Page 19 - 1898-08

Nr. 172 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagiaa 3.

bue să amintim, oă apelul e conceput nem- fost ales. Din depărtări mai mari am avut riei tipografice, părăsesoe Honterus pămân­ La aceste 12 împărţiri corespundeau lg
ţesce şi italienesce; şi anume sunt rugate ca ospeţl următorele familii, pe care le-am tul german şi se reîntârce în oraşul său constelaţiuni, şi din fiă-care constelaţiune
redacţiunile de altă limbă, cari au fost ru­ cunoscut: Dr. Sliam (Deş), Pop, protopop natal în Braşov, în 1533. Acesta este anul a fost alesă de călăuză o stea anumită.
gate să ia notiţă despre apel, să nu ia în (Ortelec), Cupşa (Odorheiă), Chifa (Braş- în care se pornesce epocala activitate cul­ Steua aeâsta făcea serviciul acului ceasor­
nume de rău faptul acesta, căci limba ofi- falău), Goron protopop (Cusrişora). Precup turală a lui Honterus. Principiile religio- nicelor nostre. Când se ridica ea pe bolta
ciosă a coloniei e cea germană şi italiană. (Rebrişrtra), Man (Zagra), Lidor Moldovan nare propagate de el, produc şi aici ca şi cerescă însemna începutul unui ceas, şi
Atât le-a trebuit foilor ungurescl. Mai ales (Aşchileu), Cupşa (Mogâja), Marţian Ganrs, în Germania o întrâgă revoluţiune, care se pentru acesta erau veghetori cari urmăreau
14
„Magyarorszâg adânc jignit în ambiţia Mi cu (Bistriţa) ş. a. pe care nu i-am cu­ termină cu triumful şi recunoscerea de con­ apariţia stelelor indicătore; când apărea
sa ungurescă, n’afiă cuvinte cum să spurce noscut. fesiune egal îndreptăţită a confesiunei evan- una, veghetorul striga ora. ţ)iua întrâgă
14
mai urît pe cei ce au cutezat, să desconsi­ Jocurile de colonă („Romanele şi gelice; er urmarea mai depărtată a activi­ era la început la 12 ore. Ora primitivă a
14
dere într’atâta „armoniosa limbă ungurâscă, „Cuadrilele ) s’au jucat de câte 40—50 pă- tăţii tipografice şi reformatorice a lui Hon­ fost dedublată şi s’a ajuns la ora simplă,
14
şi-apoi conchide, că în urma urmelor ei rechl. terus a fost în ultima analisă o vigurosă adecă la împărţirea <fd©i în 24 ore.
„n’au nimic de-a face cu iubileul împăra- Petrecerea a durat nănă la răsăritul renascere literară şi culturală în Ardeal. De acestă numărâtore s’au servit lo­
i
tului“. Adecă bine să-i înţelegem, dâcă sdrelui. Nu se mai puteau despărţi de ea. Din acea primă tipografiă*) pe pământul cuitorii de pretutindeni, din Niniva, Babi-
apelul era conceput şi unguresce, ar fi fost mai cu sâmă tinerii. acestei ţării, întemeiată de Honterus în lion, Egipt, etc. Figura astronomică din
44
gata „să aibă şi ei de-a face cu iubi­ Venitul încă a fost destul de îmbu- Braşov, au eşit, câţl-va ani după mortea veacul al 13-lea înainte de era nostră,
leul împărătesc, der aşa nu! La ce prostii bucurător. Au întrat 86.fl. 20 cr. din cari, lui Honterus, primele cărţi tipărite româ- sculptată pe pietra unui mormânt regal
nelogice te mai duce şi ambiţia asta, mai subtrăgându-se spesele, a rămas venit curat nescl. egipţian, presintă cele 12 stele a căror a-
ales când e ungurescă! 39 fl. 71 cr. Da, căci devisa apostolică a reforma- pariţiune la orisontul Thebei arată originea
Cu oferte şi cu suprasolvirl au bine ţiunei a fost: „Mergeţi şi învăţaţi tote nea­ celor 12 ore duble dela amurg pănă la zo­
Memoriile lui Bismarck. piarele ger­
voit a contribui următorii domni: Conie murile....!“ şi în primul rând principiul reîn- rile dilei.
