Page 2 - 1898-08

Pagiua 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 168-1898.

cu un Kossuth şi de treicolor nicî Visita Regelui Carol la Petersburg. cari însă din partea cercurilor dătătore de tru intelectual, să lucrăm împreună cu pu­
nu e vorba în caşul de faţă; er măsură rusesc!, sunt considerate ca ab­ teri unite, er principilor lor le revine în ace­
„6iba patimă" nu Românii au ma- (Voci ale pressei.) surde. laşi timp ăatorinţa de-a întreţine strînsă şi
nifestat’o când cu vandalisraele de!a piarul rusesc „Noyosti" din Petersburg vor sinceră prietiniă, pentru-ca să potă conduce
Cluşiu, Turda, Şimleu, Arad, Ora- bind despre visita Regelui Carol la Petersburg, di­ Revistă externă. poporele lor pe calea sorţii, ce le a fost
dea-mare etc.; .erăşî nu Românii au ce în numărul său dela fi August următorele: scrisă. Mai presus de tote preţuim acea
fost, car! la Dobriţin în presenţa lui „Diariştii triplei alianţe dic, că voia- liusia în Balcani, piarul naţional grea lucrare, ce tu, conducătorul demn al
Kossuth fiiul, după toastul ridicat giul Regelui Carol în Rusia este un fapt, sârbesc „ Tiraniidin Neoplanta publică uu poporului tău, ai îndeplinit’o întru resol-
pentru regele Ungariei, au cântat ce s’ar fi întâmplat în urma hotărîrei pu­ articul interesant cu privire la acţiunea varea problemei mai sus amintite, şi e o
„hunczut a nbmet". terilor din tripla alianţă şi în interesul a- Rusiei îu Orientul european. „Rusia — deosebită satisfacţiune.pentru mine, că pot
cestora. Acesta explicare este o vătămare elice „Branik" — pas de pas îşi părăsesce în personă se-ţl exprim ţie, anteluptătoru-
pentru România şi nu se pote primi. Ce a atitudiuea de pănă atfmn. Ţarul primesce lui libertăţii şi progresului în Peninsula-bal-
D u p ă î s c h l . făcut tripla alianţă pentru România? Nici pe Regele României şi pe principele Bul­ cam că, stima şi dragostea mea şi a popo­
un resultat al binefacerilor triplei alianţe gariei, trimite arme Muntenegrenilor, se in- rului meu, ţie, scumpul meu frate, şi po­
— S i t u a ţ i a . —
nu se pote observa în România. Ioan Bră- tereseză de situaţia Bosniacilor şi de or­ porului muntenegren. E tare acea credinţă
Contele Goluchowski, ministru comun tianu de odinioră, care îutrega sa vieţă
todoxii din provinciile ocupate, ia sub scu­ a mea, că aceste sentimente se vor înră­
de esterne, s’a reîntors dela îschl. îndată şi-a pus încrederea în Apus. a murit recu- tul lui interesele Cretanilor şi dă binecu­ dăcina şi mai adenc în viitor, şi mulţămin-
după reîntorcere a conferit lung timp cu noscendu şl amarul greşelilor sale. Singur
vântarea sa alianţei dintre Bulgaria şi Mun- du-ţl pentru sincera şi splendida primire,
contele Thun, informându-1 pe acesta cu Austro-Ungaria ar fi putut se-şl arate în­
tenegru. C’un cuvânt, Rusia se întorce erăşî precum şi pentru vechia şi nestrămutata-ţî
ce fel de impresii s’a reîntors deja mo- semnatele ei serVibii -penti u România. Şi
; la vechile-i tradiţiunî, căutând legături cu prietiniă, ce a-i manifestat’o totdeuna faţă
narchul. ce-a făcut Româmei Austro-Ungaria ? Ur­ poporele Orientului. Ceva fierbe îu Bal­ de mine, îmi golesc paharul spre fericirea
Cercurile guvernamentale din Viena marea procederei sale faţă cu România a
cani, acolo se pregătesce isbucnirea vifo­ Alteţei tale, scumpul meu frate, a Alteţii
nu dau nici o lămurire asupra situaţiunei. fost resboiul vamal şi formarea i redentei
rului" .... sale principesii, a Alteţii sale principelui
Se vorbesce însă cu insistenţă, că „Reichs- (? ?—Red.) române în România. Ce privesce
Bacea ispano-americavă. Alaltă- moştenitor şi a întregei familii princiare,
u
rath -ul va fi de nou convocat în Septem- nefericita stare în care se află cele trei tnili-
erî după amiadl, ambasadorul frances Cam- precum şi întru prosperitatea şi mărirea
vre şi că îndată după deschiderea lui, con­ one ele Români din Ardeal, e lucru de noto­ vitezului popor muntenegren".
