Page 15 - 1898-08

Nr. 170—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

poliţia, miniştrii şi totuşi stâlpii statului leului să i-se serbeze numai prin crearea probabil fiind, că din negligenţa lui s’a de­ şi jur, tote prea ştim. domne membre şi
vecin ? de instituţiunl umanitare, s’a decis ea din rimat turnul. toţi spiriginitorii intereselor de progres ale
Numai dintr’atât pote peri un stat, ce incidentul acesta să construâscă un nou acestei Reuniuni, al cărei scop nobil este
Serată teatrală şi de dans va arangia
se crede şi se laudă, că e atotputernic? spital pentru supuşii austro-ungarl din ca­ înfiinţarea de scole de învăţământ şi lucru,
inteligenţa din Bagla Duminecă la 21 Aug.
Forte trist şi îngrijitor. pitala imperiului otoman. Spre scopul a- precum şi ajutorarea fetiţelor române să­
n. c., în pavilon. Pentru comitetul aran­
Deplângem din suflet starea gravă, cesta comitetul; a lansat un apel pentru race din Mediaş şi jur.
jator: Teodor Şimon, preşedinte; I. V. Măr­
în care se găsesce vecinul stat al Ungariei, toţi acei bine-voitorl, cari vor fi dispuşi să
ginean, vice-preşedinte; T. Păcurariu, se­ Se observă, că în aceeaşi c)i la 2 ore d.
şi-i dorim o grabnică şi seriosă îndrep­ contribue cu ceva la întemeierea fondului,
cretar ; I. Botta, cassar; T. Roman, contro­ am. în aceeaşi localitate îşi va ţinâ Comi­
tare. din care se va ridiâa clădirea.
lor. Intrarea de personă 1 fl., în familie tetul Reuniunei şedinţa sa ordinară.
1 2
Campania Dreyfus. Furiosele expecto- 70 cr. începutul la 7 / ore sera. Mediaş, 11 August 1898.
SOIRILE BILEI. raţiunl, cu cari întâmpină foile filose- Venitul curat e destinat pentru şoâla
i Maria Moldovan, Maria Necşa,
— 3 (15) August. mite, cari să întrepuseră pentru Dreyfus, confesională. SuprasolvirI se primesc cu presidentă. secretară.
continuele înfrângeri ale sindicatului jido­ mulţămită. Participanţii sunt avisaţl la pro-
In afacerea odiosului atentat dela Vâl­
vesc, îţi fac o impresiune aprope comică. visiunea propriă.
cele (Elopatak) păuă acum încă n’avem
Unele declameză în cor,. că nimicirea Fran­ Programa: I. „Un om buclucaş", co­
nici o soire să se fi făcut din partea auto­ I i i t e v a t u r ă .
ţei e neîncungiurabilă,, altele profeţesc un medie într’un act de Michel şi Labiche,
rităţilor nici un pas serios contra acelora,
nou Sedan, seu distrugerea republicei, şi localisată de Maria Baiulescu. Personele A apărut Nr. 44 din escelenta revistă
cari au distrus portretul Regelui Carol cu câte şi mai câte fantesii jidovescl. Şi pen- vor fi representate prin: T. Adace, V. I. enciclopodică-literară poporală „Albina" din
ocasiunea balului dela 31 Iulie st. n. Aflăm
tru-ce tote acestea? Numai pentru-că po­ Mărginean, Helena Posmuşan, I. Păcurariu, BucurescI, cu următorul sumar: C. I. Not-
însă, de altă parte, că la acel chef ungaro-
porul frances a ajuns să asculte de pro- I. Mărginean, Gr. Ilieş. II. „D-l Tudor", tara, Seceta. — Gh. Adamescu, George
săcuesc au luat parte chiar şi fişpanul, ju­
pria-i convingere, şi a voit să se desfacă cântată de I. Păcurariu; „Duşmancele", de Bariţ. — I. Costin, însoţirile economice.
dele şi fisolgăbireid dela Sepşi-Sângeorgiu. Va
odată din laţurile distrugătore în care voia Coşbuc declamată de Florica Bucilă; „Prea — Uiescu Dumitru, O scrisore cătră apos­
fi uşor să se constate acesta. Adevărul este,
să-l încleşteze pressa jidovâscă. Turbarea târdiu", cântată cu accompaniare, de Irina tolii satelor. -- Ion Neagu, Arborii. — I.
