Page 21 - 1898-08
P. 21
RE DICŢIUNE A, „gazeta* iese în flâcare (ji.
Administraţiunea şi Tipografia. pentru Austro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sise luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe ş6se
I U S E R A T E se primesc la AD- lunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoT.
nrmătdrolo Birouri de anunoiuri : Se prenumeră la toto ofi-
In Vi on a : M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Wax Aujjenfeld 4 Emerloh Lesnor, afara şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. H Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldbor- Administraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUN1L0R : o se lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (^T-a^ncLex ele 32) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese lunî 3 fl.—Un osomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a B.a o namentele cât şi insorţiunilo
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
173.—Anul LXI. Braşov, Sâmbătă-Duminecă 9 (21) August 1 8 9 8 .
Revista septemâaei. unui ţinut românesc, care este mult lui Banffy se fi fost, ca în Austria cu vii ştrigăte de aprobare. Procedân-
ameninţat de valurile maghiarisării. se se convoce dieia imperială la du-se la ordinea cfilei, se întregesee
Astăzi se încep în Braşov ser Este de lipsă se se arate inte tămnă, şi Thun se caute a muicomi dirigenţa, alegându-se cu aclamaţiune
bările Saşilor Ardeleni în memoria res cât de viu faţă cu viitârea. adu pe German! prin retragerea ordo d nii Dr. George P o p o v i c î şi bar.
marelui lor bărbat, Honterus, care a nare generală, încă şi pentru ca să nanţelor de limba. Alţii vorbesc de George W a s s i l c o membri în dili
pus temelia şcâlelor săsesc! din Bra nu se potă cţice cumva, că cunos alte propuneri: de încheierea unei genta comitetului partidului naţional.
şov, şi care ca un zelos şcolar al cutele ucazur! ale lui Perczel au convenţii comerciale pe basa liniei Er faţă de necvalificabilele atacuri
lui Luther a introdus reformaţiunea tăiat aripele acestei asociaţiun! odi- de vamă deosebite, între Austria şi şi suspiţionări, la cari a fost espus
44
între Saşii din Ardeal. Acâstă ani nioră „transilvană . Membrii ei se Ungaria. Der, cum am cjis, tote sunt în timpul ultim d l president al par
versare de patru sute de an! a nas- nu pregete dec! de a alerga din tdte numai combinaţii. Adevărul este, că tidului Iancu Lu pul din partea
cerii reformatorului Honterus, care părţile la adunarea generală, căci contele Thun n’a fost învins, ci oresei străine din localitate în scop
a fost un fiiu al oraşului acestuia, îşi fraţii beiuşen! îi aşteptă cu dor şi Banffy a fost constrîns se se gân- de a trezi bănuieli şi nedumerii!
are o deosebită însemnătate nu nu cu braţele deschise! dâscă de-ocamdată la o nouă înţe în cercurile larg! ale publicului, co
mai religibsă, ci şi culturală-naţio- legere cu Thun, cacî împăratul a mitetul naţional esprimă în una
nală pentru Saşî. De aceea se întru- In politica din lăuntru este de declarat, că cu orî-ce preţ trebuo nimitate d-lui president I a n c u
uesc acum aic! tbte reuniunile să mare însemnătate audienţa ce au a- încunjurată ruperea economică între L u p u l c e a m a i d e p l i n ă î n c r e
sesc! din Ardeal, dând ast-fel prin vut’o în Ischl, Lunea trecută, la îm Austria şi Ungaria. d e r e , asigurâDdu-1 de neclintita iubire
adunările lor un lustru deosebit ser păratul amândoi miniştrii president!, Va se efică, Ungurii trebue se şi adesiune. In cele următore s’au
bării. Ga în tâte şi pretutindeni, n’au cel unguresc şi cel austriac. Seim, ţină a c| I semă mai mult de Austria. desbătut şi stabilit în unanimitate
lipsit nici acum bîrfelile pline de că la conferenţele, ce le-au avut mai O fdiă ungurâscă o spune verde, că procedarea partidului naţional faţă
ură naţională ale acelora, car! nu ’nainte guvernele dualiste, nu s’au crisa abia acum începe şi se teme, de nouele alegeri, compunerea nouului
văd cu ochi buni nimic, ce nu este putut uni asupra marei întrebări a ca sfîrşitul ei se nu fiă fatal pentru comitet naţional in sensul resoluţiu-
maghiar. Foile unguresc! au mers învoelei economice. Bar. Banffy a poftele de domnire ale Ungurilor; nilor de organisare, convocarea adu
pănă a suspiţiona pe Saşî, că sub stat morţiş pe lângă cererea, ca pănă ea vede, că la Ischl „punctul de ve nărilor electorale districtuale şi ale
masca serbării lui Honteru-s n’ar voi la sfîrşitul anului se se încheie pac dere maghiar a suferit o dnrerdsâ gerea bărbaţilor de încredere pentru
decât se agite numai contra statu tul definitiv şi încă de cătră amân înfrângere . Nu e vorbă, Thun o are comitetul naţional.
