Page 10 - 1898-08
P. 10
Pagina 6. G-AZETA TRANSIVANIEI Nr. 169 -1898.
Nu-mi prea pasă mult de ea: servat dela o vreme apucătura doctorului,
P O V E Ţ E . Las’ să dică câte o vrâ, şi de-atunci încolo se repeefia în colivie Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Din 12 August st. n. 1898.
C’o mai elice, ş’o tăce. numai când doctorul era departe: apuca
-
* câte-va seminţe în cioc şi apoi sbura ârăşi Măsura Valuta j
Leac contra sărăciei. Revista
Amicul Poporului" recomandă ur Gura lumii numai pămentul o astupă. repede din colivie. Ce se gândesce acum său C a l i t a t e a . austr. !
r greutatea
mătorul leac contra sărăciei: Omul Bine că-i mai dă şi ei ceva de hac, doctorul? Lâgâ un firicel de aţâ de uşa fi. | c r .
sărac să facă jurăment, ca să fia în Că de nu, ar fi mai rea decât un drac. coliviei, şi de departe, de unde era, în 1 H . L . Grâul cel mai frumos 7 80
tot dăuna cel de pe urmă, care se chidea frumos pe canar, de câte-ori acesta Grâu mijlooiu . . 7 40
culcă şi cel dintâiu, care se scolă. întră în colivia. Canarul s’a păcălit de vr’o Grâu mai slab . . 7 —
Să nu dormă decât în cjilele de săr- Gura omului e iad: câte-va ori, der în urma urmelor, dâcă a v Grâu mestecat . . 4 80
bătore după eşirea dela biserică. Să Cât să i dai tot cjice „ad“. înţeles cum stă treba cu firicelul, s’a lăsat TJ Săcară frumâsă , . 4 60
nu-ţî cumperi nimic, decât numai Mai tot din ce noi muncim, şi de seminţe şi de tUe, numai să nu mai M Săcară mijlocia , , 4 30
70
Orz frumos . .
3
de ce ai trebuinţă neapărat. De es.: Pentru gură-agonisim. ajungă în prinsâre. ir Orz mijlooiu . . , 3 20
V
se nu-ţî cumperi nicî odată două Să-i tot dai şi âr să-i d a i ; Apoi să mai chef că n’au paserile jr Ovăs frumos . . . 2 50
haine. Să nu cumperi pâne, când ai Ea nu ’ntrâbă de-ai, ori n’ai, minte! î*c Ovăs mijlooiu . . 2 20
grâu în jignită. Cu jurăment să nu Căci ea macină mereu Cucuruz . . . . 3 8 0
3
I
te ducî în cârciumă şi aă nu chel- Şi trebui să-i dai din greu. Titlu si zestre. n Mălaiu......................... 7 50
60
Mazăre........................
Jbuescf o para pe beutură. Muerei Ş*apoi câtă băutură Vestitul autor al lui „Don Quixote", M Linte ........................... 10 —
ir
tale se nu-i cumperi bumbac, ci ae Nu cere ho ţa de gură! ? Migueie de Cervantes Saadevra, s’a că Fasole.......................... 5 60
Iacă pânză de in şi cânepă. Piirn- * sătorit în 19 Decemvre 1584 cu o n Sămânţă de in 9 —
bă-te prin terg şi bâlciu, decă este Mai daţi cu udatura damă alesă, care a/ea melodiosul nume de )> Sămânţă de cânepă 5 —
Cartofi . . .
1
30
aprdpe de rine, decă nu, să nu te Că mi-s’a uscat gura. Donna Cătălină de Palacios yVozmediano, Măzăriohe . . — —
gâudescî la el. Din bâlciu să nu cum însă — nicî o avere. Tot ce aducea ea i kilă Carne de vită . . . — 49
peri decât fier pentru săcure şi sapă, S’au pus mai mulţi la beutură cu sine, a fost forte puţin; întrâga zestre M Carne de porc . . . — 62
Şi se cinstesc ou udătură a constat într’o depănătâre, o tigăiţă de —
ori unelte de car. Primăvara din »î Carne de berbece . . 36
Dintr’o ploscuţă durdulie fer, trei fuse, o lopată, o răcjătâre, o perie 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
vreme să-ţî muncescî ogorul, via şi
Şi-aştâptă rândul să le vie. de haine, şâse găleţi de făină, cinci punţi J» Său de vită topit 32 —
prunii. Când la tine n’ai de lucru,
— Noroc să dea Dumne4eu! de câră, două scăunele, o masă cu patru
plecă imediat la lucru pe bani. In
— De-ar veni şi rândul meu! piciore, un sfeşnic, două covore de pat,
fiă-care lună, să faci din tdte pute Bursa de mărfuri din Budapesta.
