Page 99 - 1898-07

Nr. 163-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin a 3.

plăcut, cu cât România totdâuna a fost — Faceţi ca mine, principe, aveţi să ră­ tru pace, de dreptate, de dreptul popore- gr. cat. din oraşul Bistriţa, centrul comi­
declarată de un instrument şi sentinelă a ciţi — şi acum să vorbim. lor. . . prostii! Ii bag genunchiul între pi- tatului Bistriţa-Năsăud, — şcolă sistemi-
triplei alianţe în Peninsula balcanică. Ro­ — Pe D-ta amvenit să te văd D-le ciore pe sub masă şi el se face, că nu ’n-
sată cu doi învăţători — se simte trebu­
mânia însă n’a fost nicî-odată agent al tri­ conte, începu prinţul Napoleon. ţelege. Totuşi nu pot să-i spun, că am inţa imperativă a unui învăţător, care să
plei alianţe şi, după convingerea nostră, — O „sciâm , răspunse Bismark. îm­ poftă să mă culc cu el! fiă destoinic a ridica nimbul acestei şcole
u
nu va fi nici când. Politica sa s’a distins păratul voesce [să cundscă proiectele paele. Oonversarea era terminată. Prinţul la nivelul, pe care stau şcolele poporale
totdâuna prin independenţă şi înţelepciune. Ei bine, cu D-v6stră pot să vorbesc, căci Napoleon se scula :
de altă limbă din localitate. Devenind acum
Faţă de Rusia, atât România oficiosă, cât D-vostră sunteţi capabil să mă înţelegeţi. — D-le conte. Am să repet convor­ vacant un post de învăţător dela acâstă
şi poporul românesc totdâuna s’au purtat Şi atunci în 20 de minute, cu o vervă birea nostră împăratului. Vrei să scii în ce
şcolă şi publicându-se în foile nostre con­
cu demnitate şi tact. Noi n’avem nimic să-i necomparabilă, el desvăli planul următor: termini?
curs cu termin pănă în 14 August n. e.,
reproşăm.** Germania se va unifica, se va alia cu — Spuneţi, principe, spuneţi! ţinem de bine a aminti la acest loc pănă
„Novoje Vremja** se pronunţă şi mai Francia şi aceste două naţiuni, strins legate, — Sire, D. de Bismark ne propune la cât se pote urca dotaţiunea învăţătoru­
deschis. Ea vede în înaltul ospe un mo- vor asvîrli pe Rusia în stepele sale, va o hoţiă mare. Putem să-l luăm de gât şi
lui alegând, şi anume: Salarul anual solvi-
naroh, care totdâuna a dat dovecll de soli­ deschide Ungariei, devenită pilotul impe­ să-l ducem la comisar? Eu cred, că nu. bil în rate lunare anticipative din cassa
daritate cu noi şi care domnesce într’o riului austriac, drumul Constantinopolului, Ei bine, atunci să prădăm cu dânsul!
bisericei face 300 fl. Cuartirul liber din
ţâră, în care aderenţii Rusiei sunt fără va lua Engliterei coloniile sale, care vor Un mare hohot de rîs al prinţului edificiul şcolei, constătător din două odăi,
nici o influinţă şi în minoritate; ea cons­ fi locul de scurgere al prisosului de popu­ însoţi aceste cuvinte — Bismark puse ca­ curte şi grădină, apoi 5 orgii de lemne
tată, că România în ale politicei şi econo­ laţie din Germania şi Francia, va reduce păt conversaţiunei.
pentru încălcatul salei de învăţământ, cari
miei e pe deplin dependentă de Austro- Ispania, Italia şi ţările Scandinave la rolul
sunt de ajuns şi pentru încălditul cuarti-
Ungaria (?) şi că, după părerea generală, de sateliţi. El conchise prin aceste cuvinte: rului învăţătoresc: fac la olaltă 150 fl.