că numiţii funcţionari au luat parte la bal
acestor lipitori internaţionale a ajuns la Mărginean; „Pielea nevestei", anecdotă de Lacriţianu, Predarea materiilor în cursul
şi scirea citată, că au luat parte şi la pe­
culme acum, când — după cum să vestesce Speranţă, declamată de Helena Posmuşan; primar' de specialităţi. — I. T. PopovicI,
trecerea de după medul nopţii, ne vine din-
din Paris — majorul Esterhazy, acâstă „Nicolau Bălcescu murind", cântată de V. Scrisori dela un sătean. — Boboiceanu,
tr’un isvor demn de credinţă. Faptul ar
cumplit persecutată victimă a furiei răsbu- Tulea şi V. Huiu. — La urmă dans. Legenda Baba-Dochia. — Const. C. Pop.-
apărâ dâr într’o lumină şi mai odiosă, dâcă
nătore jidovesc!, a fost pus în libertate. Taşcă, Călătoria M. S. Regelui în Rusia.
se va constata, că ofensarea Regelui Carol,
Consiliul de încriminare a declarat, că nu — Mortea Prinţului Bismarck. — O faptă
care este o crimă de lesă majestate, s’a Ioan Honterus.
s’a putut constata nici un moment, din lăudabilă. — Adrese cătră redacţie. — Soiri.
făcut în presenţa celor dintâih organe ale — Dramă, de T. Teutsch. —
care s’ar pute conchide falsificarea actelor, Poşta redacţiei. — IlustraţiunI: George
autorităţilor unguresc!.
moment invocat de sindicatul Dreyfus; Seria festivităţilor jubilare în memo­ Bariţ. — Port din Ardeal. — Costume dela
Comitetul naţional din Bucovina. Me g drept acea Esterhazy dimpreună cu ma­ ria marelui reformator Honterus, se va în­ Românii din Macedonia. — Peisagiu din
brii comitetului partidului naţional ro­ dame Pays a fost pus pe picior liber; er cepe oficios Vineri în 19 August n. Ca Africa.
mân din Bucovina sunt invitaţi la şedinţă contra sentinţei consiliului nu se mai pote preludiu al acestor festivităţi se pote con­ *
pe adl Luni în 3/15 August la orele 5 din apela. Presei jidovescl deci nu i-a rămas sidera representaţiunea de eri sâră a piesei Nr. 22 din „Jurnalul Societătei Cen­
(ji în sala palatului ţării. La ordinea clilei acum decât să ţipe şi să făurâscă la ca- ocasionale „Ioan Honterus" de T. Teutsch. trale Agricole din România" cuprindând:
sunt cestiunl de importanţă urgentă. lumnii, ceea-ce uşor se pote în democra­ Piesa va fi representată în 18, 20 şi 21 Oftica, tratamentul şi vindecarea ei. —
tica republică francesă. August n. Venitul e destinat pentru scolele Contractele de arendare, d-l N. O. Popo-
Toastele din Kiew. Se pare ciudat, că evangelice din loc.
nu s’a comunicat nici pănă adl diarelor 0 sinucidere în Arad. Din Arad se a- vicî-Lupa. — Ingrâşămintele chimice (în-
In ce privesce piesa însa-şl ea n’are grăşarea culturilor de tutun). Herghelia
străine textul toasturilor rostite la Kiew, nunţă, că comptabilul şef Clemente Lupşan
de Regele Carol şi de generalul Dragomi- dela banca de asigurare „Transilvania", a cine scie-ce pretensiunî mari literare; şi „Albatros" de d-l N. Filip. — Monografii
row. Mai ales cliarele din Viena şi Buda- făcut o fiorâsă încercare de sinucidere. nici nu e scopul nostru să cercetăm întru­ agricole (Prunul) de d-l I. Haşeganul. —
peşta, cari au primit amănunte telegrafice După-ce în locuinţa lui din etajul al doilea, cât se potrivesce seu nu, din punct de ve­ Uscatul pomelor, de d-l I. C. — Poveţe
asupra întregii călătorii prin Rusia a Re­ s’a desbrăcat, el şi-a tăiat arterele şi s’a dere istoric, Honterus ca erou al unei dra­ sanitare etc. — Cutia cu scrisori. — Infor-
me. E vorba, că drama e o piesă ocasio- maţiunl. —- Buletin Agricol. — Anunciurl.
