Page 18 - 1898-08
P. 18
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI ____________________Nr, 1 72—1898.
mentului, nu pot conta sub nici o polonă, âr în şcolile secundare trebue să Nici odată o cestiune nu a fost mai în Moldova şi numai printr’o minune se
împrejurare la majoritate. Drept a- fiă lărgit terenul e i . . . . bine tratată. Ea ni-se înfăţişâză din tote pun pâte explica cum de nu avem de înregis
ceea, parlamentul ungar va desbate „Acolo unde se portă grije de cul ctele de vedere: al recensământului etnic, trat o adevărată catastrofă, — rjiee „Opi
şi primi unilateral şi independent aces tura unei naţiuni, nu este ertat să fiă es- al aspiraţiunilor şi afinităţilor naţionale, al nia din laşi. — Două vagone de clasa I
14
te proiecte, înse cu clausula, ca pro clusă limba maternă.... revendicaţiunilor politice, al puterii de re şi vagonul cu paturi resturnate, tote va-
iectele devenite lege se fiă valorate „Limba de propunere atât în şcolile producere şi supravieţuire. Noi Românii, gonele eşite din şine şi totuşi nu avem de
în Ungaria numai pănă când în Aus interiore, cât şi în cele secundare pentru putem fi mândri. înregistrat, decât vr’o patru caşuri de răniri
tria se respectă reciprocitatea, adecă naţiunea polonă, trebue să fiă limba po- Decă în Regat, elementul naţional se uşore. Trenul Nr. 2, care a plecat Duminecă
pănă când parlamentul austriac nu lonesă... arată mai puţin bine înzestrat din punct sâra diu Iaşi la ora 9 şi 15, a deraiat la o
va hotărî contrarul dela aceste legi. „Deja predecesorul meu, gener. Gurko de vedere vital, în Austro-Ungaria el e distanţă de 4 chilometri dincolo de ZorlenI,
Se dă ca positiv, că atât con recomanda, ca copiilor poloni să li-se pre- forte puternic. între acâstă staţie şi Banca, de pe linia
tele Thun, cât şi miniştrii comuni deie cel puţin învăţarea limbei polonese Tablou grafic al mişcărei naţionali Vaslui—Bârlad. Etă în ce împrejurări: Pre
au combătut propunerea lui Banffy, de in limba lor maternă, der ministeriul de tăţilor arată pentru Români, o cescere de cum s’a dovedit în urmă, eclizele şi cram-
6re-ce — cum (jic ei — ea involvă atunci era contra.... O împotrivire mai 9.B0 la sută în intervalul dela 1880 pănă ponele, cari unesc şinele, au fost scose de
primul pas spre căderea dualismului. departe faţă cu acăstă cerinţa ar săpa nu la 1890. Ocupăm din acest punct de ve o mână criminală. La un moment dat, ma
Se susţine acum, că împrejura mai şi mai adâncă gropă acolo, unde ar dere, între populaţiunile Austro-Ungariei, şinistul simte, că mersul trenului nu e nor
rea, că Majestatea Sa nu şi-a spus trebui să fiă unire ... locul al 4-lea, după Poloni, Ruteni, Sârbi mal şi dă semnalul pentru strÎDgerea frâ
cuvântul hotărîtor, ci a lăsat ca „Dâcă copilului polon i-se predă limba şi Croaţi. nelor. Maşina şi un vagon trecuseră deja,
Banffy şi Thun se reia firul consul lui maternă rusesce, se trezesce în el aver Fiă-care naţionalitate, din imensul şi la semnalul de alarmă, frânării opresc
tărilor la 24 August în Budapeşta, siunea contra scolei şi a învăţământului, caleidoscop austro-ungar, este studiată. frânele. Din princina sf'orţărei produsă în
ar însemna victoria lui Baoffy. er în părinţi se aţîţă porniri nefavorabile Autorul a adoptat în acest studiu, timpul acestei operaţiuni însă, şinele au
u
„Peşti Naplo publică referitor la a- statului, ba este chiar o provocare directă, împărţirea administrativă actuală, pentru a deviat din loc. Două vagone de clasa I
