Page 22 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 173 -1898.

Protocolul preliminar de pace ţional întâlnirei cu M. S. împăratul Ni- o urmare a politicei ndstre. Crâdă cei dela urmate de numărosele suite, s’au urcat în
între Spania şi Statele-Unite ameri­ colae. Pesta, că avem o politică esterioră proprie tren, care le-a condus la gara dela Kras­
cane era deja iscălit, dâr scirea des­ Aşa că orl-care ar fi urinările politice a nostră şi numai după acesta se călău- noje-Selo, de unde Suveranii şi Augustele
persăne au plecat în trăsuri la lagăr, unde
pre încheierea păcii n’ajunsese încă ale acestei visite, răspunderea cade în mare zesce Suveranul nostru. trupele se aflau în formaţie pentru revistă,
la insulele Filipine. Aşa s’a întâm­ parte, decă nu în total, asupra şefului gu­ Situaţia politică a României şi locul şi unde ajungând, Majestăţile Lor împără­
plat, că într’aceea Americanii au vernului . ce personal ocupă M. S. Regele între ca­ teasa şi Regina Greciei au luat loc în tră­
bombardat oraşul Manilla, capitala De-altmintrelea chiar manifestaţiile petele îucoronate, nu pot admite, ca să avem sura de gală „â la Daumont", er ambii
insulelor Filipine. Etă cum 3’a pe­ exteriâre ale întelnirei dela Petersburg, pre­ politica de satelit. Suverani şi A. S. R. Principele moştenitor
au încălecat, dimpreună, urmate de un im-
trecut lucrul: Americanii au adre­ cum şi a visitelor dela Moscova, Kiew şi Si acâsta e atât de adevărat, că aceia posant stat-major, s’au îndreptat cătră
sat la 7 August un ultimat Spanio Varşovia, au dat visitei Regelui cu totul dintre dmenil noştri politici, cari au căutat flancul drept al trupelor, unde ajungând,
Iilor, ca se predea în timp de 48 alt caracter decât acela al visitei dela a se înjosi, au perdut în tot-dâuna presti­ A. S. I. marele duce Yladimir Alexandro-
bre oraşul. Spaniolii au cerut amâ­ Pesta. giul şi autoritatea lor. vicî a presentat M. S. Regelui raportul. In
narea termicului de capitulare, ca In toasturile ridicate şi în răspunsu­ Der cu Maghiarii nu se pote raţiona urmă, Suveranii au trecut în revistă tru­
pele, în sunetul imnului naţional român şi
se facă întrebare la Madrid. Ame­ rile date, s’a putut vedâ cât s’a stăruit nu în politica esternă. Ei nu se pot împăca uralelor soldaţilor aflaţi în front.
ricanii înse au refusat cererea şi au numai asupra prieteşugului dintre poporul cu aceea, că Regele nostru a fost atât de După revistă, Majestăţile Lor au tre­
început în 18 August diminâţa a rus şi poporul român, dâr mai cu sâmă sărbătorit în Rusia şi că cuvîntările rostite cut în faţa cortului imperial, unde se afla
bombarda liniile esteribre ale Manil- asupra confirăţiei de arme între armata rusă au fost însufleţite de sentimente calde şi M. S. împărăteasa, încungiurată de AA. LL.