— Noroc şi sănătate! un madraţ de lână şi un cocoş cu 44 găini.
rile tale 5 lei, să te ducî să-i pui la din 10 August n, 1898
— Şi la vară bucate!
o casa de economiă. Să ai grijă, că * =S j:
Preţul pcx
o lună să nu trecă pănă n’ai pune — Să ne ţie şi cuprinsul! Cea mai bună recomandaţiune. 1 | 100 ohiidK».
ceva la păstrare. Banii să nu-i ridicî — Amin! răspunde tot insul. E vorba de un cas, care nu arareori S 6 m i n ţ e •3 *3
— Să ierte Dumne4eu şi pe morţi! 3 de!a
decât atunci, când copiii s’au făcut ne întâmpină şi în istoria principatelor ro
c
— Să i ierte Dumnedeu ! cfi ou toţi. ___
mari. Cu ei aă cumperi vacă bună mânescl din timpul supremaţiei turcesc!. Grâu Bănăţenesc 79
de lapte şi boi de tras. Decă ai co- — Cei vii să trăiască! - Când baronul Halberg Broich a Grâu dela Tisa 79 9.70 975
79
970
9.65
Grâu de Pesta
copii, învaţă-i de mici cu ascultarea, — Ca să-i pomenâscă! ajuns in călătoriile sale la Constantinopol, Grâu de Alba-regals. 79 9.70 9.75
Apoi încep ş’altă vorbă Grâu de Bâcska 79 .--- ---
munca, curăţenia şi rugăciunea la unde voia să fiă primit în audienţă de su Grâu ung. de nord 79 ~ ,--
Păn’ ajung şi la cociorbă.
Dumne4eu. Petele tale învaţă-le să blima Pârtă şi se presentâ spre scopul Grâu românesc 79 - .----
Ba ’ncep şi cu păruela fC A
fia curate în haine, fluturi şi mătase acesta la paşa, care era de serviciu, d în 0 Preţul pe:
Ş'apoi gata socotela! seminţe vechi 100 chUgiî.
se nu le cumpăraţi, căcî le faceţi trebă acesta, dâcă are ceva recomandaţiunl. ori nou6 îoiul
fudule şi leneşe. Tăte florile pe al- 1 s dolr. pănă
O a
„Am, D-le, pentru lumea întrâga" răs
tiţe să fiă făcute cu arnicî, pentru-că Cine cată gurii
punse baronul cu încredere, şi scoţând din Săcară 70-72 7.10 7 15
este lesne. In viaţa ta să nu alergi I-se rupe turii. pungă o mână de ducaţl, îl întrebă scurt Orz nutreţ 60-62 5.65 6.—
când n’ai drept, la juraţii satului, Dă-i numai ce cere ea, pe paşă: Orz de vinars 62.64 6 50 7.20
64.66
8 50
judecătorii ocolului, ori la advocaţî; Să vedi cum dai de belea, că: — „Iţi mai trebue altă recomandaţiă ?“ Orz de bere 39.41 7.50 0.—
Ovăs
5.70
căcî vă frige pătura. Impâcaţi-vă voi „Vinul, ţuica cui îi place, Cucuruz bănăţ. 76 .--
.--
cu cel care v’aţî stricat. Se vă fe N’are cu ce să se ’mbrace". — „E perfect" replică paşa mulţămit, Cucuruz alttl soiri. 76 .-- .—
.—
—
Cucuruz
riţi în totă viaţa de cheltuelile mă şi i deschise uşa spre intrare. Hiiişcă — --,--- —.—
runte, căcî alea vă sărăcesce. Erna * Oorou!