SOIRILE DILEI.
deja de mult mişcându-se în apele triplei — Yăd bine gândirea D-vostră. D Decă învăţătorul ales va fi în stare a-şî
alianţe, stă în serviciul păcii, întru cât o vostră dieeţî: D. de Bismark ia Germania, î
— 25 Iulie v. împlini chiămarea după dorinţa senatului
voiesce acesta Berlinul şi Yiena (Asta, cjău, ce ne dă nouă d-lui? şcolastic, va primi la sigur ajutorul anual
nu e nicî o nefericire pentru România şi — D-vostră voiţi Geneva? Românii din Cernăuţi şi Regele Carol. de 100 fl., de care se împărtăşesce şi învă­
Europa! — Red. lui „Pest. Lloyd**); recu- — E prea puţin. Românii din Cernăuţi şi autorităţile din ţătorul actual, âr decă pe lângă aceste va
nosce însă, cu tote acestea, că „cu totă — Luxemburgul ? acel oraş pregătesc o splendidă primire M. avâ cunoscinţe musicale, ca să potă con­
lipsa de independenţă politică, administra- — Acesta nu-i nimic. Când iai, tre- S. Regelui Carol, la întorcerea Sa din Rusia. duce corul vocal de curând înfiinţat şi să
ţiunea internă a României e condusă cu o bue să iai ceva ce merită ostenâlă. Noi Oraşul se pavoasâză cu verdâţă şi drapele nu fim siliţi a ţinâ magistru special pen­
mână trainică şi înţelâptă**. voim frontiera Rhinului. române şi austriaco. Societatea română din tru acest scop, va mai primi şi o remune-
Mai e bătător la ochi, că în enuncia- — Ah, Rhinul! Mă îndoiam. Ei bine! Bucovina, în frunte cu baronii Hurmu- raţiune anuală de cel puţin 100 fl.; — c’un
ţiunile rusesc!, forte rar, ba am pute dice asta nu pot să v’o dau, înţelegeţi bine. zachi şi Vasilco, vor presenta M. Sale Re­ cuvânt, dâcă învăţătorul ales va corăspunde
aprope de loc nu se face alusiune la ma­ Pe mine, puţin m’ar importa: eu nu ţin la gelui un frumos album, care va conţină cerinţelor aci descrise, dotaţiunea lui anuală
rile prestaţiuni militare ale oştirii româ­ Rhin. Eu sunt un German, eu sunt un Pru­ fotografiile locurilor celor mai pitorescl ale se pote urca la 700 fl.
nesc! la Plevna, pe când enunciaţiunile ro­ sian un Yendean. Nu trebue să mă con­ Bucovinei, precum şi tipurile locuitorilor
mânesc!, de sine înţeles, aceentuâză tocmai fund! c’un profesor din Heidelberg. Der români. Logodnă. D-l Rudolf N. Orghidan, fi-
acest glorios capitol din trecutul României nu sunt stăpân în acâstă cestiune. Nici Manevrele de tomna în România. Ma­ iul răposatului comerciant român din loc
din incidentul presenţei regelui pe pământ odată opiniunea publică nu va admite ce­ nevrele din tomna viitore vor fi cât se N. Orghidan, s’a logodit cu amabila d şoră
rusesc. Că din ambele părţi cu multă scru- siunea unui sat german. Să căutăm în altă pote de interesante, dice „Epoca . La a- Tini V. Popovicî, fiica cunoscutului nostru
u
pulositate s’a ocolit orî-ce amintire de Ba­ parte. Voiţi Belgia? ceste manevre, batalionele de geniă şi pon- măsar d-l Basiliu Popoviciu din Braşov, la
sarabia, e de sine înţeles. — S’ar pute vorbi. Der Euglitera ? tonierii vor ridica cetăţi uriaşe, fortificân- 25 Iulie st. v. a. c. — Adresăm familielor
— Englitera, mă întrebaţi D-vostră! du-le cu şanţuri şi diguri de apărare. Lup­ şi tinerilor logodiţi sincerile nostre feli­
Ah! dâcă aşi fi bumbăcar american său tele ce se vor da în aceste manevre, vor citări !
