Page 1 - 1898-08

IiEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mcare iji.
Aflministraţlunea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru Româuia şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 frânei, pe şăso
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mNISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la toto ofi-
In Viena: H. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
■lax. Augonfold &. Emorich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppellk. 0 Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldbsr- Admimstraţiunea. Piaţa mare,
sr, Ek8teln Bernat. In Ham­ Tfirnul Inului Nr. 30, etagiu
6urg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şăse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se­ luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLANE pe pagina a 3.a o namentele cftt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 168. Braşov, Sâmbătă 1 (13) August. 1898.

■»
Miniştrii presidenţi la Isdil. nend pe cei din Austria înaintea Atentatul asupra portretului s’a întâmplat deci ceea ce se cjice, este un
unot fapte delfa împlinite. esees regretabil etc.
Pe când fiarele din Viena şi Orî cum ar fi, fapt este şi re- Regelui Carol. In fine spune, că foile nostre nu dic
Peşta discutau asupra întrebării, mâae, că crisa a întrat în stadiul ei In cele din urmă s’au găsit şi nimic când „se ard în fiă-care an cu mare
decă posiţia miniatrului-preşedinte cei mai acuft, şi că se va lua deja doue foi maghiare, cari se ia notiţă alaiă câte două portrete de ale lui Kossuth
Banffy este sdruncinată s&u nu, mi-j ha cjilel© cele mai apropiate o hotă- despre caşul dela Eldpatak, Etă ce şi câteva părechî de treicolorurl maghiare,
niştrii ambelor state ţine a ® sfat asu-j lire cu scop de a pune stavilă por- cjic aceste foi asupra atentatului con­ şi încă nu la un pahar de vin, ci fiind
1
pra împărtăşirilor, ce ie-au primit; "nirei ch&otice, ce au luat’o treburile tra portretului Regelui Carol: trezi, şi numai din ârba patimă , şi când
11
dela contele. Goiuchowlki după au­ dualiste în timpul din urmă. Cu unele foi din România au scris despre re­
„Alhotmâny“ în numerul seu dela
dienţa sa la împăratul anevoe credem, oă în împrejurările 10 August scrie sub titlul „Lesa ma- gele lor Oarol când a fost la Budapesta în
Trebue, că aceste împărtăşiţi' date, când sunt în joc pe lângă mul­ jestale dela Vâlcele următbrele: mod insultător, trimiţendu-1 în ţâra nera-
u
au fost de mare gravitate, căci a'fat tele interese divergente şi interesele ţâscă de unde a venit.
baronul Banffy, -cât şi contele Tfeun generale ale monarchiei, actualul „Duminecă publicul dela băile din Vâl­ *
u
şî au pregătit g^mamtanele, ca se mimstru-preţedinte unguresc, care cele, în Ardeal, a arangiat balul „Anna ,
plece împreună la Ischl, unde ’i va stă pe teremul intransigent de a la care au luat parte şi ospeţl din Româ­ Ou mai mare sinceritate, decât
u
însoţi şi ministrul'de esterne Golu- păstra strict formele legale şi de a nia, cari se află la acele băi. După medul „Budapesti Hirlap , tractâză caşul
w
chowski, şi inunde -Duminecă se va se ţine de cuvântul dat în parla­ nopţii, o câtă de omeni tineri chefuiţi, din cestiune cjiarul „Alkotmany ,
ţine un mare consiliu sub preşedinţa ment, va fi acela, care va aduce lă­ cari se aflau la petrecere, s’au dus la res­ dedrece admite cel puţin pe jumă­
u
monarcîauiuiţ 'âr înainte de a energe muriri în situaţiă. Pentru părerea taurantul „Mora , unde şi-au petrecut pănă tate, că motivul faptei a fost politic,
e
ce
la Ischl, Bantffy 'va mai conferi Eibstră mai pledeză şi îngrijirea cea dimineţagou o animaţiă atât de mare, în­ căcî, 4i° > « caută în Ungaria în
odată 1* Viena cu contele Thun. oare, ce a cuprins cercurile guver­ cât au distrus tot ce au putut distruge. restaurantul unui cetăţăn ungar por­
11
tretul regelui român?