tele Thun va provoca serios camera şi par­ rietate publică, ce protestări a provocat în bon a îmânat în sala albă preşedintelui
Mac Kinley, răspunsul Spaniei. In acest
tidele, ca în interesul imperiului, să des- România asuprirea acestora. Ast fel de
răspuns se dice, că Spania primesce tote
bată proiectele pactului. „Linzer Voiksblatt", „binefaceri" n’au putut de loc întări simpa­
condiţiile puse de America. Se cede acum, SCIRILE DILEI.
organul lui Ebenhoch, susţine soirea des­ tiile poporului român faţă de tripla a-
că vor înceta şi ostilităţile. Pentru resol-
pre convocarea „Reichsrath“-ului adăugând, lianţă. — 31 Iulie v.
varea ceşti unei insulelor Fiii pine se va în­
că contele Thun va reîncepe erăşî săptă­
„Schimbarea de acum a politicei ro­ truni o comisiune mixtă în Paris. Intr’aceea Regele Carol ia Cernâuţî. Cetim îu
mâna viitore couferenţele în cestiunea -
mâne (decă pote fi vorba de schimbare) în Spauia se deseoper una după alta con- „Pa^r/a": Duminecă dimineţa la orele 8 B0
limbei.
mai curend se pote esplica prin alianţa venticule auarchiste şi conjuraţiunî revolu­ a trecut prin Cernăuţi Regele Carol dim­
Corespondentul vienes al lui „Bucla-
franco-rusăţ faţă de care Românii tot- ţionare. Pe câud Spania încheie der pace preună ou principele moştenitor Ferdiuand,
peşti Hi'iap* comunică acestei. foi — care
deuna au înclinat. Der acestă nu este o în afară, interiorul ei este bântuit de bande reîntorcâudu se din călătoria sa la curtea
primesce tot-deuna bune informaţii — că
schimbare. Este greşit a numi România pază de revoluţionari, cari ameninţă ordinea pu­ rusescă. Trenul regal a stat la Cernăuţi 15
orisontul politic e fărte întunecat şi situaţia min. Peronul era închis pentru public şi
de primul rang a triplei alianţe. România nit blică şi siguranţa personală.
estraordinar de critică. Pentru luna viitore,
este mulţumită cu tractatul din Berlin, cu numai puţini au ajuns se salute şi să acla­
când se va redeschide camera ungară, se O novă învoială f ranco-rasa. Din me în gară pe înalţii ospeţî. Locul reser-
care c'e altmintrelea, afară de Austro-Un­
prevestesee isbucnirea unei mart furtuni. Mai Berlin se anunţă, că între Francia şi Ru­
garia şi de răposatul Bismarck, nimeni n’a vat a fost reţinut numai pentru presideu-
spune, că sortea cabinetului Banffy e pe­ sia este îu ajun de a-se îucheia o nouă tul pârii Br. Bourguignon şi primarul Ko-
fost mulţumit.
cetluită. Despre căderea lui se vorbesce acum convenţiă. Convenţia acesta s’ar raporta ia chanowski. Tote celelalte notabilităţi eşitela
„România s’a distins tot dăuna prin in­
în Viena, ca despre un fapt deja împlinit. conflictul anglo-rus pentru China. Rusia gară au fost necesitate să trecă pe sub
dependenţa politicei sale. Şi acum, că Regele
Corespondentul diarului unguresc dice vre se-şl asigure sprijinul Franciei şi în „sforă" în strimtul loc avisat publicului.
Carol a venit în Rusia, este rcsultatul ra­
mai departe, că cercurile diriguitore din afară de Europa îu caşul unui resboiă. Marea mulţime a ocupat împrejurimea gării.
portului României faţă de Rusia şi cd erei
Viena sunt hotârîte a umili cerbicea Un­ Sosirea Regelui a fost aclamată cu vii stri­
mai fericite a nouelor stări de lucruri. Tim­
gurilor; ele nu vor mai suferi, ca Ungaria găte de „trăescă". Dându-se Regele şi
pul a pus în lumină adevărată politica di­ Toastele di» l-ciinjc.
