Page 13 - 1898-08
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare îi.
Adiinistraţiiinea şi Tipografia. Abonamente îentrn Anstro-tJngaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoî, pe şăse
I N S E R A T E ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
nrmătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukai Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Lasnar, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul îentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Ădmmistraţiunea. Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A U U L L U I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 170. Braşov, Lnni-Marţi 4 (16) August. 1898.
Adunările despărţemintelor şi sciu dinainte, că acolo n’au să membru din popor, cum s’a întâm Cum să ne esplicăm ore apari-
audă, decât plângeri şi ocară; căci plat, de esemplu, la Mureş-Ludoş, ţiunea acesta? Cred ăre Românii
Asociaţiunei. este o caracteristică aprăpe gene Sân-Mărtinul de Câmpiă etc. din acele părţi, că responsabilitatea
rală a comitetelor, cari se simt cu Seim cu toţii, cât de doritor pentru neactivitatea acelora, cărora
In timpul din urmă am avut musca pe căciulă, de a căuta să-şî este poporul nostru de a vedâ şi cu- ei au încredinţat stindardul culturei
ocasiunea de-a ceti numerâse rapârte acopere slăbiciunile şi negligenţele născe pe fruntaşii săi. Numai unul naţionale a poporului din despărţă
despre decursul adunărilor generale proprii prin învinuirea altora cu apa- dintre aceştia, dâcă se presentă în- mântul lor, pe ei nu-i privesce? Ori
ale diferitelor despărţeminte ale A- tiă şi indiferentism. Publicul, adese tr’o comună străină, este urmărit cu dâră tinerii noştri cred, că chiăma-
sociaţiunei. Fără îndoâlă, cu aceste ori neorientat, ascultă şi rabdă, fără cel mai viu interes şi pe ’ntrecute rea lor se mărginesce în codrul în
rapârte vor fi fost urmărite ca mult a se întreba, decă comitetul însu-şî caută ţăranii noştri a se apropia de gust al unor petreceri, şi că nisce
interes din partea tuturor Românilor, şi-a făcut datorinţa şi decă nu el spre a-1 aucji $i asculta. Decă pe cestiunî atât de vitale, cum este
cari portă la inimă causa culturală cum-va tocmai el este causa apatiei lângă tăte acestea s’a putut întâm causa culturală a poporului nostru,
a poporului nostru, mai ales fiind că şi indiferentismului. pla, ca despărţăminte ale Asociaţiu pe ei nu-i privesce?
acesta este acfî aprăpe singurul te ‘Căci, bine să ne însemnăm, nu nei să-şi ţină adunările lor în mij Ajr fi trist de tot, decă am pute
ren, pe care se mai observă şi la păte fi acusat publicul cu indife locul poporului fără de popor, acesta să admitem şi numai peutru mo
noi ârecare mişcare. rentism din partea unui comitet, n’o putem atribui, decât comitete ment unele ca acestea. Trebue deci
Impresiunea generală, ce au tre care nici măcar încercare n’a făcut lor cercuale, cari păte înadins n’au fiă-care în parte să-şi facă datorinţa
buit se facă aceste rapârte asupra de-a esecuta mandatele, ce ’is’au îngrijit să fiă invitat şi poporul la şi să nu lase oibesce marile cause
cetitorilor deştepţi şi pricepători, dat din partea adunărilor generale, acele adunări. ale poporului pe mâna unor âmeni,
cari nu se mulţămesc cu frase, ci âr în alte direcţiuni de-asemenea In fine ori din care parte am cari se pâtă abusa necontrolaţi de
cu fapte, de sigur, că numai favo n’a dat nici un semn de viăţă, ba considera lucrul, din raportele publi încrederea lor.
rabilă nu păte fi. Avem, ce-i drept, nici măcar taxele de membri n’a în cate prin (fiarele năstre reese clar, Fiă adunările de interes, ori
câte-va despărţeminte, cari stând sub cercat să le încasseze. A lua de bani că nesuccesul adunărilor despărţă fără interes, ele trebuesc cercetate,
conducerea unor bărbaţi mai con- buni acusaţiunile unor astfel de co mintelor Asociaţiunei este a-se atri căci alt-fel membri vor rămâne pu
scienţioşi, dau semne îmbueurătâre mitete, semnifică, pe puţin cjis, o bui în primul loc însă-şî comitetelor rurea neorientaţi în adunările vii-
de viâţă. Adunările lor au succes mare lipsă de neorientare din par cercuale, cari lipsite fiind ele înse-le târe, nu vor sci ce să grăescă şi nu
bine, au fost animate şi cercetate de tea membrilor. de zel şi interes faţă de causă, e lu le va fi cu putinţă de a esercia con
lume multă, representând cu destulă Dăr astfel de comitete nici ele cru fârte firesc, că nici în alţii nu trolul, ce atât de necesar este faţă
demnitate causa culturei nâstre na înse-le nu pot dori, cu atât mai pu pot deştepta interes faţă de causa cu ori-ce comitet, fiă el activ, ori
ţionale în mijlocul poporului. ţin nu pot stărui, ca adunările con representată prin ele. neactiv.