Prinţul Napoleon şi Bismark. rajah din Indii, m’aş îngriji forte tare de ave însemnătatea adevăratelor campanii

ce gândesc Englezii. Der sunt o putere Regele ţiganilor şi resboiul. Corespon­
D-l marchiz de Yilleneuve a publicat de răsboifi. Manevrele vor dura aprăpe 30 dentul unui diar engles a interviewat (la­
mare continentală şi nu-mi pasă de En­ de qile şi vor fi comandate de toţi şefii
în anii de mai înainte în „Figaro" istoricul lele aceste pe regele gitanilor (ţiganii) din
glitera. Să vedem, ce pote ea. Ea va îm- de corpuri de armată. Direcţia generală a
unei întrevederi, ce a avut’o în 1866, prin­ Grenada. Vorbind de răsboifi, acesta i-a
baroa 80,000 de âmeni, 100,000, să punem C. F. R. a şi primit, din partea ministru­
ţul Napoleon cu Bismark pe atunci conte. făcut un tablou din cele mai triste asupra
180,000 decă voiţi. Ea nu pote mobilisa lui de răsboiti, o adresă pentru a pregăti
Prinţul Napoleon istorisind acâstă convor­ stărei miserabile, în care se găsesc supuşii
mai mult. Ei bine, nu suntem noi aşa de vagone suficiente la staţiile apropiate de
bire în faţa mai multor amici, d-l de săi din causa răsboiului ispano-american,
tari amândoi să i aruncăm în La Manche? câmpiile, unde vor avă loc manevrele. Ma­
Yilleneuve o transcrise şi întreba pe prin­ aceştia trăind exclusiv numai din bacşişu­
— Tote aceste pot să fiă obiectul nevrele de imbarcare şi debarcare de trupe
ţul Napoleon, dâcă ar putâ să o publice. rile, pe cari le căpăta dela visitatoi’ii —
unor negocieri seriose. Dâr nu vă gândiţi,
u
„Poţi să-o publicî , răspunse el. . . . se vor face în presenţa M. S. Regelui şi a mai cu semă Eoglesi şi Americani — cari
că ar fi folositor de-a aşterne aceste idei
„dâr după mârtea mea. Un prinţ nu tre- tuturor generalilor. vin să observe obiceiurile, danţurile şi cân­
pe hărtie, de-a face un memorandum, care
bue să fiă indiscret cât trăesce . tecele lor, bacşişuri, de cari acum sunt lip­
M
ar fi pus sub ochii împăratului? Macedonenii din Bulgaria, piarele din
Etă istorisirea d-lui Yilleneuve, ea va străinătate aduc soirea, că Macedonenii din siţi ; de aceea domnesce între dânşii fomea
Bismark se scula, luâ altă pipă, o um­
interesa pe mulţi astădi. Bulgaria, vor ţine, în diua de 7 August, şi miseria cea mai nâgră; şi dâcă răsboiul
plu, o aprinse şi privind drept în faţă pe
Bismark veni înaintea visitatorului, îi prinţ îi dise: un congres la Sofia, în urma căruia vor mai continuă, dice bătrânul rege al gitani­
u
presintâ un scaun şi se trânti el însu-şi — D-vostră aţi vrea un tratat secret adresa un „memoriu marilor puterî pen­ lor, nu voih mai pute răspunde de nimic,
într’un fotoliu mare, lângă o masă, pe care cu semnături? Ei bine, nu! Şi la ce ar fi tru a reclama ridicarea Macedoniei în pro­ deore-ce poporul meu a început deja să
erau pahare şi o sticlă enormă cu bere. El bun de alt-fel? Decă pactul îmi e avanta- vincie autonomă sub suzeranitatea Sulta­ murmure şi se hotărî să se arunce asu­
relua pipa dicend din vârful buzelor: gios, îl execut fără ca să fie scris. In caşul nului, numirea unui guvernator creştin, pra oraşului, ca să capete pâne cu ori-ce
constituirea unei adunări naţionale şi or- preţ. Etă o nouă revoltă — unică în fe­
— Permiteţi, principe? contrar. . .
ganisarea unei miliţii conform „proiectului lul ei — în perspectivă pentru nenorociţii
Şi dădu drumul unei lungi spirale de Un gest sfîrşi frasa. u Spanioli.
fum. Prinţul aprinse o ţigară, şi cum at­ — Pentru ce n’ai fi vorbit împăratu­ de reforme ce ambasadorii din Constan-
mosfera era înăbuşitâre şi mirosia a tutun, lui aşa de limpede ca mie? tinopol alcătuiseră în momentul isbucnirei Cununiă. Ioan Miliali şi Amalia Pop,
răsboiului greco-turc.
el se duse la ferâstră şi o deschise. Bismark — împăratul D vostră ? Der e o fe­ îşi vor serba la 11 August cununia în bi­
îl lăsa să facă, luă o caschetă şi o îndesa meie. I-am propus mii de avantage. El şo- Avis învăţătorilor român!. Ni se comu­ serica gr. cat din Berind. — Dorim fe­
pe capul seu chel dicând: vâiesce, el vorbesce de dragostea lui pen­ nică următorele : La şcola poporală română ricire !

