Page 14 - 1898-08
P. 14
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 170 — 1898.
natului, între Timişora, Lugoş, Detta, Bi Sâmbătă nu s’a hotărît nimic. unor informaţiunl autentice, că de retrage Pacea dintre Spania şi America.
serica albă, cu centrul în Bîziaş, unde Ma- După Thun a fost primit în au rea contelui Goiuchowski nici vorbă nu e
jestatea Sa încunjurat de statul major îşi dienţă Banffy, alaltăerî înainte de şi n’a fost nicl-odată. Drept aceea tote Statele Unite nord americane au de
va avâ eartirul general sub un cort cam- amiacjî; a stat la monarchul mai combinaţiunile aduse în legătură cu pre clarat Spaniei răsboiul în 25 Aprilie a. c.
pestru anume făcut. bine de o oră şi jumătate. tinsa demişionare a ministrului de externe, N’au trecut de atunci nici patru luni de
Nu prea înţegem rostul unor disposi- Neue freie Presse primesce din aparţin domeniului invenţiunilor . cjile şi, ceea-ce îusa-şî America nu credea,
li
44
v
44
ţii şi „hotărîrl prea înalte (?). Din trecut Ischl informaţia, că contele Thun „Deutsche Zeitung observă la acest s’a împlinit: Spania a fost învinsă, pierden-
44
se scie, că cu ast fel de ocasiuni autorită ar fi declarat monarehului, că este comunicat oficios: du-şl ultimele rămăşiţe ale puterii şi glo
ţile lumene şi bisericesc!, ca şi poporul, necesitate absolută de un provisoriu „Călătoria la Ischl a contelui Goiu riei ei de odinioră. Spania îşi pierde colo
erau admişi a-se presenta înaintea Majes- al pactului. de6re-ce pe timpul dura niile cele mai bogate, rămânendu-i singur
tăţii Sale prin representanţii şi deputaţiu- tei acestui provisoriu vrâ să încerce chowski aşa-dâră, precum resultă clar din Peninsula pyreneică.
comunicat, totuşi n’a fost tocmai fără re-
nile lor, adueându-i felicitările lor şi de- a face capabil de lucrare „Reiohs- sultat . In Washington s’a iscălit la 13 Aug.
44
punând omagiile.... De astă dată nu e aşa. rath -ul. Privitor la acesta Banffy protocolul de pace şi ş’a dispus încetarea
a
Pănă acfl „este cert, o sciu dela omeni de se fi desfăşurat înaintea monarchu- ostilităţilor. Ministrul american de esterne
tot competenţi, cum-că absolut nimeni, nici lui căuşele, pentru cari nu p6te Propaganda „Maghiarilor greco- Day atrimise un estras din acest protocol
o corporaţmne, nici o depuiaţiune nu va fi primi un provisoriu. Banffy s’a pro (fiarelor, pentru a-1 publica. Protocolul cu
r
44
primită ; numai comitatul va ave fericirea vocat la art. I din 1898, care pre catolicî." prinde următorele puncte.
de-a fi primit — în Bîziaş, — âr o reu scrie regularea de sine stătătâre a „Maghiarii greco-catolicl , sâu mai •Ti Spania renunţă la suveranitatea asu
44
niune de cântăreţi de-aid, „Phillarmoni- vămii, dâcă proiectele pentru pact corect cjis, renegaţii dela Hajdu-Dorogh, pra Cubei;
sche-Verein , va fi admisă să facă Majes- nu vor deveni lege pănă la finea după cum se scie, au dat mâna cu alţi 2. Spania renunţă la Portorico şi la
44
tăţii Sale în Bîziaş, o serenadă cu latn- anului. Pe basa acâsta, el refusă soţi ai lor, constituind împreună un aşa celelalte Antille spaniole, precum şi la insu
pione! Usând de acâstă împrejurare, înţe dorinţa esprimată de Thun. numit „Comitet regnicolar al Maghiarilor lele Ladrones, în favorea Americei;
lepţii de-aicî, adecă din Timişâra, fac o După-ce monarchul a ascultat greco catolici . Acestui comitet ’i s’a dat 3. Statele Unite ţin ocupată Manilla,
44
formală agitaţie între timişoreni, adecă şi pe Thun şi pe Banffy, a amânat însărcinarea, ca să facă tot ce-i stă în golful şi portul oraşului în tot decursul trac-
arangâză trenuri separate de aici la Bî decisiunea pe a doua doua (ţi, adecă putinţă pentru de-a mijloci Introducerea tărilor convenţiunei* de pace; acâstă con-
ziaş şi învită ca să participe cât mai mulţi erî, Duminecă. Erî aşa-deră Majes limbei maghiare ca limbă liturgică în bi- venţiă va stabili măsurile de luat cu pri
orăşeni (adecă căputaşi) la serenada po tatea Sa a primit a doua 6ră pe sericele renegaţilor greco-catolici, înlocuirea vire la guvernarea insulelor Filipine şi la
>
menită ! Banffy. Tot-odată erî avea să se ţină câlindarului iulian prin cel gregorian etc. controlul asupra lor.