îngrijesceţî de vite şi gunoesce-ţî ogo MULTE ŞI DE TOTE. Pungaşi la curte Producte div- S o l u l dslţ; I ptjcă
rul. în casa ta să aibî căldură şi cu In timpul festivităţilor, ce s’au aran-
răţenie. Pe pat poţî avea aşternu giat la 1770 din incidentul căsătoriei dofe- Sem. de trif. Ltvţernă ungn
transilvană
Inteligenţa paserilor.
turi lucrate de femeia ta. Nu fumaţi nului Franci ei, (nefericitul rege de mai târ- bănăţână,
tutun, căcî cu baDÎi aceia, vă cum Pe lacul dela Preissnitz a urmărit cjiu Ludovic XVI), cu Maria Antoinette, Oleu de rap. roşiă
rafinat dupln
păraţi o vacă cu lapte la copilaşi. odată vestitul naturalist Brehm cu pretinii fiica împărătesei Maria Theresia, între înalţii Oleu de in
săi Bonde şi Schilling, un pescărel moţat. Uns. de porc dela Posta 63 50fiâ.o0
ospeţise preumblau cu mult ifos şi nisce pun dela ţâră
Brehm şi cu Bonde s’au urcat într’o luntre, Slănină avântată 59- - 60 _
gaşi bine îmbrăcaţi. In curând prinţului de 64 — 6') —
Din gură în gură. âr Schilling s’a aşeejat la ţărmure, unde Soubise ’i pere punga, încărcată cu o sumă Său )! afumată
era apa mai mică. Cei din luntre căutau Prune din Bosnia îu buţî 10 25 10
Proverbe, cţicâtorî, povăţuirl, strigături, ase- să alunge pescărelul spre ţărmure, unde considerabilă de galben*, âr princesa de n din Serbia în saci 10 25 10.
minări, idiotisme şi gătituri despre gură. era Schilling, pentru-că în largul apei, unde Quâmânâo, care în bufet primesce un pahar Lictar slavon nou 15 50 16.
14 —15.
bănăţenesc
de limonadă dela un cavaler necunoscut, din Ungaria
A d u n a t e ş i e s p l i o a t e pescărelul se putea cufunda sub apă, era s’a pomenit *n urmă că ’i-a dispărut pre Nuci ungur escl
Gogoşi
de I. Pariu. cu neputinţă să-l pusce. Cu t6te acestea ţiosul colan de diamante. yt serbescî
le-a isbutit să-l aducă acolo, unde voiau Mier6 brută
(Urmare.) — Acelaşi lucru s’a întâmplat şi când galbină strecurată
şi acum credeau, că s’a sfîrşit cu el, dâr Ceară de Rosenan
Se nu dai pe gura lumii. Sâu: s’au înşelat, cum nu să aştaptară. Pescă cu căsătoria contelui de Artois cu sora Spirt brut
Se n’ajungî pe (îu) gura lumii. relul adecă s’a lăsat să fiă alungat la ţăr contesei de Provence. Şi aici s’au audit Drojdiuţe de spirt
destule plâusorl pentru dispariţiunea mai
Bine se mi-te păzesc!, mure, unde tocmai păsoea o ciurdă de multor oroPge, dose fine de tutun şi mai pre C u r s u l i o s u r i l e r p r i v a t e
Cu ea să nu te ’ntâlnesei. vaci; a început apoi să sbore frumuşel pe sus de t'te punguliţe umflate, âr bănuiala
Der dracu pote să scape deasupra vacilor, aşa că dâcă cei trei inşi a că4ut ârăşi pe ospeţii splendid îmbrăcăţi. din 10 August 1898.
Şi de ea să nu se ’nţâpe ! ? ar fi voit să împusce după el, ar fi ni cump. vinde.