cesta o depeşă, ce i-se trimite din să se împotrivâscă ordinelor guvernului şi da tot relieful necesar imaginei etnografice, s’au răsturnat imediat, vagonul cu paturi iau
14
Viena dela un bărbat, care stă a- să lucreze contra lor unde pot . ce presintă marele nostru imperiu poliglot. direcţiâ transversală cu linia şi se îngropă
14
prope de cercurile ministeriului de „Nar. Listy , adaugă apoi: Germanii, Italienii, Cehii şi Moravii, pănă la osie; restul vagonelor deraiază de
esterne, în care se 4*ce categoric, „In Viena şi Budapesta ar trebui să Polonii şi Rutenii, Maghiarii, Saxonii şi asemenea. Norocul a fost, că terenul e
că conferenţele din Ischl s’au stîrşit cetâscă bine acest memorand al principelui Secuii, pănă şi Ţiganii, atât de număroşl drept, fără accidente. Ţipetele erau teri
44
cu „victoria guvernului unguresc , şi Imeretinsky . în Austro-Ungaria, apar pe rând în tabloul bile. Era nopte şi întuneric — 12 şi 10
41
că contele Thun a căcjut cu propu esact, ce ni-1 înfăţişâză eminentul profesor. minute — cele mai multe din lămpi se
nerea lui despre provisoriu. Faptul Rasele si naţionalităţile în Austro- Fiă-care din aceste diverse naţiona stinseseră. Imediat însă se constată, că nici
acesta însă nu se dă publicităţii, * > > lităţi se presintă în studiul d-lui Auerbach un accident grav de persone nu s’a con
fiind-eă ar provoca în Austria o prea Ungaria.*) sub adevăratul sâu aspect, atât din punct statat. Se dau semnalele de alarmă şi peste
mare sgudmre interidră; er Thun ar de vedere istoric, cât şi din punct de ve vr’o oră sosesce din Bârlad un tren spe
„ Gestiunea raselor şi a naţionalităţilor
fi silit se se retragă, şi o retragere dere politie. cial, în care între alţii vine şi procurorul.
umple şi domineză viaţa politică a monarchiei
a lui în împrejurările actuale, ar fi a Faţă cu aspiraţiunile acestor rase di Din Tecuci sosesce de asemenea un tren
austro-ungare — astfel începe eminentul
o nenorocire pentru imperiu. Se va profesor dela universitatea din Naucy ne verse, profesorul din Nancy nu vrâ să aducând ajutore medicale. Pasagerii au stat
spune însă atât, că consultările se aplice Austriei sâu Ungariei formala de stat totă noptea pe câmp pănă s’a format un
preţuitul său studiu asupra acestei cestiunl
vor continua şi guvernul unguresc francesă, pentru a-şî reserva imparţialitatea tren din Tecuci, care să conducă pasagerii
palpitante pentru imperiul austro-ungar.
va procede după dreptul său de re Ultimele evenimente petrecute în apreciaţiunilor sale Totuşi, deşi recunosce la Buzău. Trenul accelerat Nr. 1, care so-
gulare autonomă a cestiunilor dela Austro-Ungaria, dau un deosebit "interes de binefacerile civilisaţiunei germane, d-1 Auer- sesee aci la 7.45 diminâţa, a trebuit să se
ordinea încheând o conventiă baeh, crede că rolul ei covârşitor şi domi oprâscă la Banca. Pasagerii au făcut trans-
actualitate volumului d-lui Bertrand Auer-
comercială cu Austria, al cărei cu nant este sfîrşit. „Şi dâcă aduce omagii bordare şi au ajuns în Iaşi la 11 şi 10, fi
bach.
prins va corespunde cuprinsului pro Rivalităţile dintre Cehi şi Germani, Maghiarilor, întru cât au fost soldaţii in- ind puşi în comunicaţie cu trenul mixt de
iectelor despre pact. în Austria, şi duşmănia seculară dintre Ro dipendenţii naţionalităţilor (şi ai idei libe Vaslui, care sosesce în Iaşi la acea oră.