Astfel dâr din 4 — B'diecese (Arad şi un mare consiliu al Coronei, luând 44
Caransebeş române gr. or.; Lugoş, română parte cei doi miniştri preşedinţi, cei Comitetul şi-a şi început „activitatea 4. Cuba, Portorico şi celelalte Antille
gr. cat.; apoi Timişora gr. or. sârbă şi doi miniştri comuni contele Golu- sa prin o vânătore pornită în totă ţâra cu trebue evacuate imediat, şi o comisiă se va
rom. catolică) nici una nu va ave fericirea chowaki şi Kallay, apoi miniştrii scop, de a-şl câştiga aderenţi. A lansat întruni pentru statorirea condiţiilor de eva
de-a felicita pe Majestatea Sa „pe terito austriac! de finanţe şi agricultură nisce apeluri, în limba maghiară şi ger cuare.
u
44
riul lor , respective „în casa lor — cum Kaizl şi Baerenreuther şi ministrul mană, ce s’au trimis în tote părţile şi prin 5. Statele Unite şi Spania trimit co
44
se elice! Ore de ce nu? unguresc de finanţe Lukâcs. cari „Maghiarii greco-catolicl de pe în misari, pentru desbaterea tractatului de
44
Probabil, că tocmai de-aci putem pri treg rotogolul „globului unguresc sunt pace definitiv; ei nu pot fi mai mulţi de
„Budapesti Hirlap“ primesce din provocaţi a-se alătura la mişcare pornită 5; desbaterile se vor începe cel mult la 1
cepe rostul disposiţiilor sus pomenite. In
Ischl o depeşă de conţinut dubios, de ei. Pentru a prinde mai bine în cursă Octomvre în Paris. După iscâlirea protoco
1
14
aceste părţi „ale manevrelor poporul ro
însă totuşi interesant din punct de
mân locuesce „en masse . Insu-şl orăşelul pe cei nepricepuţi, s’a alăturat lângă ape lului, ostilităţile încetâză imediat.
44
vedere unguresc. Vorbind acesta de
Bîziaş este în marea sa majoritate locuit luri şi o declaraţiune tipărită gata, fiind *
peşă despre rolul ce-1 are Goluchoioski lăsat loc liber numai pentru subscriere. In
de popor românesc. Apoi încunjurat este Secretarul marinei americane a îndru
în crisă, (jice, că crisa tocmai lui textul declaraţiunei se elice:
de Sacoşul turcesc, Chevereşul mare, Sîr- mat telegrafic pe toţi generalii americani
i-a causat mai multe greurăţl, fi-
bova, DragoescI, Ficătar, Obabaforgacs, Si- „Subscrişii declarăm, că am primit să sisteze inimiciţiile.
ind-că în tot timpul ei el nu şi-a
nirsig, Sacoşul ung., Căpăt, Silagiu, (Szil- broşura, în care se arată programa şi or *
putut valora programul politicei sale ganismul comitetului regnicolar, consimţim
las) etc. etc. tot comune pur românescl, în
esterne. Punctul său de vedere ar întru tâte cu cuprinsul ei, ca greco-catolicl Ultima luptă a fost la Manzanillo. Ad-
tre ele numai 2 comune nemţescl (Bacova şi ca Maghiari salutăm cu bucuriă cons
fi, că după-ce dela federalisarea Aus miralul Sampson a pretins predarea ora
şi Nitzkyfalva, plus veneticii din Bîziaş), şi tituirea comitetului regnicolar şi ne ală
triei încoce chiar şi partida liberală şului, însă comandantul garnisânei spaniole
dâcă acestora li-s’ar da libertatea de-a se turăm cu trup şi suflet atât la programa,
a făcut o încercare de rupere, tre- 44 s’a opus. In urma acâsta flotila lui Samp
presenta înaintea Majestăţii Sale şi decă ar cât şi la mişcarea condusă de acel comitet ...