lei. Americanii au pătruns apoi pe şi cea română. amicale. Imperiale marile ducese, pentru a primi de­
filarea. In sunetul musicelor militare a re­
uscat în suburbii şi în urma acăsta M. S. Regele Carol a accentuat în Mai cu semă acea confraternitate de gimentelor de infanterie a celor 2 divizii,
oraşul a capitulat. Deşi focul a fost mod semnificativ legăturile ce unesc cele arme, acea aducere aminte a victoriilor din Suveranii au primit defilarea escortei im­
forte viu totuşi oraşul n’a suferit două armate creştine, cari au luptat îm­ Bulgaria, a armatelor aliate rusă şi română, periale ; M. S. împăratul, trecând apoi în
mai de loc stricăciuni. preună pentru liberarea unui popor creştin. unele ca şi altele nu le pot suferi Ungurii. fruntea oştirei, urmat de marii duci, cari
Cu deosebire semnificative au fost Şi acâsta este atât de adevărat, oă nu erau în front, a presentat Suveranului
român armata, în urmă ambii au primit
toasturile dela Kiew. Cuvintele rostite de imediat după toastul dela Kiew, pressa Ko- defilarea trupelor, cari au trecut în ordinea
Yisitele Regelui Carol la Pesta universal cunoscutul general Dragomirow, suthistă, organale lui Pazmandy, vorbesc următore:
şi răspunsul M. 8. Regelui au exprimat în deja despre regularea socotelilor între Aus-
şi Peterslburg. A. S. I. marele duce Yladimir Ale­
puţine cuvinte sentimentele calde şi prie­ tro-Ungaria şi Rusia, şi despre un apropiat xandrovicl, cu statul său major;
tenesc! între cele două armate şi cele două răsboiu între Anglia şi Rusia. Deja noi
„Drapelul“ din Bucurescî publică Regimentul şcolelor militare;
în numărul său dela 5 August v. popdre suntem ameninţaţi. Atât numai, că ne-am întâia divisie de infanterie a gardei,
următorul articul: Generalul Dragomirow, care ocupă în deprins cu fanfaronadele slabilor noştri în frunte cu gloriosul regiment Preobra-
momentul de faţă înaltul post de guverna­ vecini, le nesocotim şi trecem înainte. jenski, presentat de comandantul său A.
In interval de un an M. S. Regele a S. I. major-general „a la suite" marele
tor general al Kiewului, are în armata ru-
visitat Budapesta şi Petersburgul. In capi­ duce Constantin ConstantinovicI;
sescâ şi la Curtea imperială o situaţiune
tala Ungariei Suveranul nostru n’a fost în­ Regele Carol în Rusia. A doua divizie de infanterie a gardei;
escepţional de însemnată. Acâstă situaţiune
soţit de primul ministru, precum s’a întâm­ Compania şcdlei de port-drapel;
apropiată şi cu măsura ce domuesce în cu­ Revistele militare dela Krasnoje-Selo
plat la Petersburg. întâiul batalion al M. S. împăratului;
vântările oficiale în Rusia, face să reiasă şi şi dela Kiew în onorea Regelui Carol au Al treilea batalion de Finlanda;
Cum au fost primite de opiniunea pu­
mai mult însemnătatea toastului ilustrului fost strălucirea serbărilor. Lăsăm să urmeze Al patrulea batalion al Familiei Im­
blică română şi maghiară ambele visite, şi periale ;
general. adl, după „Monitorul oficial“ al României,
ce urmări au avut ? Regimentul de reservă al gardei;
Aşa cum s’a înfăţişat visita M. S. Re­ raportul amănunţit despre aceste reviste:
In România visita dela Pesta a fost A 37-a divizie de infanterie;
gelui la Petersburg, noi dimpreună cu în-
privită ca un act de prieteşug şi de cur- Revista dela Krasnoje-Selo. Brigada de săpători Nr. 1;
trâga opiniune publică, nu putem decât să
tenie cătră venerabilul împărat al Austro- A treia cji dela sosirea M. S. Regelui Batalionul de săpători al gardei im­
ne felicităm.
Ungariei, ca o întoroere a visitei făcute Carol la Peterhoff, Sâmbătă, 18 Iulie v., periale ;
Am spus încă din anul trecut, când a avut loc pe câmpul de manevră dela Bataliouul de pontonierl;
Curţei din Bucurescî de cătră M. S. Fran-
cu presenţa generalului ConstantinovicI la Krasnoje-Selo, în presenţa Suveranilor, a Artileria lagărului dela Krasnoje-Selo;
cisc losif. Majestăţilor Lor împărăteasa Alexandra
Iaşi, că bunele raporturi şi prieteşuguri întâia brigadă de artilerie a gardei;
La Pesta 6menl politici şi popor au Feodorovna şi Regina Greciei, a A. S. R.
dintre Rusia şi România corăspund inte­ A doua brigadă de artilerie a gardei;
privit visita Regelui Carol ca un act de Principelui moştenitor, şi a tuturor Auguş- Brigărlile de artilerie Nr. 24 şi 37;
reselor şi chiar tradiţiilor ambelor popore.