44
lui maghiar şi pentru ideile panger- două dietele. Ministrul - preşedinte mai greu ac}!, căcî de va şi muicomi
mane. Conlocuitorii noştri saşî însă austriac a cerut din parte-i se se pe German!, îş! va atrage cea mai *
au ajuns se cunoscă adevăratele in- prelungâscă de-ocamdată pe cât-va crâncenă eposiţiuae a Cehilor, Po Fbia oficială ungurescă publică
tenţiunî ale preteşugului unguresc timp pactul, pana când se va putâ lonilor etc. Aceştia nu vor privi cu două autografe împerătescî, car! amân
şi de aceea nu se turbură de ase lămuri starea lucrurilor în Austria. mâniie în sîn, la cas, când contele două sunt adresate ministrului de
menea bîrfelî şi merg înainte.. Ast S’a crecjut, că în audienţa de Thun s’ar lăsa se fiă sedus de vul externe Goluchowski. Prin aceste
fel serbarea lui Honterus prin însaşî Lunî Majestatea Sa va lua o hotă- poii şireţi, car! ţintesc a scdte ârăşî autografe monarchul dispune se se
purtarea presei maghiare a căpătat rîre într’un fel sâu altul. Inse împă la ivâlă supremaţia germană în Aus împartă celor ce au stat 40 de an!
un colorit naţional săseso, chiar se ratul n’a luat acestă hotărîre, ci a tria şi întărirea egemoniei păturei în serviciul statului şi celor ce au
nu fi fost intenţionat. dat însărcinare contelui Thun şi ba suprapuse maghiare în Ungaria. servit 40 an! în armată câte o me-
* ronului Banffy, ca se caute a-se în * daliă de aducere aminte a jubileului
Veejend cu cât zel îş! îmbrăţi- ţelege încă odată între ei, ddr vor Valurile mişcărei electorale se re împărătesc.
şeză şi cultivă instituţiunile sale cul afla un mijloc, de-a eşi din strîm- simt deja în Bucovina. încep acum a Aceste autografe împerătescî au
turale şi un popor mic, ca Saşii, tre- tore. Cei doi miniştrii presidenţî au se ivi candidaturile, multe ca ciuper stîrnit mare supărare îu tabăra Ma
bue se ne îndemnăm noi Românii, botărît în urma acâsta ca la 24 cile. Mai ales pentru oraşe combi- ghiarilor din oposiţiă. Ei ţin, că ju
cu deosebire, ca unii car! am fost August st. n. se ţină nouă consfă naţiunile devin din cji în 4 mai pre bileul împărătesc nu-i privesce pe
1
pănă acum puţin favorisaţî de sărte, tuiri în Peşta. cise. fn districte e mai puţin sgomot Unguri, şi că ministrul Goluchowski
de a lucra cq totă însufleţirea şi cu Atâta se scie numai pănă acum. şi mai puţină precisiune. Comitetul n’are să împartă medalii funcţiona
tot zelul pentru înaintarea scopului Despre modul şi chipul cum vor voi naţional din Bucovina a ţinut —c|ice rilor civil! şi militar! din Ungaria
puţinelor nâstre reuniuni de cul se resolve lucrurile unii şi alţii se „Patria — Lunî şedinţă sub pre- fără soirea guvernului unguresc. De cu
44
tură. De acţî într’o săptămână se va scriu şi se combineză multe, der ni sidiul d-lui L u p u l . D-l president es- vântul „monarchiă le este chiar grdză.
44
ţine în Behtşiu adunarea generală a mic nu .a sigur. Din parte ungurâseă puse situaţia politică în faţa Ducilor Der pare-ni-se nu vor ave încătrâu
Asociaţiunii nâstre. E de dorit, ca s’a susţinut, că dela Ischl, cel ce alegerî pentru camera ţenî, insistând şi vor trebui se înghită găluşca
la acesta adunare se ia parte cât s’a întors învingător a fost Banffy. îndeosebi asupra posiţiunei şi atitu- acesta împărătescă, or! cât de fer*
mai mulţî Român! din tâte părţile, S’a cjis, că l’a sprijinit şi ministrul dinei partidului naţional român. Dis binte li-s’ar părea.