bue cu ori ce preţ împiedecată acâsta (Urmezâ subscrierea). son a început bombardarea. Insă dela Was
mai veni şi Părintele Popea din Caranse
federalisare. Goiuchowski apreciază hington Sampson a primit prin generalul
beş, apoi Dr. Dimitrie Badu din Lugoş cu In broşura, de care se face amintire
der posiţia ce a luat’o Banffy în Shafter porunca, să înceteze lupta.
suitele lor, atunci evident, Măria Sa d-1 aci şi care asemenea s’a trimis împreună
crisă; cere dâr şi el retragerea or
Banffy la tot caşul s’ar pută afla espus pe cu apelurile, se cuprinde programul comi
donanţelor de limbă, pentru ca
44
ricolului de-a recunosce, că în „Ungaria tetului regnicolar, care pe lângă introdu Siguranţa „statului maghiar".
44
„Reichsrath -ul să potă fi capabil
esistă încă şi popor „valah , căruia ’i-s’ar cerea limbei maghiare, ca limbă liturgică
44
de activitate. Goiuchowski crede, că 44 pilele acestea, cum este sciut, minis
cuveni, p6te, şi drepturi! în bisericile „Maghiarilor gr. cat. şi în
obstrucţia, cu care ar ameninţa Ce trul unguresc de interne Perczel a făcut
Ş’apoi — sciţi d vostră vorba Sasului: locuirea călmdarului iulian prin cel gre
hii, va pute fi uşor înfrântă, şi atunci să se detragă debitul poştal la trei diare
„dracu nu culcă-ce — dâcă s’ar mai în gorian, mai conţine între altele şi un punct 11
44
în linişte se vor întârce tote la ve din România: „Câmpul Libertăţii , „Marina
tâmpla cum-va, ca vre-un „Valah să se în care, spre a seduce mai bine pe cei 44 44
44
chia basă, adecă la hegemonia germană. Română*, „Ordinea şi „Revoluţia Socială
44
mai şi „plângă Majestăţii Sale de câte creduli, se dice între altele: „Comitetul sub pretextul, că ar ameninţa ordinea şi
Noi credem dimpotrivă. Credem, regnicolar declară sărbătoresce, că nu
ceva, atunci apoi „Dacoromânia ar fi chiar
44
că a-se reîntârce la „vechia basă în voiesce să stirbâscă drepturile câştigate în siguranţa statului.
înpeliţată ... „agitatorii şi inimicii statu
44
Austria, este mai mult decât o ilu- acestă privinţă de greco-catolicii ruteni, Luând notă despre acâstă interdicere,
44
lui de sigur ar sfărîma întreg statul „Ma- 44
siuce. Ungurii îşi făuresc cu drag ori români, nici ai conturba în eserciarea „Drapelul din BucurescI scrie următorele :
44
gyarorszâg ...
44
acâstă ilusiune, fiind-că paralel cu drepturile lor ... Ca vecini şi amici, suntem forte in
Ei, cine pote sci, decă aceste combi
hegemonia germană din Austria, a cres teresaţi să aflăm şi noi de ce primejdie se
naţii său altele motivâză rostul disposiţii Cât de perfidă este afirmarea acâsta
cut mare şi tare hegemonia maghiară apără Ungaria.
lor luate? Destul, că noi, şi cred, întreg reese destul de clar dintr’un alt loc al
în Ungaria, formând acel monstru Pe (jîua de adl putem semnala una,
poporul român, ne bucurăm mult de veni aceleeaşl broşuri, în cari amintitul „Comitet
cu doue capete, care timp de trei- pe care şi nouă ni-o semnalâză pressa ma
44
rea Majestăţii Sale în aceste părţi ale ţă regnicolar , vrând să arate, oă numărul
cjecî de ani a învrăjbit popdrtle, a ghiară. Ea e forte gravă şi probâză pănă
rii, în cari se va afla — în înţelesul strict „Maghiarilor greco-catolicl se apropie de
călcat în picidre drepturile şi liber la evidenţă dreptatea, pe care o au vecinii
al cuvântului — „între Români' , şi Majes 200,000, se provăcă la mai multe comune,
1
tăţile naţiunilor nenjaghiare şi ne noştri, să se păzâscă cu atâta armată, gen-
tatea Sa va trebui să vacţă poporul român. între alte şi din dieoesa română greeo-ca-
germane din monarchiă şi a pro darmerie, poliţiă etc.