prieteniă cătră naţiunea maghiară şi ca o tilor membri ai familiei imperiale, aflaţi la Al patrulea regiment de mortiere;
Şi dâcă ar fi o politică ma.i greşită Peterhoff, revista şi defilarea gardei impe­
confirmare mai mult la alipirea României Escadronul şi sotnia şcolei de cavale­
şi mai vătămătore pentru interesele române, riale şi a divisiei 37 de infanterie, anume: a
cătră tripla alianţă. 66 batalione de infanterie, 43 escadrâne de rie „Nicolae ;
ar fi aceea, care ar împinge poporul român
Guvernul maghiar a căutat cu acâstă cavalerie, 14 sotnii de cazaci, 5 brigăzi de întâia divizie de cavalerie, comandată
contra puternicilor săi vecini. Sunt legă­ de generalul-adjutant A. S. Imperială ma­
ocasiune să exploateze visita Regelui nos­ artilerie cu 204 guri de foc; în total 36.000
turi între Rusia şi România, cari nu pot rele duce Paul Alexandrovicl, din care face
tru, ca o desaprobare a atitudinei Români­ omeni, aflaţi sub comanda A. S. I. marelui parte regimentul de grenadirl călări, co­
fi nesocotite. duce Yladimir Alexandrovicl.
lor în cestiunea naţională. mandat de generalul-major „a la suite
u
Cum a fost privită visita dela Peters­ Diminâţa, la orele 9 şi jumătate, Ma-
Aşa s’a esplicat de opinia publică de­ A. S. Imperială marele duce Dimitrie Con­
burg de cătră lumea europână? Pretutin jestăţile Lor au plecat dela reşedinţă la stantinovicI, şi regimentul de lăncierl al
corarea faimosului maghiarisator Ieszenszky. gara Peterhoff, care era frumos împodobită
denl s’a înţeles însemnătatea acestei visite M. S. împărăteasa Alexandra Feodorovna,
Resultatul final al visitei dela Buda­ cu steagurile ambelor ţări, şi unde un stră­
şi s’a făcut să reiasă importanţa crescândă comandat de A. S. I. principele Ludovic
pesta a fost o nemulţumire atât în Unga­ lucit stat-major aştepta sosirea Suveranilor. Napoleon;
a României, ca factor politic. Numai presa M. S. împărăteasa, la braţul Regelui, care
ria, cât şi în România, şi o înăsprire şi mai A doua divizie de cavalerie a gardei;
maghiară face escepţiune. purta uniforma regimentului său Nr. 18,
mare a situaţiunei Românilor din Transil­ Brigada de artilerie călărâţă a gardei
In Ungaria pressa ministerială a pri­ „Yologda" şi cordonul S-tu Andreifi, a tre­
vania şi Ungaria. cut dimpreună cu M. S. împăratul, care şi bateria călărâţă a şcolei de oficerl de
vit visita Regelui nostru ca un simplu act artilerie, cu care s’a terminat mărâţa defi­
După acâstă visită a venit în desba- de curtenie şi ca o urmare a visitei ce purta cordonul Stelei României, şi care da lare, care a durat pănă la orele 27 P- m.
2
tere cestiunea şcolilor din Braşov, persecu­ făcuse înuăratul Francisc losif la Peters­ braţul M. S. Reginei Greciei, în salonul de Ţinuta trupelor era splendidă.
aşteptare, unde se aflau Alteţele Lor Im­
tarea Românilor şi măsurile de maghiari- burg. Er pressa cealaltă de tote nuanţele, periale marea Ducesă Militza-Nicolaievna
sare pe totă linia. în special presta naţionalistă, tună şi ful­ cu sora sa principesa de Leuchtenberg, A. *
S. R. Principele Ferdinand, AA. LL. IT. Revista dela Kiew.
Cu totul în alte condiţiunl se înfăţi- geră pănă acum contra întâlnirei dela Pe­
marii duci Paul Alexandrovicl şi Petre Ni- Sâmbătă, 25 Iulie v., a avut loc o
şâză visita dela Petersburg. Aci Regele a tersburg.