mane din Stuttgart anunţă, că în librăria
Andreii! Bethlen 5 fl., Ilustrul Dn. Dr. torcerii la isvorul original al religiunei Chinezii au adoptat dela început îm­
Ootta se lucreză cu mare activitate la ti­
părirea memoriilor lui Bismarck. S’au luat Alesandru Mocioni 5 fl., Dr. E. P. Negru- creştine. Cuvântul Domnului trebuia să i-se părţirea în 10 ore. Accadienii observaseră,
măsuri de precauţiune în contra indiscre- tiu 2 fl. 20 cr., Gr. Puşcsriu 40 cr., D. propoveduiască fie-cărui neam, ceea-ce însă că numărul 12 e mai preferabil numărului
Moldovan 1 fl., Polonyi N. 1 fl., I. Mol­ numai în limba naţională a respectivului 10, căci acesta din urmă nu e divisibil, de­
ţiunilor. Primul volum al acestor memorii
dovan 2 fl. 40 cr., Dr. Sliam 20 cr., I. popor se putea, şi nu în limba octroată cât prin 2 şi prin 5, pe când 12 pote fi
va apăre dilele acestea.
Pop protopop 60 cr., S. Moldovan înv. latină, sâu slavonă din care glota credincio­ împărţit prin 2, 3, 4 şi 6, ceea-ce îi dă o
U şî în timpul verii. In pădurile din pens. 40 cr., T. Cupşa 40 cr. Bâiânyi B. şilor nu pricepea nici măcar o iotă. Pro­ superioritate practică în măsui’ătore. Scan­
apropierea Lujnei "(comitatul Lipto), urşii 40 cr., Schwarcz E. 60 cr., D-na Bezeriţa testantismul a fost acela, care a urgitat dinavii de asemenea socoteau prin 12. Deşi
cu totă ferbinţâla verii s’au sporit într’o 40 cr., V. Cupşa 60 er., G. Marţian 40 cr. introducerea limbei naţionale în biserică, s’a introdus sistemul metric în Suedia, po­
măsură atât de considerabilă, încât auto­ Primescă on. contribuitori şi pe acestă şi în chipul acesta protestantismul a fost porul socotesce şi acum prin 12 şi prin
rităţile comitatense s’au văcjut necesitate cale mulţămirile Comitetului. acela, care a accentuat pentru prima oră 21 ori 12.
să arangeze o vânătore formală contra aces­ - D......... principiul naţional, întru cât naţionalismul
tor ospeţl neaşteptaţi de vară. a fost şi va fi totdâuna representat prin
S O I R I ULTIME.
Teatru (le vară. Suntem rugaţi a pu­ Ioan Honterus. limba naţională a poporului. Numai cunos­
blica următorele: Mâne Joi în 18 August când acest principiu naţional al reforma- Viena, 16 August. Părerea es-
— S c h i ţ ă b i o g r a f i c ă . — ţiunii, ne putem esplica cum de reformaţii primată de cătră o parte a pressei
n., se va da în sala dela „Grand Hotel o
14
serată, la care va cânta pentru prima-oră — Urmare. — Saşi — a căror spirit separatistic, ba chiar vienese, că Banffy ar fi secerat vio
egoistic, e bine cunoscut între altele în toriă la Ischl, este o mare esagerare.
în Braşov renumita soubrette Barrison, Cinci ani de clile, restimpul dela
care a raportat atât de frumose succese în 1525—1530, în care vreme după fatala ca­ primul rând din istoria Românilor braşo­ Cu (jiua de erî s'au schimbat -forte multe.
capitalele europene. Publicul va asculta tastrofă dela Mohaciîi, pământul acestei ţări veni — şi-au călcat pe inimă şi au pus la Propunerile originale ale lui Banffy
stând la mese. fusese teatrul celor mai sângerose lupte disposiţiunea Românilor în frunte cu dia­ au suferit o însemnată modificare. Acjl
conul Coresi*) preţiosa lor tipografiă. nu mai p6te fi vorba nici despre
pe de o parte între Turci, er pe de alta
Vilegiatura Nou. In restuurnntul „Eli- (Va urma.) convenţiă comercială, nici despre
între Ferdinand al Austriei şi între Za-
sium“ al d lui Schmidt se găsesc bune tarif vamal autonom, cu atât mai
polya, nu se scie unde a petrecut Honterus.
mâncări şi beuturl. Joia şi Dumineca după ¥arîefate. puţin despre o regulare de sine stă-
u
In 1530 „magistrul din Viena ne apare
prâncl concertâză totdâuna musica militară. tâtdre a afacerilor comerciale din
dintr’odată în oraşul polon Cracovia, ca Cestiunea ovariului.