Pentru susţinerea acestei ver rale, în imperiul Habsburgilor, el condamnă,
mâni şi Maghiari în ţările de sub corona
siuni, de-ocamdată improbabilă după ca o desminţire a acestui trecut, politica Medalii comemorative în amintirea lui
S-tului Ştefan, au isbucnit în timpul din
părerea ndstră, i-s’a telegrafat din urmă cu atâta furie, încât se părea, că lor faţă cu celel-alte popore ale coronei Honterus. Din incidentul aniversării de 4C0
14
a
Budapeşta lui N. W. Tagblatt — si procesul naţionalităţilor, care se urmăresce S-tului Ştefan . de ani a reformatorului, a scos firma Resch
V
gur din cercuri guvernamentale un cu îndărătnicie de atâtea vâcurî, ajunsese D-1 Auerbach nu socote necesară or- din loc o medaliă, al cărei diametru e de
guresc! — că resultatul consultărilor dinei europene crearea unui stat ungar, după 50 milimetri, are pe revers capul lui Hon
la ultima sa faşă. InşaşI viâţa organismului
din Ischl este considerat, ca o însem modelul visat de Maghiari. terus în profil, âr pe avers inscripţiunea:
austro ungar era în pericol.
nată victoria a constituţionalismului ungar. „loan Honterus, născut 1498, mort 1549“,
Cu o competinţă rară, savantul pro
A doua versiune, care este, ni fesor frances abordâză acâstâ cestiune. âr de-asupra în semicerc: „Luminei cerescl
11
se pare, mai apropiată de adevăr SOIRILE DILEI. i-a deschis nouă cale , âr dedesubt: „Scut
E sigur, spune dânsul, că în acest 14
4ice, că nu s’a hotărît încă nimic şi lance i-a fost cuvântul tipărit . Medalia e
moment Austria — pentru Ungaria sca — 5 (17) August.
asupra crisei. „Budapesti Hirlap“, 4iar turnată parte în argint vechiti, parte în
denţa, nu mai puţin 'fatală, este ceva mai
totdâuna bine informat spune, că ela- îndepărtată, — s’a desbrăeat de haina is Părechea moştenitore română în Liva- bronz.
boratul-propunere a ministrului pre torică de stat centralist şi militar şi că, în dia. Ţarul Nicolae a învitat pe principele Cununiă. D-1 Vasiliu Harşia, absolvent
şedinte unguresc n’a obţinut în to şi principesa României să petrâcă câte-va
cadrele dislocate ale acestui imperiu, se de teologiă, şi d-ra Beţi Aldea, fiica d-lui
talitatea lui complăcerea monarchu- clile în Noemvre, la Livadia, unde păre
desemneză state nouă, a căror esistenţă va chea imperială rusă îşi va strămuta reşe paroch Augustin Aldea din comuna Boze-
lui. Părerea acâsta ş’o baBâză fdia
ave drept principiti aceeaşi concepţiune: dinţa, pentru lunile Octomvre şi Noemvre. diu (marginea Câmpiei), se vor cununa Du
maghiară pe împrejurarea, .că Banffy 44
„■naţionalitatea • Atârnă de sănătatea principesei Maria, dâcă minecă, în 28 August n. c. la orele 4 d.
a chiămat de urgenţă pe toţ! mi
Acâstă concepţiune este obiectul in părechea moştenitâre română va putâ răs a. în biserica română din Bozediu. — Adre
niştrii în Budapeşta la un consiliu ;
teresantului volum de care amintim. punde acestei graţiose invitări. săm tinerei pârechî şi familielor cordialele
de asemenea a chiămat pe tdte că
Ce este o naţionalitate? — se întrebă nostre felicitări!
peteniile partidei guvernamentale. Serbările săsesc! din Braşov. Conce
d-1 Auerbach, şi răspunsul său este clar:
Mai spune numita fdie, că politicii tăţenii noştri Saşi fac mari pregătiri pen Un Român la polul sudic. Se vorbesce,
„0 naţionalitate e o operă de forma
guvernamentali, car! petrec în ca ţiune lentă şi nu o construcţiune de ordine tru sărbările in memoria lui Honterus. Gim- că d l Emil Racoviţă, fiul marelui proprie
pitală, primesc cu o rece res.ervă nasiul ev. lut. săsesc se decorâză tocmai tar din Iaşi, care astă tomnă a plecat cu
44
soirile despre „victoria lui Banffy rigurosă şi zidită dintr’o bucată. Ea pote acum cu verdâţă ; înaintea lui, în faţa bi- alte două persone cu vaporul „Belgica , să
44
fi comparată cu bisericile al căror plan
şi se tem, că „steua lui Banffy va sericei luterane, se ridică estrade puternice facă explorări scienţifice la polul sud, ar
s’a modificat, în cursul vecurilor, ale că
44
apune . pentru public. La o mulţime de case şi fi murit cu tovarăşii săi între nisce munţi
rora părţi sunt clădite în stiluri diferite,— de ghiaţă, la polul sud. De şâse luni nu
Din tdte reiese clar, că situaţia d’r pe care vremea le-a însemnat cu o edificii publice orăşenescl vedem făcându-se
nu e absolut de loc clarificată. Şi pecete atât de uniformă, că neregularitatea decoraţii. — Statua din bronz a lui Hon se scie nimic de intrepidii călători de pe
14
unii şi alţii se tem de marele mo liniilor s’a şters în ochii credincioşilor, terus a sosit deja săptămâna acâsta. Soi „Belgica şi în Bruxelles s’a constituit un
ment, care trebue să hotârâseă în- rea colportată prin diarele şoviniste ma comitet, care să adune fondurile necesare
contopindu-se într’o armoniă augustă, în spre a trimite câţl-va marinari buni în
tr’un fel. Acăstă temere a contribuit sufletul chiar al momentului . ghiare, că statua ar fi umblat şi pe la
14
14
puternic, ca desnodămentul crisei să „Kronstadt în Rusia, este o minciună is căutarea exploratorilor.