gelui Carol, nu publică nimic despre cele aruncat pe ferâstră în stradă. Cădend jos,
petrecute la Kiew. s’a stîlcit în mod grozav, sângele îi curse nală şi astfel fiind n’are decât să mulţămâscă *
pe spectator, seu cetitor. Autorul în trei
părău din vine. Nenorocitul Lupşan totuşi
Conferinţa şi balul din Buşteni. Din acte şi şâpte tablouri schiţâză activitatea In Tipografia „A. Mureşianu" a apă­
n’a murit. El a fost dus la spital. Că ce
Predeal ni-se scrie: Raportul despre con- reformatorică a lui Honterus, activitate ce rut „învăţăminte din viaţa Metropolitului An-
l’a îndemnat la acâstă faptă de desperare,
ferenţa şi balul din Buşteni publicat în se termină cu triumful principiilor lute­ dreiu Şaguna, vorbire ocasională de Anăfeiu
nu se scie positiv. A lăsat nevestei sale —
Nr. 166 al „Gazetei", l’am cetit cu mare rane. Bârseanu, profesor". Preţul unui exemplar
care petrece la o baie în România — o
atenţiune. Starea lucrului a arătat’o destul Representaţiunea de eri a succes IO cr., trimis cu posta 12 cr. Broşura cu­
scrisâre, în care îi spune, că se simte tur­
■de clar; suma neto rămasă au fost aprope splendid. Piesa a fost jucată de o trupă de prinde 32 pag. format octav mic. Cei-ce
burat la minte.
'600 lei. Meritul necontestabil al acestor diletanţi, der prestaţiunile lor merită totă doresc a-şl procura acâstă broşură preţiosă
frumose serbări este al întregului comitet, Cât a costat politica lui Bismarck. lauda. In special rolul reformatorului Hon­ din tote punctele de vedere, o pot avâ dela
care este compus în număr de 7 persone: Foile francese cârcă a stabili, cât le-a cos­ terus (d-l E. Hintz) şi a lui Petrus Thon- Administraţia „Gazetei Transilvaniei", ori
1 preşedinte, 2 vice-preşidenţl, 1 cassier, tat în bani pe statele europene politica lui hănser, decanul capitlului catolic din Sibiiu, dela librăria Ciurcu, Braşov, pe lângă tri­
1 secretar şi 2 membrii, ceea-ce „Amicul * Bismarck, respective cât au costat răsboiele şi ca atare duşmanul neîmpăcat al refor­ miterea preţului amintit.
1
n’a spus. Toţi aceşti d-nii membrii ai co­ înscenate de el. După socoteli amănunţite matorului (d-l H. Stoof), a fost cu o deo­
mitetului secţiunei Predeal al Ligei, au fost ajung la conclusiunea, că aceste răsboie, sebită pricepere interpretat.
tot-dâuna la postul lor. Nici unul nu se abstrăgând dela jertfele atâtor vieţi ome- Representaţiunea a fost cercetată şi D I Y E R S E .
lasă a fi mai pe jos. Secţiunea Ligei Pre­ nescl, au costat 50 de miliarde. de ospeţi români, mai ales din regat.
0 lună artificială. Sala cea mare de
deal este într’adevăr la înălţimea ei. Nici
Un fenomen ceresc. Marţi pe la orele De-altmintrele asupra marelui refor­ lectură a bibliotecei univesităţii Columbia
unul dintre membrii nu şi-a pierdut. D-l
7 şi jumătate s’a vădut în BucurescI un mator, a cărui activitate epocală a avut în din New-York, e iluminată într’un mod
Bârsan e şi acum membru, cum şi amicul
fenomen, care se pote observa forte rar. ultima analisă cele mai binefâcătore ur­ admirabil cu o lună artificială Cerinţa unei
nostru Ioan G. Babeş, care ca adevărat Ro­
Sorele apusese deja şi nu mai rămăsese pe mări pentru nâmul şi literatura săsâscă, vom lumini dulci, fără de colore care sâ nu
mân, mai in tot momentul aduce secţiunei
cer decât reflexul roşu al crepuscului, reveni în numărul viitor. Credem, că prin arunce umbre, şi care să fiă răspândită îu
Ligei mari servicii.
