Reginei Ro­ „Mulţămesc MajestăţH Vdslre din
mâniei, a principelui moştenitor şi
neze cabinetul Thun, căci fără a ţiunea ce s’a dat morţii principelui pentru prosperitatea României. „adâncul inimii pentru bucuria ce mi-s’a
deslega cestiunea pactului mai în- Bismarck, care a avut o influinţă „pregătit, vidţându-mă în mijlocul acelor
tâiu, nu se pâte descurca starea cri­ atât de puternică asupra destinelor Regele Carol a răspuns prin ur­ ,,escelente trupe, a căror neînfricată vi•
tică, îu care au ajuns treburile dua­ Germaniei şi a Europei în timp de mătorul toast: „tejie şi neasemănată însufleţire, ce
liste. un pătrar de veac, când e’au petre­ „Majestatea Vostre se-mi permită „le-au condus la învingere, le am cui-
Totul atârnă dec! pentru mo­ cut marile transformări, car! au „săi exprim adânca mea recunoştinţă „mirat pe câmpul de luptă. Numele vi­
ment dela hotărîrea, ce o va lua schimbat apropo cu totul rostul po­ „pentru cuvintele sale graţiâse, cât şi pen­tezelor regimente de gardă îmi sunt

FOILETON LiL „GAZ. TRANSR saţia guvernului. Mitropolitul pote se ridica în faţa bisericei ortodoxe. templam eu mirare acest zel pasio­
chiar în caşurile grave, care inte- De aci resultă între credincioşii lor nat, acestă convingere abstractă. Re-
resâză naţiunea intrega, se convdce o rivalitate, o răcâlă secretă, care amintindu-m! pe preoţii ortodox!, aşa
In T r a n s i l v a n i a . un consiliu general. Ideia şi usul prepară uneori, sâu facilitâză neîn­ de alipiţi de pământul lor, de po­
acestei independenţe dau spiritelor ţelegerile. porul lor, de antica lor tradiţiă, nu
De Edmoncl Cramaussel.
o tăria, rară aiurea. Dintre toţî Ro­ Unirea a avut efect mai ales me puteam împiedeca de a admira
(Urmare).
mânii, preotul e pdte cel mai capabil asupra clerului. Tinerii preoţî trimişi puterea educătore a bisericei ro­
Un asemenea cler e prea aprope de hotărîrî dificile şi îndrăsneţe. la Roma s’au întors transformaţi. mane. Când ea apucă o inimă, apoi
de popor, ca să fia prea disciplinat. Clerul este der stăpânul ade­ Credinţa lor era atât de intocată, că o reînoesce pănă în fund.
Unitatea sa e mai ales a credincio­ vărat al naţiunii. Lui trebue se se fură acusaţ! de a fi întâii! catolic! Ca şi Austriacii, Ungurii de­
şilor săi. Oiganisaţia sa presupune adreseze acei, car! voiesc să o câş- şi apoi Români. Am repetat repro­ veniţi stăpânii Transilvanei, nu tre­
în tot momentul asistenţa poporului. ştige, seu să o slăbâscă. Sunt două şul acesta unui tînăr episcop unit: buiau să se desintereze nici ei de
Tdte funcţiile şi demnităţile biseri­ secole de când Austria a făcut cea „Der chestia nu se pune aşa, ’mî-a bisericile române. Pare însă că de
cesc! se dau prin sufragiu universal. mai îndemânatică şi cea mai fericită răspuns el cu foc Nimeni n'are 30 de an! au rămas staţionare. Gu­
Tdte corpuiile religiose sunt com­ încercare de felul acesta. Ea făgădui dreptul s’o pue aşa. Noi suntem pa­ vernul e pdte mai favorabil bisericei
puse a treia parte din cleric!, două episcopilor privilegii importante dâcâ trioţii cei mai buni. Ce ar fi aefi unite. Dâr nu pare mult mai puţin
treimî din laici. Diferinţa, care se­ vor consimţi să recunoscă autori­ clerul român, dâcă noi nu ne-am fi nerăbdător faţă cu privilegiile ei.
pară pe preot de un civil, e mai tatea Papei, conservându-ş! în ace­ dus Ia Roma? Roma e focarul lu- Acum câţî-va an! a voit se înduplece
ales că e de obiceiu mai instruit, laşi timp riturile şi obiceiurile. O minei, centrul lumei civiliaate. E in­ pe episcopii uniţi, ca se lase se se cen-
mai capabil şi naţionalist mai in- parte din ei consimţim, şi aprâpe o teresul nostru, datoria ndstră de a traliseze administraţia bunurilor ecle-
focat. E.’greu să ne închipuim clerul treime a poporului îi urmă. Conse­ ne uni cu dânsa, cu spiritul şi cu siastice. Au refusat. In fine, anul
acesta după obiceiurile nostre fran- cinţele acestei scisiunî au fost grave. corpul. Noi trebue să fim catolici, trecut, au voit se-1 atragă îu con
cese. Preotul nu e funcţionar şi nu Intr’o mare parte a vieţii lor mo­ cum sunt Italienii seu Francesii, şi greşul catolicilor maghiar!, Au pre­
depinde întru nimic de stat. Adu­ rale Românii au rămas divisaţî. mai aprâpe de Occident decât de simţit aci o cursă şi au refusat se
nările religidse se ţin fără autori- Aprope pretutindeni biserica unită Orient*. Pe când îmi vorbea, con­ ia parte, dovedind cu modul acesta,