7.-
ti 70
* merit negreşit şi vr’o vacă. Ajungând la Gă.lern.câ.a.r'U.l sept&manei. Basilics . . t t « 203 90 20190
Credit
marginea ciurdei, pănă unde nu mui putea Clarv 40 0. m. c- 61.— 63. -
A dat pe gura lumii.
bate puşca, s’a ridicat în înaltul cerului şi AUGUST. are Bl 4ile. MASALAR. Navig. pe Dunăre 165.— 175.-
29.75
Şi e tare rău de el, a sburat spre partea aceea a lacului, unde Insbruck . , 27.— 30.75
23.
Krakau
Cu ea n’o scote la fel, era un stuf gros de trestii, şi s’a ascuns Pilele Câlend. Iul. v. Căleiui. Gregor. Laibach 23 — 24. -
Că ârnenii sunt drăcoşi în locul acesta; âr vânătorii au rămas cu Buda , , 62.75 68 75
67.-
66.—
Pslfîy
14 Eusebiu
Par’că ar fi din minte scoşi. buzele umflate. Duib. 2 Ad. most. s. Stef. 15 t Ad. Prea IVI- Crucea roşie au-'r. 20 — 20 50
Luni 3 O. păr. Isachie,
De ei nu te poţi scăpa iî'.rţl 4 Ss. 7 mart. de Efes 16 Rochu R. dto atri». < 10 40 li.--
Contele Reichenbach povestesce, că dto it,d. 12.— 12 50
Păn’ ţi-o bate scândura. Mer. 5 S. m. Eusigiu 17 Liberat 8.udolf 26 50 27.50
o câtă de coţofane, văzând sub ghiaţa stră- Salm SI — 82. -
* Joi 6 t Schimb, la faţă 18 Elena 28.25 29 25
vediă câţi-va peştişori morţi, după ce au Vin. 7 S. m. Domeţiu 19 Sebald Salzburg .
Gura lumii: încercat în zadar să spargă ghiaţa, s’au Sâtn. 8 S. mart. Emilian 20 f Sf. Ştefan St. Genois 79.60 80.50
54r.-
Stanislau .
50 —
Muma ci urnii. pus cu tote grămadă la un loc de-asupra Trieitine i U°L 100 va, c. 165.— ---
l
dto 4% fiO 73.— - -----------
Cine-a clis, gheţii, ca şi când ar cloci; ghiaţa apoi to- Târgul de rîmătorî dia Stainbruch. Waldstein 58.— 64. -
Bine a dis, pindu-se, coţofanele au prins vânatul, dupâ S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 8 dto de 10 franci -----.------ -----, - -
Banca h. ung. 4% 122 26 123.—
Că aşa-i, adevărat, care umblau. Aug. de 45,B95 capete, la 9 August au
Tocmai cum o-a botezat. Doctorul Noii avea un canar, care cu întrat 387 capete şi au eşit 292 capete ră
* nici un preţ nu voia să între în colivie. mânând la 10 Aug. un număr de 45,490 Uf Cursul la bursa din Viena.
capete. Din 12 August 1898.
De gura lumii. Adecă: Ce-a făcut acum doctorul ? S’a apucat, şi-a
n
pus în mijlocul coliviei nisce seminţe de Se notâză marfa: uugurescă v e c h e Renta ung. de aur 4 / ............................120.75
0
De târna dumnâei
patlag (limba oii) care canarul o mânca g r e a dela —.— cr. pănă la —.— cr. Renta de corone ung. 4 % . . . . 98.50
Mai faci şi ce nu vrei.
mai cu poftă. Apucătura doctorului s’a do marfă u n g u r â s c â tinără g r e a dela Impr. căii. fer. ung. în aur 4y °/ . 120.—
0
2
vedit de bună, căci canarul cum vedea se 59.— cr. pănă la 59.y cr. de mijloc dela Impr. căii. fer. ung. in argint 47 %. 100.—
2 2
Fruncjă verde loboda, minţele, se furişa în colivie, âr doctorul 59. — cr. pănă la 59.'/ cr. u ş o r ă dela Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.20-
2
Gura lumii-i slobodă. Adecă: închidea apoi frumuşel uşa Canarul a ob 60. — cr. pănă la 60.'/ cr. Bonuri rurale ungare 4% . . . 96.60-
2