când de-odată se produse în atmosfera deja acesta vom face un bun serviciu cetitorilor mod uniform a condus la următorul sistem:
închiderea parlamentului enales. Se­ încărcată cu aburi de-o colore vânătă în­ noştri tocmai acum, când întrâga lume cul­ In rotunda bibliotecii, la o înălţime de
siunea parlamentului engles s’a închis la chisă, o lumină roşie-albastră-violetă: un turală din părţile noshre e preocupată de
26 metri, se află un glob alb, opac cu un
13 1. jc. printr’un discurs al tronului. bolid trecu din spre apus spre răsărit, lă­ aniversarea de 400 de ani a nascerii lui diametru de 2,13 metri, atârnat ast fel de
Acesta exprimă viile sale păreri de rău în sând în urmă o dungă mai mult violetă, Honterus. o sîrmă de oţel, grosă de 6 milimetri, încât
privinţa conflictului ispano-american expri­ şi străluci apoi producând o lumină albăs­ pare că stă liber în spaţiu. Cupola, care se
mând speranţa, că negociările începute vor trie forte vie, ca a unei rachete. Dunga
C o n v o c a r e . află de-asupra, e făcută de sticla albă, roşă.
isbuti la o pace onorabilă şi solidă. Dis­ lăsată în urmă a stat vre-un minut şi ju­ Globul se espune radierii a 8 lămpi de
cursul constată luarea cu chirie a portului mătate tot ştergându-se din ce în ce mai Adunarea generală a „Beuniunei fe­ proecţiune electrice, aşeejate în cele patru
u
'Weihai-'Wei in profitul menţinerei inde­ mult, până ce a dispărut. Fenomenul acesta meilor române din Mediaş şi jur se va ţinâ galerii de sus, în 8 puncte diferite, la o
pendenţei şi a siguranţei Chinei. Mai men- e forte rar, căci de şi boliclii cad diua ca în acest an, conform conclusului adunărei aceeaşi distanţă de glob. Lămpile sunt în­
ţionâză încă evacuarea Tesaliei prin mij­ şi noptea, d’ ua nu pot fi văduţî din causa generale din anul trecut, în 28 August st. chise pe la mărgini, ast-fel în cât se văd
locul garanţiei împrumutului de resbel gre­ luminei sorelui. De astă-dată se pare, că n. la 3 ore d. am. în şcola gr. cat. din numai liniile de proiecţiune. Radele de lu­
cesc, precum şi înţelegerea cu Francia în lumina lăsată de acest bolid, prin arderea Mediaş, cu următorul mină, care cad pe glob, se întretaie în mai
privinţa Africei occidentale. lui de frecarea cu aerul, a fost aşa de mare, P r o g r a m :
multe părţi. Efectul e extra-ordinar de frumos
că a putut fi observată la acel câs când 1) Deschiderea şedinţei prin presi-
Morte prin venin Vineri spre Sâmbătă Globul, care strălucesce caS'o lumină albă,
este încă lumină mare. dentă, după care va urma imediat verifica­
nâptea a murit prin venin tînăra şi fru- produce asupra ochiului privitorului o ilu-
rea membrilor. 2) Raportul Comitetului des­
mosa fată a forestierului orăşnenesc Sieg- Teatru de vară în Braşov. Astădl Luni, siune specială, ca şi cum o lună adevărată
pre activitatea sa dela ultima adunare ge­
mund Adolf Unii cjic, că motivul ar fi se va representa în teatru de vară din ar străluci. Puterea de lumină a lunii e de
nerală pănă în present. 3) Raportul despre 500 de luminări obicinuite şi presintă o
fost amorul, alţii din potrivă, că fata vrând „Grand Hotel“, piesa „Bockspriinge".
starea cassei Reuniunei. 4) Alegerea unei întrebuinţare fârte bună a luminei, fiind-că
să bea o limonadă, în loc de zăhar şi-a
Turn derimat. in llia de Mureş s’a comisiunl de trei pentru censurarea rapor-
pus din greşelă în pahar strichnină, un proecţiunile sunt cu totul indicate ca
construit tocmai acum un turn nou la bi­ telor de sub 1 şi 2. 5) Constituirea comi­ la lună.
venin pe care tatăl ei îl folosia pentru
serica romano-catolică. înainte însă de a tetului pe un period de 3 ani. 6) Propu­
fiarele sălbatice.
i-se pune crucea pe vârf, turnul s’a derimat. neri eventuale. 7) Alegerea comisiunei ve-
Colonia austro-ungară din Constanti- De sub ruine au fost scoşi trei omeni omo- rificătore. 8) închiderea şedinţei. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
nopol sub impresiunea dorinţei exprese a rîţl, doi grav şi trei mai uşor răniţi. Ar- La acestă adunare sunt invitate a Redactor responsabil: €*reg©riu îTIaior.
Majestâţii sale monarchului, ca anul jubi­ chitectul Balâzs din Deva a fost arestat, participa tote femeile române din Mediaş