Page 17 - 1898-08
P. 17
REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în floare fii.
Aflministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
I N S E R A T E ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franci.
următorele Birouri da anunolurl:
Se pronumoră la tite ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld iEmerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
H8lnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. AImnamentnl pentrn Braşov
InBudaposta: A. V. Goldber- Adimnistrafiunea. Piaţa mare,
ger, Ekatein Bernat. In H am Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il urg: Marolyl &. Lletimann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentrn o pu ■A. TJ Xi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
soriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 172. Braşov, Joi 6 (18) August. 1898.
Din cansa s-tei sărbători diaml nn va s’o spună pe faţă. Nu cum-va se in- şi grăbit în acest scop a i încărca în minte faţă de aceste încercări
apără păuă Vineri săra.
tenţionâză a-i milostivi şi pe ei din cu favoruri peste favoruri. proverbul românesc: Gând Dumne-
budgetul statului cu câte-va miliăne Der ce folos? Plângerile asu Zeu vrâ se bată pe cineva, îi ia mai
Pentru „fericirea Secuilor. florenî, cum de repeţite-ori au mi pra sorţii Secuilor sunt acjî tot atât întâiu mintea.
46
lostivit pe „nemeşii unguri din Ar de mari în pressa ungurescă, ca şi Câte fiascurî ruşinbse au păţit
44
Foile unguresc!, după cum se deal când sub un titlu, când sub înainte. Nu se observă, ca în urma şoviniştii ungur! pănă acum cu co-
vede, ârăşi au primit avisul se pre altul? acestor favoruri ei să fi făcut vre lonisările, i-ar fi putut învăţa minte.
pare calea spre a mai stdrce nisce Acesta ar merge cam cu greu un pas înainte, ba din contră, după Au nenorocit pe Ciangăii bucovi
favoruri pentru Secui. Ca la co în timpul de ac}î, căci numărul flă spusele foilor maghiare, merg tot neni, au dus la sapă de lemn şi la
mandă, ele au început din nou se mânzilor a crescut prea tare şi, când îndărăt şi sunt în decrescere mai miseriă estremă pe nenorociţii co
suleveze „cestiunea Secuilor , tân- ar fi vorba de bani, cei dintâiu pre ales în urma emigrărilor în Româ lonişti aşeZaţî pe moşiile dela Şer
44
guindu-se şi văerându-se în lumea tendenţi ar fi erăşî „nemeşii arde nia, dela car! nu-i p6te abate în- maş, Nemigia şi Viţa, cari după
44
mare, că „bastionul de apărare al leni, a căror sărte în adevăr, că nu trega câtă a şoviniştilor, cu guvern amare esperienţe şi desamăgir! au
44
41
„naţiunei la graniţa orientală e în mai de invidiat nu este. Par’că cu tot. luat lumea ’n cap în cea mai mare
perioul, că în urma multelor emi ar fi făcătură, căci cu cât mai mari Nu seim, decă şi întru cât plân parte. Acum a venit rândul Secuilor.
grări în România numărul Secuilor sunt favorurile şi ajutărele, ce le gerile pressei unguresc! sunt justi E bine. Dâcă Ungurii cred, că
e în decrescere şi, în consecenţă, primesc dela stat, cu atât mai mult ficate. La t6tă întâmplarea însă, dâcă prin dismembrarea Secuilor vor putâ
44
insistă din nou. ca statul fără în- se cufundă în miserii şi datorii, aşa nu alţi, apoi mâne vor trebui se se se şî întărâscă „bastionul de apărare
târcjiare se sară în ajutorul Secuilor. că'ac}!, după înse-şî constatările lor, simţă efectele giugiulirilor, cu cari dela răsăritul Ardealului, acesta e
Nu seim, cum ŞÎ P ce cale fărte puţine moşii de-ale Demeşiior stăpânirea i-a obicinuit pe Secui. trâba lor. Ceea ce pe noi ne dore este
e
44
ar mai pute „statul se sară în aju ungur! se mai află în Ardeal, car! Pâte ca ultima încercare, mi numai, că tote aceste esperimentări
torul Secuilor. Guvernul a făcut pen să nu fiă încărcate cu datorii tot nistrul unguresc de agricultură Da- se fac cu ban! scump!, storşî de pe
tru ei tot ce numai ’i-s’a cerut, aşa atât, or! păte îneă şi mai marî, de rânyi, după cum comunică foile o- spinarea nenorociţilor contribuabili.
că nu esistă popor, pe care un gu cum e valărea lor. ficiale, şi-a pus acum de gând se-i Ne rămâne însă mângăerea ade
vern se-l fi putut favorisa în soco Mult mai rea însă are se fiă „ajutore pe Secui prin colonisarea vărului etern, după care tot ce este
44
teala altora mai mult, de cum a fa- sărtea, ce li-o prepară şoviniştii ma lor pe moşiile erariale dela Şermaş, în contra firei nu are durată şi se
vorisat guvernul unguresc pe Secui. ghiar! Secuilor prin aceea, că tăte Nemigia ungurescă şi Viţa. Agita răsbună amar.