st dicteze, cum trebue guvernată Austria. Ba principele moştenitor jos din vagon, s’au
feritelor puteri şi România a înţeles bine
unui intim al său contele Thun să fi Ca ocasiunea prânzului de gală întreţinut forte cordial cu d-nji Br. Boui-
întrăga însemnătate a raportului amical şi
declarat, că ceea-ce ordonă legea, păte dat în onorea principelui Eerdinand guignon, primar al Kochanowski, archimar-
strîns■ cu Rusia. O dovadă pentru acesta
fi schimbat prin altă lege, deore-ce legea la curtea din Cefcinje, principele Ni- dritul Stefanelli, d-1 prof Dr. I. G, Sbiera,
este, că în România s’a consolidat puternic
nu este alt-ceva, decât espresiunea voinţei chita a ţinut următorul toa9t: presidentul tribunalului V. cav. de Wessley
gândul inviolabilităţii domniei şi intereselor ci,
suverane a parlamentului. Nu este permis „Dragostea faţă de poporul bulgar şi consilierul de tribunal Yasile Morariu.
o dovedesee împrejurarea, că cea mai bună
— (fise el, — a-se nimici comuniunea va­ prinde rădăcini tot mai adencî în inima Un incident hazliu a fost câud, trenul fiind
garanţia pentru acesta inviolabilitate, se
mală, deore-ce o ruptură economică uşor Muntenegrenilor. Acestă dragoste este is- gata, s’a pus în mişcare înainte de ce s’a
cuprinde îu relaţiile slrînse şi sincere cu
ar nimici comuniunea politică, şi ca mâne vorul acelei bucurii şi însufleţiri, cu care urcat Regele, care sta încă de vorbă cu
Rusia“.
Maglfiarii — decă va fi imposibil a-se alege te-am primit eu. şi poporul meu muntene­ d-nii de "Wessely şi Morariu. Nesfîrşite
delegaţiile în parlamentul austriac — vor grean. Prietiniă personală, ce de mult csistă urale au însoţit pe Rege, care salutând
păşi cu pretensiunea, că trebue desfiinţată Corespondentul din Petersburg al lui între noi, graţie raportului ădenc simţit de vesel, a eşit din gara Cernăuţilor. Peronul
armata comună şi afacerile esterne comune, „Pol. Corr." vorbiud de visita Regelui Carol înrudire al poporelo nostre, a devenit şi mai era ticsit de poliţişti secreţi şi detectivi
y
Ungaria ar pretinde armată deosebită şi la curtea rusescă, consideră ca o „exagerare intimă şi s’a prefăcut in uniune reală. Ser- sub conducerea d lui secretar Wui-fel, care
ministeriu de răsboiîi independent. Acâsta obicinuită pansiavistă", decă pressa acestei bătoresce o anunţă acesta acea dragoste, a ţinut „Im Names des Landesprăsidenten"
direcţiuni susţine, că s’ar fi întâmplat o
ar însemna răsturnarea întregei monarchii care te-a adus între noi, precum şi dra­ se se facă ridicol prin cele mai descreerate
— ceea-ce nu se pote permite. Ungurii ne­ schimbare în ţinuta României faţă de sta­ gostea poporului tău, care te-a însoţit aici disposiţiunî.
greşit trebue să cedeze, şi decă Banffy nu tele triplei alianţe. In cercurile ofieiose ru­ în momentul, când vii din Busia, dela marea
va voi acâsta, se va afla alt bărbat de stat sesc!, cari nu împărtăşesc nicî concepţiu- naţiune soră, dela puternica şi marinimăsa jubileul unui regiment românesc. In
maghiar, care nu va ţine aşa de strîns la nea, nicî aspiraţiunile panskwiştilor, nu se nostră protectărâ. Cu bucuriă şi inimă pal- săptămâna trecută şî-a serbat jubileul de
litera mortă a legii. Maghiarii cred — să pretinde decât, ca România, fără de-a a- pitâudă te-am însoţit noi acolo în mijlo­ 100 de ani reg. de inf. 61, care staţioneză
fi 4's mai departe omul de încredere al bandona bunele sale relaţiunî cu Austro- cul splendidelor sărbărl împărătesei. Alteţă în Timişora şi Bruk. 83°/ din soldaţii aces­
0
contelui Thun — că influenţa lor este ne­ Ungaria şi aliata acesteia, Gei mania, se regală, scumpul meu frate! Din adâncul tui reg. sunt Români bănăţeni. Acest reg.