Acesta înse s’a putut face nu vocate de ele să fiă cercetate de E durerăaă constatarea acâsta,
mai acolo, unde comitetele cercuale lume multă. Convocările, precum se căci ea însâmnă nici mai mult, nici
Monarchul în Bănat.
au premers ele înse le cu esemplu, vede, le publică prin cji are numai de mai puţin, decât că poporul nostru
arătând interes faţă de causa şi dând sîlă, ca să corăspundă unor cerinţe în mare parte e lipsit de conducă Timişăra, August 1898.
dovecfi de activitate. De6re-ce înse formale, ce le sunt impuse prin sta tori cu inimă pentru căuşele sale. Cum am înţeles, este deja hotărît, că
numărul despărţămintelor Asociaţiu tute. Altfel nici că se păte, deâre- Der tocmai în faţa acestei consta Majestatea Sa în luna ce vine, anume în
nei, cari stau sub conducerea unor ce nimenea nu va crede, ca un co tări nu putem scusa curiăsa apari- clilele de 2—-4 Septemvre, va sosi în Timi-
bărbaţi cu adevărat zel şi interes mitet, care nu şî-a câştigat pe par ţiune, că pe când în acelaşi loc şi şora şi de-aci în orăşelul Buziaş (românesce
pentru causa culturală a poporului, tea sa nici un titlu de mândriă şi în aceeaşi cţi adunarea culturală na
Bîziaş, de-altcum loc balnear de bunişor
este din nenorocire şi până adî forte recunoscinţă, să dorescă a sta în ţională a unui despărţământ al Aso renume şi binişor cercetat de ospeţi stră
minimal, e lucru de sine înţeles, că faţa unei adunări numerâse, în mij ciaţiunei nu este aprăpe de loc cer ini), unde se va da lupta principală a ar
nici adunările lor nu puteau fi alt locul căreia el s'a presentat gol go cetată, pe atunci petrecerea de dans matei concentrate la manevre.
fel, decât seci şi lipsite de ori-ce luţ şi aprăpe fără nici o pregătire. împreunată cu ea e cercetată de sute Două corpuri întregi de armată se
interes, precum au şi fost în forte In alt chip nimenea nu-şî va de Români, bătrâni şi tineri, cari adună, şi di de (fi vin mereu din tote păr
mare parte. pute esplica, cum a fost cu putinţă, jubileză şi petrec, ca şi cum ar serba ţile ţării. Dela Sibiiu, Braşov, Oradea-mare,
La adunările generale convo ca adunări ale despărţemintelor, ce încoronarea unei munci uriaşe pres Dobriţin, Mişcolţ, Seghedin, Biserica albă
cate de asemenea comitete âmenii s’au ţinut în mijlocul poporului, să tate pe altarul culturei naţionale a etc. etc. trec prin Timişâra şi se concen-
nu merg bucuros, do6re-ce presimt nu fiă cercetate aprăpe de nici un poporului! treză pe un teritoriu destul de vast al Bă-
w
FOILETONUL „GAZETEI TE AN SILF ANI EI“. d’Italia , corabia admiralului, se îmbarcase şi advocatul făcură mai multe sondagiurl. Din Comisa, porni „Messag-
Pier Carlo Boggio, deputat în parlamentul italian, amic giero în sus tot d’alungul insulei, fără a da peste vre-o
u
C0 personal a lui Persano şi a ministrului Depretis; pro barcă de pescari. Se depărta apoi de insulă şi eşind din
Colonelul, Baron Ursu David de Margina babil, ca corespondent şi istoriograf. In scopul debar- vederea ei, luâ direcţia spre punctul de întâlnire con
cărei, vice-admiralul Albini ducea pe bordul divisiei venit. D’Amico opina, că afară de turnul Wellington
la Solferino şi Lissa. sale 600 omeni din infanteria marină pentru a întări ce protegea cablul şi redutele dela Est de Comisa, tote
Conferinţă ţmu'ă de Colonelul austro-ungar Francişc Rieger în cer detaşamentul infanteriei marine al escadrei. Astfel celelalte uvrage pot fi atacate despre mare. La Comisa
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. părea a-se fi pregătit totul, numai o hartă spe şi portul Manego credea el, că se pote debarca chiar
— C o n t i n u a r e . — cială a insulei Lissa n’o poseda Persano şi nici minis în caşul când bateriile n’ar fi aduse la tăcere. Deşi ’i-se
trul de marină nu ’i-o pute da. In consecinţă, fii trimis păru, că garnisona este destul de vigilentă, totuşi găsi
In acele dile, după plecarea batalionelor menţio
w
înainte pe vaporul „Messaggiero , şeful de stat-major d’Amico posibilitatea de a învălui insula de pe apă
nate, garnisona Lissei se compunea din:
al flotei, căpitanul de fregată d’Amico, pentru a face şi ast-fel veni şi el la conclusia, că un atac tot se
Compania 3 si 5 a regim, de artil. de costă = 562 omeni.