Li-a făcut scble mari şi mici, pen vor se li-se dea de-a gata, fără muncă ţiunile în direcţia acâsta s’au şi în
tru sciinţă şi industriă, medii şi po şi fără trudă. Acâsta va trebui se ceput sub conducerea fişpanului Dâsy
porale, classice şi comerciale; li-a aducă după sine, ca o urmare fi- din comitatul Mureş-Turda. Care a învins?
clădit căi ferate, le subvenţionâză rescă, trândăvia, 6r la urmă miseria, De sigur, ministrul e în cre — Doue versiuni contrazicătore. —
preoţii, le plătesce învăţătorii, li-a sărăcia. Au trăit Secuii veacuri în dinţa, că prin acâsta va putâ lovi
câştigat muncă bine plătită la fa treg! la graniţele ţârei şi au dus o de-odată două musce cu o lovitură: După audienţele din Ischl şi
brici şi la felurite întreprinderi pu vieţă mulţămită cu ajutorul leişori- de-o parte va ajuta p9 Secui, dând după conferenţele între miniştri, lu
blice şi private, li-a oferit liber per- lor, ce şi-’i câştigau şi şi-i câştigă fiă-cărei familii câte o moşiă de 20 mea politică din monarebiă este a-
curs pe căile ferate etc. Ce ar mai pană ac}î în ospitala Româniâ. Nici jugăre pe amortisare în 50 de an! larmată prin două versiuni contra-
pute dâr acum se facă guvernul pen limba, nicî naţionalitatea nu şi-au şi în condiţiunî cât se pote de fa Zicătâre, ce se publică în Zi ’©- Una
a1
tru Secui? perdut’o, nicî în număr nu s’au vorabile, er de alta va dismembra mai ales ţine spiritele în mare în
Foile unguresc! înse-şi nu sciu împuţinat, ba din contră, numerose „Valahimea din Ardeal, dâcă nu cordare.
44
ce se mai cără dela guvern în fa comune românesc!, ce le aveam prin cum-va o va şi maghiarisa, după Soim, că propunerile ce le-au
vorul Secuilor. Ele se mărginesc a tre ei, şi-au perdut limba maternă, cum dela început a fost scopul po desfăşurat înaintea monarcbului cei
44
constata, că „e rău şi că statul tre- asimilate fiind de Secui. liticei prin colonisărî. doi miniştri preşedinţi, se bat gro
bue se mai întreprindă ceva spre a Şoviniştii ungur! însă nu sunt In vederea acestora, foile ma- zav în capete. După tote probabili
abate pe Secui dela emigrarea în şi nu erau mulţămiţ! cu atât. Ei «ghiare, guvernamentale şi oposiţio- tăţile, baronul Banffy a comunicat
România, der că ce ar pută statul vor reforme, vor ca prin farmec se nale, salută cu multă bucuriă planul Maiestăţii Sale, că proiectele despre
se mai întreprindă, acesta nici ele facă din Secui un colos de putere ministrului. pact stabilite cu Badeni şi cari în
înse-le nu sciu, or! păte nu cutăză în răsăritul Ardealului şi guvernul a Nouă însă involuntar ne vine Aprilie deja au fost înaintate parla-
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". sei rămase necunoscută. Abia pe la amiacll veniră nouă Vaporul „Vulcan fu trimis din Zara spre Lissa
44
telegrame din Leşina prin Lissa, şi âtă cum: în recunoscere. Şeful de stat-major dela comanda
(9)
ErI după prânZ apăruseră în Leşina 4 canoniere mentul general, majorul MurgicI, era pe bordul acestui
Colonelul, Baron Ursu David de Margina pentru a strica cablul telegrafic pe apă şi uscat. Pe vas, de unde el telegrafia în diminâţa dilei de 20 Iulie :
44
când autorităţile primiră pe inamic cu destulă frică, Ceaţa şi timpul furtunos au silit pe „Vulcan să intre
l«a Solferino şi Lissa.
amploiatul telegrafist Brăuner fugi cu 8 gendarmî şi cu în portul Sebenico, der va eşi de îndată er în largul
Conferinţă ţmu'ă de Colonelul austro-ungar FranciseRiegerîn cer aparatul pe dealul Grabie de pe insulă, aprope de satul mărei.