Dâcă nu-1 va vedâ în vestminte sărbăto tolică a Gherlei şi a Oradiei-marI, ca de
vocat cea mai mare nemulţămire, Ministrul Perczel a interdis intrarea
»
resc!, săltând şi veselindu-se, închinându-se esemplu Botiz-Oşvarău, Baia-mare, Marcău,
ce se pdte închipui. în Ungaria a diarelor românescl „Câmpul
şi venerând de faptă pe monarchul său, il Leta-mare şi alte vre-o 9 comune, despre 44 44 44
Ce are să fiă după marile sfa Libertăţii , „Marina română , „Ordinea şi
va vede, la tot caşul chinuind şi muncind cari se scie, că sunt locuite de „Maghiari „Revoluţia socială , ca compromiţând or
44
pe câmpii şi prin sate, luptându-se cu ama turi din Ischl, se va vede încurend. greco-catolicl şi mai multe sate din Să-
44
dinea şi siguranţa statului maghiar.
rul şi cu multele neajunsuri. cuime, ca d. es. Lisneu etc., despre a că
Dâcă în adevăr aceste publicaţiunl sunt
GoluchoivsJii rămâne. Ultimul nu ror poporaţiune se scie, că este română şi atât de primejdiose statului vecin, felicităm
44
Ce are se fia? măr din „Pol. Corr. conţine în cestiunea care în parte şi-a uitat limba maternă nu pe d-1 Perczel pentru adânca sa prevedere
; \ ’ , I / - I 'Mi|!!l; ' ri 1 . • • i I! - ■ V discutatei dimisionârl a contelui Goiu mai în timpurile mai nouă. şi admirabila sa energie.
— Audienţele dela Ischl. —
chowski, următorul comunicat oficios: E clar deci, că scopul mişcărei este Vom observa numai atât: „Câmpul
Cu respirul în gât şi c’o îndo „Dela o vreme încoce se tot repetâză de natură curat politică, nisuind de ocam- Libertăţii a apărut într’un singur număr,
44
ială şi temere deprimătdre, aşteptă în foile de aici (Viena) şi Budapesta scirea, dată la totala maghiarisare a Românilor „Marina română" apare forte rar şi forte
44
acum cercurile politice din Ungaria că ministruljde externe contele Goiuchowski. greco-catolicl aflători printre Maghiari şi neregulat, „Ordinea şi „Revoluţia Socială"
se vadă, ce se va alege la Ischl, se va despărţi de postul său cât mai cu scoterea lor de sub influinţa forurilor bi- sunt două diare săptămânale din provincie,
dăr mai ales, ce va urma după au rând, seu cel puţin după espirarea anului sericescl românescl. pe care ne mirăm, că le cetesc Ungurii,
dienţele de acolo. jubilar. Cât timp aceste faime erau de cetit Fiind-că, după cum am arătat, co când Românii de dincolo le refusă acâstă
Foile ce le primim acfî din Bu numai în organele unei anumite direcţiuni mitetul regnicolar tocmai acum caută să-şi favore.
dapesta sunt unanime în declaraţiu- de partid, s’a putut uşor trece peste ele. câştige aderenţi şi subscrieri şi printre Un singur lucru ne mâhnesce: să fiă
nea, că situaţia e estraordinar de Der de vreme ce asemenea scirl au aflat Românii greco-catolicl, atragem atenţiunea ore aşa de slabă organisaţia statului ma
44
gravă. Sunt însă unele din ele, cari deja intrare şi în foi mai cu vacjă străine, autorităţilor nostre bisericescl, mai ales a ghiar, încât „Ordinea din Buzău şi revista
44
se legănă în dulcea speranţă, că cari nu prea sunt în curent cu raporturile protopopilor şi preoţilor din părţile ame „Marina Română , numai prin faptul apa
monarchul va hotărî în f'avdrea lui de aici, ne simţim necesitaţi de a scuti de ninţate', ca sâ fiă cu băgare de semă şi se riţiei lor neregulate, să-i puie în primejdie
Banffy şi a Ungariei, şi că mai cu acu înainte opiniunea publică de asemenea nu-şl lase credincioşii seduşi de agenţii amin gravă ordinea şi siguranţa ?
rând se va retrage contele Thun, faime înşelătore. Noi suntem în posiţiune titului comitet de propandă maghiară. Atunci la ce mai servesc gendarmii,
decât baronul Banffy. de a declara în mod categoric, pe basa la ce mai servesc agenţii administrativi,