mai ales fiind-că se ţine în centrul de externe Goluchowski. Propunerea cursul d-lui president a fost primit
FOILETONUL „GAZ. TBANS. 44 S’a întâmplat odată se plece înălţimea văzduhulni, er în depărtare apa sta se-l acopere cu totul, în cre
sgârcitul nostru cu carul la câmp ; resuna câmpul de tunete şi trăsnete. dinţă că i-a sosit şi lui câsul, şi că
pe semne era tocmai vremea sece- Ce era se maj facă bietul om ? Iu- în faţa sa are cumplita mârte, abia
N ă p a s t e a . I rişuiui. Şi-a încărcat omul nostru tărîtat, cum era, pusu-s’a şi şi-a bă mai nu tu murmura:
i.
carul, cu ce a avut se şi-l încarce, tut bietele vitişdre, pănă nu i-a mai — „Fie ţ! milă de mine, şi mă
A fost odată un om bogat, de er cătră seră a pornit spre casă. A rămas biciu în mână; înjurat-a şi scapă, că-’ţ! voi da, or! şi ce ’m!
nicî el nu sia, ce mai avea. Datu-i-a mers, cât a mers în ruptul capului, închinat-a necuratului pe toţi sfinţii vei cere .
44
Dumne4eu boi, vaci, holde, fânaţe, mânat-a caii, de era se le iesă su şi tdtă lumea ; blăstămatu-şi-a de o — „Bine 4> baba „se-m! dai
se
44
cu un cuvânt tot. ce ’ţî pdte pofti fletul, când colo, în mijlocul dru sută de or! cesul, în care a eşit din averea ta întregă, şi eu îţ\ dau
inima. A mai dat Dumne4©u, de-a mului ce se ve4î? Era o baltă, ce casa. Decă a vă4ut şi a vă4ut, că
viaţă
nimerit’o bine şi cu însurătorea şi să strînsese din apa de pldie. Ce se singur n’are să facă nici o trăbă,
Când a au4it sgârcitul de ave
ca fericirea se-i fiă deplină ’i s’a facă acum sgârcitul, care umbla se uitatus’a în jos, uitatus’a în sus, dăr
rea lui întrâgă, îi venea se întremai
născut şi un copilaş. Tdte le avea scurteze cu tot preţul drumul ? Ei nu de-a da Dumne4©u, să trecâ vr’uu
bucuros în pământ, decât să se în-
omul nostru, dâr cu cât îi mergeau se ocolâscă, căcî era numai o mână om bun pe acolo, care să-l scdtă din
voiască la una ca asta.
trebile mai bine, cu atât era mai de ioc pănă în marginea bălţii, ci năcaz. Şi aşa şi-a adus aminte omul
— Te mai întreb încă odată,
nemulţămit, căcî pe se semne era dă drept prin mijlocul mocirlei. Der nostru şi de Dumnefieu.
un sgârcit, cum nu se mai pomenise. paeă-mi-te, se mai pdtă eşi; cu cât Când îş! perdu-se orî-ce nădejde vrei să ca4! la învoială cu mioe,
N’ar fi îutin3 o bucăţică de pâne, mâna mai înainte, cu atât se se cu de scăpare, etă, că se pomenesce aşa cum am 4i© eu? a
ee fi ve4ut pe om murind în mij funda mai mult. Pe semne n’a fost înainte cu o hârcă slabă şi cu dinţii Sgârcitul de voie de nevoe, n’a
locul drumului, er pe Dumne4©u, balta tocmai aşa mică, cum se părea. de fier, de-1 apucau fiorii morţii. avut încătrău şi s’a învoit.
eare-1 înzestrase cu atâtea bunătăţi, Sucitu-sa omul nostru, învârtitu-s’a, — „Ai dorit, să vină cineva, Numai un semn a făcut baba
de mult îl uitase: nu mai scia el s’a întors în colo, s’a întors încoce, se te scâtă din necaz. Ce-mî dai să şi ca prin minune a stat şi plăiă şi
nici ce e Dumne4eu, nicî ce e bi dâr tdte au foet zadarnice, căc! carul te scot eu? 4i hârca cu’n glas, toţ, er omul nostru a ajuns tâfăr şi
se
44
serică, căcî un singur gând avea el, nu se urnea din loc. Ba a mai dat ca de vijelia. întreg acasă.
care-1 muncia 4ma şi ndptea: o lă Dumne4©u şi o vreme tare; strop! Sgârcitul, căruia îi îngheţase — „Nu-ţî iau averea întregă ;
41
comia pătimaşă şi fără saţ. mar! şi deşi au început se cadă din sângele în vine, mai ales după-ce 4ise baba; „îţî iau numai jumătate,