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898.
Leşina, de unde el vedea Lissa, Leşina şi marea. Aci După acâsta mai sosiră telegramele următore :
— C o n t i n u a r e . — îşi instala er aparatul şi telegrafâ astădl, 19 Iulie, din Dela brigada din Spalato, ora 11 şi 40 minute:
44
„Aşa stăteau lucrurile în sera de 18 Iulie. Prin staţiunea de Câmp „Grabie , ce a putut vedea din lupta Staţiunea Milna raportâză, că escadra austriacă atacă în
întrerupţia cablului subteran cu Leşina, nn sciurăm ni dela Lissa. Cu totă furtuna de astădl şi timpul rău ce acest moment flota italiană; şi
mic ce s’a mai petrecut pănă sera la Lissa. Tegetthoff, ’i urma, telegrafistul persista în staţia importantă şi Spalato, din Milna 12 ore: Si vede una fregatta
44
credea, că totul este o „diversiune şi „ajutorul său la lui avem să-i mulţămim, că er putem afla ceva despre col albero di pupa rotta, un altro senza albero di trin-
44
timp imposibil ; Lissa rămâne deci la voia întemplărei. Lissa. cbetto, non si ravisa la natione, la nostra flotta si avanzo
Lissa încă nu e luată! Acesta fu prima veste îm- verso Lissa in mezzo a viva combattimento.
Bateria Schimd adusă la tăcere, a fost construită
bucurătore, ce o primirăm dela densul. — Lupta con Staţiunea Grabie, 11 ore 30 min.: Flotele stau în
dela început â fleur d’eau, adecă slabă. Celelalte baterii
tinuă. două linii paralele. Direcţia Sud-Est la Nord-Vest se
şi forturi erau cu mult mai tari. Cu tote acestea, nimeni
După prâncl la ora 12 şi 10 minute, obţinurăm ur- aude o canonadă energică, bătălie înspăimântătore,
nu vedea în Lissa un Gibraltar, precum diseră Italienii
mătorea telegramă dela Tegetthoff, primită de densul aprope totul învălit în fum.
(VedI scrisorea anexată a deputatului Boggio). Italienii
dela ministrul de răsboih: „Nu divisaţl escadra şi îm- Staţiunea Grabie, ora 12: Dâcă nu mă înşel, pare
puteau chiar debarca şi în unire cu flota, şi a combate
pedecaţî după putinţă orl-ce atac asupra costei Tries- că flota nâstră voiesce Să alunge pe inamic spre Lissa,
astfel Lissa pe apă şi uscat.
44
tului şi Istriei . direcţia amintită a liniilor de bătaie pare a se schimba
Der ar fi putut er să-şi spargă capul la Lissa
In sfirşit, flota o se iese ea acuma în mare? fu în Sud şi Nord. Dâcă linia de bătae dela Vest, este ina
şi apoi să caute alte puncte de atac, Spalato seu Zara.
întrebarea nostră a tuturora. Insă diua trecu şi scirl nu mică, după cum cred, atunci el eedâză considerabil. O
Acâstă ideiă turmenta pe totă lumea d’aci.
veneau decât că lupta la Lissa continuă mereu. Ei se luptă din cele mai înverşunate. In Nord se zăresce un
19 Iulie: — Sgomot, trosnete înfundate mă deş ţin vitejesce, numai flota, decă ar veni, era refrenul vapor*). Din linia de Vest se separă spre Sud-Vest un
teptară diminâţa. Sării din pat: Bubuitul tunurilor? nostru. vapor probabil avariat (stricat).
Inamicul în Zara? Din nou bubuituri şi hurduelî înfun Se făcuse deja ora 10 sera, pe când noi la supeu Grabie ora 12 şi 10 min. : comanda slabă, ambele
date — detunături, însă de vijelia ce era afară, er nu fiind, tot discutam tema acesta. De-odată sosi telegrama flote se depăi'tâză încet spre Nord-Vest.
de tunuri! următore, dela comandantul cetăţii Pola: Escadra nos (Va urma).
Alergai la birou. Nu sosise nimic nou. Sortea Lis- tră a părăsit Fasana la 11 */ ore, eşind în largul mârei. *) „Vulcan".
2