colaievicl, cu cari Majestăţile Lor au con­ mare revistă şi defilarea trupelor din gar-
fost însoţit de primul său ministru, ceea-ce Respingem părerea pressei ofieiose ma­ vorbit pănă la timpul plecărei la 10 ore, nisona Kiew, pe dinaintea Majestăţei Sale
dă un caracter mai politic şi mai constitu­ ghiare, de ore-ce visita M. S. Regelui este când Majestăţile Lor şi Augustele Lor rude, Regelui Carol.
s’o împărţim frăţesce; pune tot, ce faţă a doua 6ră, să scii că nu mai Yara grânele se coc C’un fir de mătasă nâgrâ
ai în mijlocul curţii şi se ne alegem scapi de colţii mei. Totă viaţa ta, pis’a badea să nu joc, Că ţi-s bade, tare dragă.
pe rend: eu îmi iau o bucată, tu când vei eşi din casă său te vei Păn’ la storsul vinului *
îţi iai altă“. apuca de ceva, se-ţî faci .sfânta cruce Că i-oid fi drăguţă lui ;
Mândruţa mea cea lăsată
ce:
Ce era se fae& sgârcitul? A şi să 4i „Feresce-mă Domne de Storsul vinului a vint Hai de mă sărută-odată,
trebuit se se supună. ces rău şi de „Năpaste", căci decă Badea nu m’a mai peţit,
De când nu m’ai sărutat
La urmă îl mai întrebă odată nu e reu!" Ecă şi brum’a picat Inima mi-s’a stricat.
baba, rînjindui se cu dinţii cei de fier: A perit apoi Năpastea, ca şi Şi badea nu m’a luat. Mândro, mândruleana mea,
când n’ar fi fost; er omul nostru
— „Mai ai ceva omule? * De ai gând să ne iubim
de-atuncî a devnit un om cu frica
— „Ce se mai am?" îi răspunse lui Dumnecjeti, cum nu mai puteai Năfrămuţă de mătasă Hai la crişmă să bem vin
omul nostru necăjit; dor nu vrbi Maică, drăguţul mă lasă, Şi aşa să ne iubim,
se-mî iai şi nevasta şi copilul? găsi altul Nici Năpastea n’a mai — Lasă-1 şi tu. fătul meu, De ai gând să ne lăsăm
dat pe la el; căci tote şi-le începea
— „Ba tocmai" cjise baba cu cu vorba: „Feresce-mă Dbmne de — L’aşI lăsa, d’a-ml pare rău, Hai la crişmă să mai bem
răutate ; „să facem şi aici parte câs rău şi de Năpaste!" O’o veni Dumineca Şi aşa să ne lăsăm.
dreptă; nevasta ţi-o las ţie, căci o N’are cine mă juca. *
legătură sfântă o legă de tine, der (Aucjită în Braşov.) N. Sulică. * Cărăruşă p’ângă rît
copilul trebue se-1 tăiem în d6uă“. Dragi am fost şi ne-am urît,
Pentru-o fată cât o nucă
„Der tu ’ml-ai căcjut ca a nă­ S*oesii poporale. Cărăruşă p’ângă sat
paste pe cap" se jelui sgârcitul din Tătă noptea-am stat în furcă, Dragi am fost şi ne-am lăsat,
Culese din popor. Când a fost la sărutat
adencul inimii. Deşi bine-am sămănat
Trei cu furca-am căpătat.
— „Vec|l aşa, om fără Dum­ Badeo-un fecioraş ca tine Şi la rîs şi la uitat
nezeu, eu sunt Năpastea cea cu Io aşi face dintr’un spine, * Şi la dulce sărutat,
-dinţii de fier; acum peotru-că ţi-ai Dintr’un spine noduros Măi bădiţă, blăstămate, Şi la ochi şi la sprîncene
adus aminte de mine te ert, şi nu’ţî Ca şi tine de frumos. Te-ai lăudat că mi-i bate, Ca şi doi porumbi la pene.
dau nimic, der atunci când vom da * Da mânele ţi-s legate :