Acestea sunt soirile importante, namentale unguresc!, car! nu pot Ast-fel au rupt în bucăţi şi portretul rege­ întrebarea e fdrte caracteristică
ce ne-au sosit *£jî. iprevedâ astăcjî încă de loc desno- lui român Oarol şi rama au aruncat’o a-
dămentul final. fară. Ospeţii din România, scandalisaţl de şi nu-şî perde nimic din semnifica-
Organul iui 'Banffy, -Magyar-I ţiunea ei prin îndoela, ce-o esprimă
Esperienţa din trecut ne face asta, comentâză acum lucrul în pressa
Ujsâg >4icea mai alalta-erî, că nu- numita fdiă, că în Bucuresc! s’ar su­
pote fi vorba de-o demisiune ime-.' înse se ne îndoim, cu totă gravita­ 0X3 mână. feri în vr’un restaurant portretul unui
tea situaţiunii, că se vor lua la locul
diată a baronului Bânffy, căci mi- competent nisce hotărîr! radicale „Noi, ce-i drept, nu sousăm pe aceşti domnitor strein.
nisteriul este respuncjetor parlamen-, pentru a aduce ordine în choasul omeni loviţi cu leuca. Se vede, că ei ar fi Nu scie „Alkotmany", cât de
tului şi deoî nu pote demisiona fără dualist. Suntem mai mult înclinaţi distrus pote chiar şi portretul lui Roth- nelimitată e toleranţa ce se eser-
a-şă da sârnă >mai înteiu înaintea a- a crede, că şi de astădată sp va lu­ schild, atât de mare era zelul în ei. Der cită în România faţă cu tot ce e
cestuia, eu alte cuvinte se spunea, cra cam tot eu mijlbce paliative, şi totuşi trebue să ne mirăm, că ce oaută în strein. Der nu voim se vorbim des­
că <o eventuală erisă ministerială ®u se va ţinti cu preferinţă la susţine­ Ungaria, în cârciuma unui cetăţen ungar, pre acăsta, ci constatăm numai, că
pbte isfoucni, -decât numai după £e- portretul regelui român? <j)re într’un sin­ fdia ungurescă e cu totul rău infor­
trunirea iparlamentului la 6 Sept. rea stării de până acum, care n’a gur restaurant din Bucuresc!, seu peste tot
putut mulţămi nici măcar pe Un­ mată, căcî în realitate în multe restau­
De altă parte'foile guvernului guri, adecă pe cei ce au tras cele din România puterea-ar fi tolerat portre­ rante, berării etc. mari şi de frunte
accentuau, că iBanffy n’are necesi­ mai multe folbse şi favoruri din ea. tul unui domnitor străin? De-altmintrelea din Bucuresc! se găsesee portretul
tate se mergă ila i.Ischl, căci n’a-re Firesce, că tbtă lumea din mo- pressa română în acest uricios seson al suveranilor Austro-Ungariei alături
să raporteze din parte-i nimic nou. crastaveţilor va avă acum material de scris
narchiă privesce acjî eu cea mai u cu portretele suveranilor României.
Tbte acestea s’au schimbat a- mare încordare spre Viena şi Ischl, pentru o săptămână... Cu mai multă băgare de semă
cum de-odhtă. «Contele - Goluchaw-âki aşteptând se vaijă, cum va eădâ de- „Budapesti Hirlap dela 11 Au­ e scrisă notiţa (fiarului „Bud. Hirl.“,
u
a fost însărcinat -se citeze pe miniş­ cisiunea. Fi-va ea şi di astă dată gust, sub titlul Ofensarea regelui Ga- care caută să ascundă motivul fap­
v
trii presidentţi da ilsehl, de unde se favorabilă Maghiarilor? Nu cum-va rol , comunică faptul dela Vâlcele tei săvîrşite de urmaşii Hunilor, car!
u
vede, că Maiestatea Sa nu vrea -se se va adeveri ceea-ce foile vieneze cu următorele cuvinte întroducetbre: au benchetuit la restaurantul din Eld-
aştepte mai lîutâiu întrunirea parla­ bănuesc atunci, când numesc un „In diarul român „Gazeta Transilva- patak, invocând starea de beţiă a
mentului ungar, .pentru-ca se ia o semn al timpului faptul, că numai niei din Braşov şi în „Tribuna din Sibiiu atentatorilor. Uită însă de vechia (ţi*
u
11
decisiune. alaltăer! a fost depărtat la ordinul cetim următorul cas, pe care eu privire la cală mult probată: in vino veritas.
Decă este aşa, atunci acesta ar guvernului austriac de pe clădirea isvorul suspect trebue să 1 primim cu pre- încât pentru apucătura, de-a
fi un semn, că cercurile hotărîtbre , ministeriului unguresc a Intere din cauţiune"... scusa fapta prin reîmprospătarea
nutresc planuri, cart recer o grab­ Viena vulturul cu doue capete, re- După arătarea pe scurt a caşului, unor pretinse fapte analoge, ce le-ar
nică acţiune încă înainte de ce se mâuend pe el numai emblema Un­ spune, că e lucru sciut, că cel ce bea mult fi săvîrşit Românii faţă ou Ungurii,
va întruni parlamentul ungar, care gariei ? capătă ameţâlă la cap şi nu mai este ca­ totul e prea tras de per. Regele Ca­
ar putea crea o nouă situaţiă, pu pabil de a-şl da sâma de ceea ce face. Dâcă rol nici că pote fi pus în paralelă

FOILETONUL ,/GAZETEI TRANSILVANIEI". Iulie Austria oferi Franciei cedarea Veneţiei. Prin acesta şi Grossa fără a îndrăsni să întrepi-indă ceva şi ancoră
fu Italia lovită rău. Guvernul ei întreprinse tote forţă­ în dimineţa dilei de 13 ârăşi în faţa Anconei.