Totuşi inspectorii nu glumesc. fiă, der me tem, că n’au se mai fiă Cânenii, fiind tocmai la "graniţă, vor nisce cobiliţe, mai vecjl şi un O. numai
Când o şcdlă nu se supune legii, o bmerri de omeniă“. Tovarăşul meu avâ fericirea să vadă în apropiere ridicate cât un covrig d’un ban. Ş’apoi ce firme?!
u
u
închid. Trecem printr’un sat din de drum, tîner şi entusiast, avea edificii pentru vamă, magazine, hoteluri, „Grand Hotel naţional , „Hotel italiano ,
1
Bănat, unde şcola româna a făcut ochii plin! de lacrimi. „Ai vecjut? prăvălii etc., şi din multe piepturi ome­ „Calzoneria italiana * — aucji D-Ta — „cal-
11
loc unei şcdle urgureşei. Oprim pe ai aucjit?“ îmi c}ise el. „Ce popor no­ nesc! va eşi câte un oftat, după ţâra pe zoneria — „Mare magazin de coloniale**
un băeţaş de 12 — 13 anî. „Te duci bil, frumos! Cum a pus degetul pe care o părăsesce, sâu în care întră. etc. —
la şcdlă? — Nu me mai duc. — Scii reul invisibil! El nu se plânge nici Deja de pe acum se simte o nouă Mi-a bătut la ochi cu deosebire firma:
se ceteseî şi se scrii unguresce? — de vent, nici de pldie, nicî de bir, viâţă în liniştitul sat. Sute de lucrători, de „Salon de ras şi tuns**; pe aceeaşi scân­
Am uitat. — Scii se cetesc! şi se nicî de miserie: se plânge, că vede tâte limbile sunt acolo. Şi după ei se ţin dură : „Cafenea internaţională** şi ceva mai
scrii românesce? — Nu, n’am înve- cum dispare religia, omenia copiilor roih, tot-felul de negustori şi meseriaşi; jos: „biliard inglez**. Şi fiind-că tocmai
ţat.“ Etă acum un ţeran, care trece sei“. grecotei cu limba peltică, jidănei cu nasul aveam lipsă de a-mi regula niţel barba,
obosit, cu turca de umer: — „Ei, cocorat şi alţii, storcând părăluţele munci­ am întratîn „salon**. O odăiţă mică, strimtă,
frate, opresce puţin. Ai copii? — Bărbierul din Cânem. torilor, pentru fleculeţele ce le vând. scundă şi murdară. La mijloc două perdele
Opt — Se duc la şcdlă? Seduc. — O mulţime de magherniţe şi barace de carton despărţiau „salonul** de odaia de
Sciu ei se cetescă şi se scrie? — De 2 b. au ridicat în Oâneni aceşti „venturători durmit şi locuit a proprietarului. Bărbierul
Nu. — Der tu? — Eu sciu, din vre­ Mă dusesem, — aşa ’mî istorisea în­ de ţări**. era Român. Asta m’a şi îndemnat să nu ies
murile vech!.“ I-se esplică cine sunt ; tr’o sâră prietinul meu d-l V. C. — mă Aceste dughene fac impresia omului, imediat afară, ci totuşi să stau să mă radă.
el devine limbut. „Vedetî, d-le, e o dusesem în Câneni, o comună aparţinătore care face pe grozavul, dâr a căruia greu­ M’am aşeclat pe un scaun şi bărbierul
miserie mare. Altă data învăţam se României, situată în apropiere de Turnul tate, cântărită dela glavă pănă la piciore, îmi înfăşoră împrejurul grumazului un şer­
cetim şi acasă înghiţeam cărţile. roşu, — în afaceri comerciale. nu trage trei dramuri. Firme umflate vedi vet, care după tote probabilităţile a tre­
Ni se părea, că nimic nu e mai fru­ De puţină importanţă era mai înainte pe frontul acestor loouinţe improvisate, fir­ buit să fiă in serviciu activ, adecă cum
mos, ca lucrurile puse acolo pe hâr­ acâstă comună, dâr după tote semnele, un me lucrate de înşi-şi proprietarii, după s’ar cjice „în stand** de vr’o trei luni de
tie. Dumineca, mergeam toţi, trei- frumos viitor o aştâptă. cum i-a tăiat capul şi după cum au putut (jile. M’am cutremurat odată, când am simţit
(ţeicî, patru-fţecî, se cântăm la bi­ Se scie, că pe la Turnul-roşu se cons- scrie. Pe o scândură lată, spoită cu alb, acest obiect murdar în prâjma gâtului meu,
serică. Acţî, nimic, copii noştrii ră­ truesce o nouă linie ferată, care va fi cea stau crăcănate litere grose, în posiţii de dâr am răbdat sciind, că proprietarul lui
mân ţigani. Nu sciu ce are să mai mai scurtă cale spre Orient. tot caraghiose. Astfel, lângă un N. cât este Român.