Toţi medicii consideră apa amară na­ savant în totă forma. Numele lui de mare partea Ungariei — ci despre un
u
turală Frâng Jozej ca unicul mijloc pur­ In Franţa se agită ideia schimbărei modus procedendi, pe care nu-1 cunosc
v latinist era deja de mult cunoscut; la ru-
gativ, din care luat în dose mici are efect garea prietinilor săi a şi compus o grama­ orariului, în sensul, ca orele unei dile să încă decât Corona, contele Thun şi
sigur, desolubil şi durabil. Apa acesta au tică latinescă, care 5 decenii dearendul cu nu se mai numere de două ori dela 1 pănă baronul Banffy. Este neîndoios, că
fost premiată la 10 esposiţii universale cu cinste şi-a susţinut prestigiul şi primatul la 12, ci în şir dela 1 pănă la 24. Trei punctul de vedere maghiar a suferit de­
medalia de aur. Se capătă ori şi unde. scienţific. Der reputaţiunea de adevărat sa­ ţări se servesc deja de numărătărea din plină înfrângere.
urmă. Acestea sunt: Italia, Canada şi In­
vant şi-a întemeiat’o Honterus prin „prin­ Ischl, 16 August. Banffy a ple­
dia englesă. Era vorba să se introducă cat de aici fărte deprimat. Din fap­
Stipendii dela Asociaţiune. cipiile descripţiunii universale", o scriere, şi în Belgia sistemul adoptat de cele
în care s’au depus tote resultatele sciinţei tul, că cei doi miniştri-preşedmţî au
Dela „Asociaţiunea pentru literatura contimporane, astronomice şi geografice. trei ţări. fost îndrumaţi de monarehul se-şl
14
română şi cultura poporului român cu Acestă scriere, care în curând a devenit Jdeia de-a socoti cesurile dela 1 pănă cerce încă-odată norocul, se esplica
începutul anului şcolar 1898—99 sunt de una din cele mai populare, numai în tim­ la 24, nu e nouă. Astronomii au împărţit o derută a lui Banffy. Se susţine ho-
conferit următorele stipendii: pul vieţii lui Honterus, în decurs de 19 ani, tot-dâuna diua în 24 părţi egale; ei în­ tărît, că Kallay a declarat preten-
1. Un stipendiu de 50 fl. pe an din a fost retipărită de 8 ori. cep însă numărătorea dela mieijul dilei, siunile lui Banffy, înaintea monar-
pe când lumea, de obiceiîî o începe dela
11
fundaţiunea „Dobâca , destinat pentru un chului, de ultraradicale.
Numai câte-va săptemânl a stat Hon­
gimnasist născut în fostul comitat al Do- mieclul nopţei. S’ar pute adopta numă­
terus în Cracovia, de unde se îndrepta spre rătorea astronomilor, căci cesurile 15, 18, Budapesta, 16 August. Deşi nu
bâcei.
oraşul Basel din Helveţia. Aici şi-a pus el 19, 24, ar căde ndptea, când nu avem s’a publicat încă este sigur, că asu­
2. Două stipendii de câte 60 fl. la an
sub tipar în 1532 harta Transilvaniei. Acestă pra crisei s’a hotărît deja.
14
din fundaţiunea „Roman , destinate pen­ atâta nevoie de orar. Der, pentru necesi­
hartă n’are numai meritul priorităţii pe te­
tru studenţi de gimnasiu, ori şcole reale. tăţile vieţei, ar fi forte incomod de a-se Constantinopol, 16 August. Cora­
renul chartografiei geografice a Ungariei, tt
Cererile pentru aceste stipendii au să începe <jiua următore la amiatjl. Pănă la bia voluntară rusbscă „Petersburg ,
întru cât harta lui Honterus e prima amiadî am cH°e, de ex., 10 Decemvre, dela în drum spre Yladivostok, a trecut
se înainteze comitetului central al Asocia-
hartă a Transilvaniei apărută în tipar, der amiacll în sus 11 Decemvre. prin Dardanelle, ducendl 000 de re­
ţiunii în Sibiiu (Strada Morii Nr. 8) pănă
a mai avut şi meritul acela scienţific, că
la 5 Septemvre n. c., provăcjute cu urmă­ Un astronom belgian, d. Houzeau, cruţi şi emigraţi.
pănă la finea secolului trecut, mulţămită
torele documente: a) Atestat de botez; a publicat nu de mult un studiu inte­
esactităţei şi artei, cu care a fost ese-
h) Testimoniu şcolar de pe semestrul din resant asupra obiceiului de a socoti cea­
cutată, ea fu considerată şi utilisată ca DIVERSE.
urmă al anului şcolar 1897—98; c) Atestat surile (filei, dela 1—12 de două ori, în loc
primul isvor pentru cunoscerea topografică
de paupertate. de-a fi socotite în şir dela 1—24. Câţi bicicliştî sunt pe lume? La acestă
a Ardealului.