(6)
rile posibile pentru a împiedeca acâstă cesiune prin Tot numai pentru a-şî masca inactivitatea sa, Per­
Colonelul, Baron .Ursii Eavid de Margina fapte reale de arme, pe uscat şi pe apă, şi ast-fel primi sano neliniştea vasele pescarilor austriacl şi ’i întreba
contele Persano la 7 Iulie instrucţiuni detaiate şi or­
Ia Solfcrino şi JLissa. ironic, unde se pote găsi flota imperială? Insă la Fa-
dinul a paralisa flota austriacă şi a pune piciorul pe
sanâ, unde bine scia, că ancoreză, nu se ducea la densa.
Conferinţă ţinu'ă de Colonelul sustro-ungar Francisc Riagerîn cer- litoralul austriac la un loc convenabil. Admiralul Per-
,cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 ianuarie şi 20 Februarie 1898. Apariţiunea îndrăsnâţă a adversarului înaintea Anconei,
sano tot mai esita. El ceru permisia a aştepta sosirea
la 27 Iunie, produse efectul său. Persano recunoscu, eă
— iC o utiia u a r,e. —- chirasatului „Afondatore . Insă, încă la 7 Iulie, ’i tele- comandantul flotei austriace a rămas acelaşi Tegetthoff,
11
grafeză ministrul de răsboiă: „Părăsiţi portul. Lăsaţi
Insă provedinţa lăsa sâ mai uns«ăze alte succese de care înainte cu 2 ani a luptat şi învins la Helgoland,
arme. Cu ea tuşi asm se primi soirea, .că Tegetthoff ajun­ în el numai acele vase, cari să înbareheze tunuri. Con- şi acestuia nu ’i putea da pept, decât cu tote forţele
11
sese pănă în faţa Anconei ,cu escadra, că spionul ina­ duceţi-vă după instrucţiunile primitive . pregătite.
mic, vaporul „Esploratore , a fost pus pe fugă de cătră La 11 Iulie, comandantului escadrei austriaco ’i Inacţiunea lui Persano aduse guvernul italian la
u
în crucişătorul austriac „Elisabefk* ce mergea înaintea sosi ordinul telegrafic dela ministerul din Viena, să con­ desperaţie. La 14 Iunie se ţinu în Ferrara un consiliu
flotei, eă întrega flotă italiană a fost provocată a părăsi ducă la Triest şi Piume 4 batalione de infanterie din de miniştri sub preşedinţa regelui. Persano fu provo­
portul, şi se duse a-şl desfăşura totă forţa, der fără a Sebenico, Castelnuovo, Cattaro şi Lissa, şi mai fu însci- cat, ca îndată ce va sosi bastimentul „Affondatore
11
cuteza să ofere bătălia îndrăsneţului admirai austriac. inţat, că armata de Sud este pornită spre Nord părăsind să ese în largul mărei şi să ia iniţiativa, căci alt-fel,
Se găsi eu satisfacţie, că indecisiunea lui Persano se Italia. Aşa fu mica garnisonă a Dalmaţiei şi a Lissei mai decă va mai sta în asemenea inacţiune, ’i-se va lua co­
critica forte aspru în Italia, deşi pressa căuta sâ-i în- micşorată chiar în ora pericolului, lăsată la discreţiunea manda flotei.
frumseţeze conduita. De-odată însă sosi vestea nimici- armatei şi flotei italiano prin concentrarea ordonată a
La 1B ministrul de marină Depretis a fost în
tore despre nenorocita bătăliă dela Kdniggrătz. Tristeţă tuturor forţelor disponibile contra inamicului dela Nord.
Ancona, conferi cu Persano, Albini şi Vacca. Resultatul
adencă cuprinse pe totă lumea, şi numai soirea despre La 8 Iulie, flota Italiei eşi de fapt în largul mă- acestei convorbiri fu decisiunea, ca insula Lissa să fiă
numirea mareşalului archiducele Albrecht ca generalissim rei, încrucişa cam pe la mijlocul Adriei (mărei) de unde luată.
al oştirilor austriace, umplu inimele cu speranţe nouă. nu se mai vedea uscatul, făcu evoluţii şi tot felul de ţVa urma).
Iutre acestea se pregăteau lucruri seriose. La B manevre însă fără focuri, apăru în vederea insulei Lissa