Pentru a se constitui, o naţionalitate
fiă amânat prin meşteşuguri şi ca- cere der o întregă muncă de regenerare, codită de răuvoitori; tot aşa o minciună Roialiştii şi Dreyfus. Cu data de 15
pacitărî, car! în cele diu urmă vor asimilaţiunea seu expulsarea elementelor este şi aceea, că Ruşii observând greşala, August n. se vestesce diu Paris, că roia
14
14
culmina într’un cumplit eşec al „vi refractare. Acâstă lucrare încetă, care re ar fi corigat pe „Kronstadt cu „Brassâ , liştii şi imperialiştii au sărbătorit prin
tejiei maghiare. şi că numai acestei corigărî este a-se mul-
44
clamă vreme îndelungată, se petrece încă mai multe banchete diua onomastică a
ţămi, că statua a sosit la timp în Braşov.
în Austro-Ungaria. Asistăm la dânsa cu Măriei de Orleans, precum şi ch ua na *
Dâcă timpul va fi favorabil, serbările pro
surprindere astăcjî, şi în timp ce în Fran- tală a marelui împărat Napoleon I. In
Gestiunea naţionalităţilor în Rusia. mit a fi de mare interes pentru public.
> > cia, Anglia, Spania etc., ea şi-a terminat tote toastele câte s’au ţinut din inci
Numărul din urmă, al lui „Narodn’ opera, în Austro-Ungaria abia începe. Album matropolitului din Petersburg. dentul acesta, s’a făcut într’una alusiune
44
Listy publică memorandul, ce guvernatorul Dela compromisul austro-ungar lupta Cetim în foile din România: Dela Caste la afacerea Dreyfus, în timp ce ’i-s’a im
general din Varşovia, principele Imere- acâsta pentru constituirea naţionalităţilor, lul Peleş s’a trimis metropolitului din Pe putat guvernului republicei, că a lăsat să
tinsky, 1’a predat Ţarului Nicolae, despre devine mai acută. înainte de a esamina tersburg un album splendid, conţinând fo se insulte armata, âr contra parlamentaris
modul, cum ar trebui să fiă regulată Ges episodele mai marcante ale acestui conflict tografia tuturor bisericilor construite de mului s’a ridicat acusa, că vrâ să distrugă,
tiunea limbei naţionale în scolele polone de naţionalităţi, ilustrul profesor trece în M. Sa Regele pe domeniile Coronei, pre armata.
din Polonia ruseseâ. revistă pe combatanţi. cum şi fotografia tuturor bisericilor res
r Ambiţiă ungurescă. Colonia austro-un-
Etă ce cjice memorandul din cestiune : taurate. Albumul s’a trimis prin legaţiunea gară din Constantinopol, precum am amin
*) Les Races et Naţionalites en. Autricli română din Petersburg.
„Cultura poporului cere neapărat re tit şi noi, a lansat dilele trecute un apel
Hongrie de Bertrand Auerb> cir, prpfesor la facul
forme însemnate. In şcolile poporale trebue Deraiarea unui tren accelerat. Un ac de colectare pentru construirea unui spital
tatea de litere dela universitatea din Nancy. Paris,
(introdus pretutindeni învăţământul în limba Felix Alean, editor, 1898. Un voi. în 8°. cident teribil s’a produs Duminecă noptea în memoria jubileului monarchului. Mai tre-