recunoscerea insulei. pote da, deşi nu tocmai cu înlesnirea ce se credea la în
„ 4, 9, 10, 11 şi 12 din Inf. marină = 1200 „
un detaşament de geniu....................................= 27 „ In noptea de 16 spre 17 Iulie, se apropia vaporul ceput. încă pe bordul lui „Messaggiero", dispuse d’Amico
matrozi...................................................................= 44 „ de insulă, dinspre Sud-Est. In revărsatul dorilor ridica a-se copia crochiurile sale în mai multe exemplare şi
In total = 1833 omeni. densul bandiera englesă şi încunjurâ insula, ţinându-se combina de îndată un plan de atac. Sera se întruni
Ca tunuri se dispunea de 88 guri de foc, adecă cât se pote de aprope de costa ei. Ou acestă ocasie, vasul său cu flota. D’Amico presentâ lui Persano ideile
60 piese tunuri, lungi, 8 scurte şi 8 mortiere în forturi; d’Amico studia ca ceilalţi oficerl de marină configura- sale şi acesta ’i-le aproba. Imediat ordinul de cli nece
6 piese tunuri scurte şi 6 de câmp, ca tunuri mobile. ţiunea costei, şi pe planurile făcute în modul acesta se sar fu espeduit bastimentelor în subordine.
Flota italiană avea 64B tunuii, a căror calibru întrecea însemnară şi uvragele de apărare. Portului Manego ’i-se Acestă recunoscere n’a rămas de loc neobservată
pe cel al apărătorilor. dete o deosebită atenţiune. Aci se descoperi şi locul de cătră colonelul br. Ursu. El depeşa la 17 Iulie co
Ca muniţie se dispunea în mediu de câte 200 unde era stabilit cablul telegrafului submarin dintre mandamentului general la Zara: „O corabiă de resbel
cartuşe de tun. Magazinele garnisonei şi cele din ba Lissa şi Leşina. După acesta ajunse „Messagiero* în faţa sub pavilonul engles a apărut în zare cu curs Nord-
terii, erau mai peste tot aşa de mici, încât nu puteau portului St. Giorgios. Din întâmplare tocmai eşise în Vest, a recunoscut insula şi s’a returnat cu curs Sud-
conţine decât o prea mică aprovisionare de muniţiunî. acest moment garnisona sub arme înaintea casarmei Est". Insă contra unui vas, care, deşi contra tuturor
Cea mai mare parte din muniţie trebuia depusă afară pentru o inspecţie. D’Amico o aprecia la 1200 omeni, convenţiunilor internaţionale şi drepturilor ginţilor, sta
din uvrage. Provisia de subsistenţă pentru garnisona în- îndată după acesta se observă, că bateriile se ocupară sub protecţia pavilonului neutru, nu putu face nimic
tregei insule ajungea pe timp de 30 dile; multe din de omeni. pentru a-1 împedeca în realisarea intenţiunilor sale, şi cu
u
uvrage nu se puteau aprovisiona, decât pentru câte 24 După arătările lui d’Amico, „Messaggiero zăbovi atât mai puţin îl putea el opri, cu cât se ascepta în fiă-
3
ore, din lipsa de spaţiu. aci lângă insuliţa Hote / de oră, se îndrepta apoi care moment se vină o escadră francesă, deore-ce Ve
4
La 16 Iunie, ora 8 p. m., admiralul Persano eşi spre portul Karober, şi d’aci încet pe lângă costă la neţia urma să fiă cedată şi pote că era deja cedată
în plinul mărei cu flota, ce număra 11 corăbii chirasate Comisa, unde se opri Y oră. Franci ei!
2
(Va urma.)
(„Affondatore* nu sosise încă) şi pentru a-şi masca obiec Pretutindeni el nota posiţia bateriilor, înălţimea
tivul de atac, se îndrepta mai întâifi spre Nord. Pe „Re lor d’asupra nivelului mărei, şi numărul tunurilor; se