înfrântă, că ei domnesc asupra monarchiei înceteze de-a manifesta sentimente neprie- inimei te salut pe pământul patriei mele, a luat parte în peste 66 lupte, secerând
întreg! şi nu văd jocul periculos ce-1 fac. Iu tinescl faţă de Rusia, de-a da fortificat,iu- in mijlocul poporului meu, şi-ţi mulţămesc pretutindenea gloriă în urma sa. Cu deo­
primul loc stă interesul monarchiei. şi apoi nilor sale caracterul unui instrument agre­ pentru bucuria şi cinstea ce mi-ai făcut sebire a luptat vitejesce acest reg. în lup­
urmeză Ungaria... siv faţă de Rusia, de-a mai face greutăţi mie şi Muntenegrului prin amabila-ţl visită tele cu Napoleon, şi mai pe urmă în lup­
Rusiei în sfera navigaţiuuei dunărene şi tele din Italia, der mai ales la Koniggrătz,
„Budapesti Hirlap" înregistrând acestă Spre bună-starea, fericirea şi gloria ta, pre­
de-a lua o posiţiune iiredentistă faţă de unde 3 stegari români au cădut unul după
critică neîndurată asupra conaţionalilor sei, cum şi spre prosperarea poporului tău îmi
Basarabia; cu un cuvânt, ca România pe altul, intre cari şi vitezul locotenent Greeu,
dice: „Putem der vede, cât de seriosă şi ridic paharul. Cuvântul meu, e cuvântul po­
viitor se nu mai formeze o continuă ame­ şi totuşi s’a mai aflat încă şi al patrulea,
•critică este situaţia şi că pentru naţiunea porului meu. Trăescă Alteţa ta regală,
ninţare faţă de Rusia în caşul unor com- care a ridicat stegul din păreul de sânge
maghiară urmeză cţilc de grele încercări". Alteţa sa regală, principesa Mari a Luisa
plicaţiunî internaţionale. şi l’a ridicat din nou în fruntea eroiculu
Er la alt loc eselamă: „Uimiţi luăm şi iubitul principe moştenitor Boris, pre regiment. Serbarea acâsta a fost îndeosebi
cunoscinţă despre întorsătura ce au luat’o Indată-ce se va pune capet acestor cum şi poporul bulgar!" înălţătbre în Bruck, unde părintele capelan
apariţiunî, — continuă „Pol. Corr". — Ru­
lucrurile şi căutând căutăm isvorul acelei Principele Ferdinand a răspuns militar Pavel Boldea, a ţinut serviciul di­
sia nu va vede nimic neplăcut în aceea,
înţelepciuni politice, cai*e pune nimicirea în bulgăresce cu următorul toast: vin în biserica militară gr. cr.. âr răspun­
decă România va întreţine raporturi de
legei în locul respectului ei; călcarea cu­ surile la sfânta liturgiă le-a dat un cor al
prietiniă cu acele state, ale căror senti­ „Alteţă, scumpul meu frate! Din
vântului în locul cuvântului dat; forţă în reg. compus din ‘20 soldaţi. La sfîrşitul ser­
mente binevoitore crede a-i asigura intere­ adâncul inimei mă bucur, că venind din
locul dreptului şi dreptăţii; cu neîncredere viciului divin, părintele Boldea a ţinut un
sele naţionale şi economice, visita spon sfântul oraş al mântuitorului nostru, din Ru­
sbiciuesce fidelitatea şi gratifică cu încre­ discurs înălţător de inimi pentru ostaşii
tană a Regelui Carol la curtea rusâscă sia, am putut ave fericirea, de a mi-se îm­
dere pe trădătorii de patriă şi pe cei cari români, după care întrega oste a intonat
în ochii Rusiei pare a simbolisa amintitele plini vechea mea dorinţă şi plăcuta dato-
comit laesa majestate". imnul împărătesc în iimba română. 13 sol­
dorinţe. Afirmaţiunea, că visita Regelui rinţă: de a te pută cerceta pe tine şi su-
Astfel se presentă, chiar din parte un- Carol însemnă deja ruperea României de blima-ţî casă în capitala eroicului popor daţi s’au produs jucând „Căluşerul", şi cu
gurâscă, situaţia politică după audienţa lui Austro-Ungaria şi Germania şi că ast-fel muntenegrean. Legătura înrudirei de sânge doine şi veseliă au petrecut soldaţii români
Goluchowski la îschl. acâstă di jubilară.
Rusia şi-a aflat în locul Serbiei un nou in­ devenită şi mai strînsă prin istoriă, înso­
strument al influenţei sale în Balcani, e ţită de binecuvântarea religiunei comune, Inaugurarea unei scole. Senatul bise­
isvorîtă din predilecţiunea panslaviştilor impune ca o comună datorinţă poporelor ricesc scolastic gr. cat. din Năsăud învită
pentru hiperbole şi planuri mari politice, nostre, ca în desvoltarea şi progresul nos­ la actul de sânţire a noului edificiu şcolar,