Cererile Intrate după termin nu se vor După d. Houzeau, numărătorea cea­ întrebare răspunde inginerul italian Ernesto
In intervalul acesta de timp, cât a surilor prin 24 s’a început întâifi acum
•considera. Mancini într’un interesant articol din ul­
petrecut Honterus pe pământul Germaniei, 4000 de am la AccadienI, cari trăiau
Din şedinţa comitetului central al timul număr al revistei „Nuova Antologia .
14
a avut parte să asiste însuşi şi să vadă cu în Mesopotamia. Ea a fost adoptată a-
Asociaţiunii pentru literatura română şi „E destul“, (fi inginerul italian, „să amin­
06
ochii săi tote acele lupte şi peripeţii ale poi de populaţiunile primitive ale Gre­
cultura poporului român, ţinută în Sibiiu tim, că în 1894 numărul bicicliştilor în
răsboiului de independenţă şi emancipare, ciei.
la 12 August 1898. Englitera a fost taxat la 400,000 în cap,
ce-1 pornise Dr. Martin Luther contra ierar- De ce existau 12 împărţiri ale cadra­
Dr. IL-rion Puşcariu m. p. Dr. Beu m. p. chiei catolice. On un entusiasm şi râvnă nului într’o epocă în care sistemul decimal er în America la 500,0.10. In decursul anu­
vice-preşedinte. secretar II. demnă de apostolul de mai târdiu al Tran­ era întrebuinţat din causă, că omenii se lui 1895 s’au vândut 300,000 bicicle, în
silvaniei, adoptâză Honterus tote princi­ folosiau la socoteli de cele 10 degete ale timp ce un singur fabricant de şele pentru
bicicle a desfăcut 250,000 bucăţi din marfa
piile reformatorului Luther, er pentru ca mânilor ?
Petrecerea din Betlean. sa. Numărul bicicliştilor de pe întreg roto­
să fie stăpân pe mijlocul indispensabil al Pentru-că cei vechi observaseră, că
Betlean, (S.-Dobâca) Aug. 1898. realisării operei, ce deja o plănuia, pe arta anul avea 12 luni, şi aşa împărţiseră dru­ golul pământului se pote fără exagerare
Onorată Redacţiune ! Am tot aşteptat, tipografică, nu s’a sfiit, nici ruşinat să între mul sorelui pe circonferenţa sferei cerescl. taxa la 10 milione. Punând caşul, că într’o
ca un condeiO. mai dextru să descrie decur­ ca simplu învăţăcel în atelierel de tipogra- anumită efi de sărbătâre se urcă pe biciclu
numai jumătate din ei, şi face fiă-care o
sul balului filantropic, ţinut în Betlean la fiă şi sculptură în lemn, pentru ca apoi *') Tipografia Gott de a^I. cale de 20 kilometri, distanţa peroursă de
11 Iulie c. In lipsa altora, cu bună-voinţa înarmat cu sciinţa celor două meserii, să *) S’a tot susţinut şi se mai susţine,
■On. DVostră îl voiţi descrie eu încât-va. potâ vărsa lumina spiritului său înaintea că Coresi a fost diacon la biserica sf. Ni- toţi la un loc va fi de 2500 ori mai mare,
14
colae din Braşov; adevărul este — precum decât periferia pământului .
Balul a deeurs în ordinea cea mai compatrioţilor săi.
voiţi documenta cu altă ocasiune — că el
bună şi a fost o veseliă cât nu se pote înzestrat cu aceste 2 calităţi înalte:
la biserica amintită n’a funcţionat nici­
mai animată şi mai românâscă. Public n’a libertatea consciinţei estrasă din învăţătu­ odată ca diacon; cât a stat el în Braşov, Proprietar: !>r. Assreî Mîareş£aKSîS»
fost prea mare, ca în anii trecuţi, der a rile lui Martin Luther şi cu arta mese­ a fost numai meşter de tipografiă. Redactor responsabil: <&3*egş»îJ*s Maior.
\