Page 23 - 1898-08
P. 23
Nr. 173-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
M. S. Regele a plecat dela platoul A 42-a brigadă de artilerie, cu 6 ba 20 August st. n. numărul de faţă Vani stîrpâscă pănă şi sămânţa socialismului, s’au
imperial, în trăsură, la orele 8 / , cu d-1 terii ; scos cu-o (fi mai înainte, er numărul pus organele guvernului unguresc să i
3
4
vice-amiral Arseniew, urmat de A. S. R. Al 2-lea regiment de mortiere de cam proxim va apare numai Luni. caute şi să-i descopere pe socialişti şi acolo,
Principele moştenitor, şi escortat de un es- panii înhămate, cu 4 baterii;
cadron de cazaci, şi a mers pe câmpul de Regimentul de artilerie de munte, cu Şiua nascerii Majestăţii Sale s’a ser unde nu sunt; adecă aceeaşi poveste ca şi
alergare, unde erau aşezate trupele pentru 3 baterii; bat prin serviciu divin şi în bisericile ro „revoluţiunea românescă", cu care umplu-
paradă. seră lumea întrâgă. Ministrul de honvecjl,
A 2-a bateriă de artilerie montată de mâne din Braşov, ca şi în celelalte bise
La sosire, Majestatea Sa a fost întâm reservă, şi adecă, a dat aspră poruncă, să se purcâdă
pinat de d-1 general de infanterie Dragomi rici. In biserica catolică a fost întrunită eu cea mai mare strioteţă faţă cu toţi acei
Un escadron de cazaci din regimen
row, guvernatorul general şi comandantul tul Nr. 1 de Ural, adus înadins cu calea totă lumea oficială, căpeteniile administra 11
tuturor trupelor din circumscripţiunea mili tive şi comunale. — In Austria întregă „apărători ai patriei (honvec}!) , despre cari
tară a Kiewului, care se afla călare, încun- ferată dela manevrele divisiunei indepen diua de erl s’a serbat în mod escepţional numai se pote bănui, că ar fi socialişti.
dente din care făcea parte.
giurat de un strălucit stat-major. Apoi aşa e, cine n’are de lucru, îşi face;
Defilarea s’a esecutat pentru infante sărbătoresc. Şi în Bucurescî s’a serbat ono
Totă lumea oficială şi personele de pe semne Ungurilor le cam place să pes-
distincţiune dm oraş şi din împrejurimi rie cu arma la mână în colonă dâsă de mastica împăratului Prancisc Iosif din in cuâscă şi în turbure. Foile ungurescl dealt-
umpleau tribunele, frumos împodobite cu batalione pe front de companii şi cu mare cidentul jubileului de 50 ani ai domniei mintrelea, după cari am dat scirea de mai
distanţă între batalione; pentru artilerie pe
stofe, covore, verdâţă şi drapele ruso-ro- sale cu un Te-deum pompos, la care au
mâue, d-1 Dimitrie Sturdza luase loc în front de divisione de 3 şi 2 baterii. luat parte, pe lângă membrii legaţiunei sus, aştâptă cu nerăbdare să vadă, ce so
tribuna oficială, unde se aflau d-nele Dra Escadronul de cazaci a scos cercetă austro-ungare, şi un representant al regelui cialişti va pescui guvernul şi în armată.
gomirow şi Trepow, soţiile guvernatorului torii înainte în galop şi în dreptul Regelui, Regele Carol a plecat ârâşl din ţâră
general şi al guvernatorului de Kiew, pre caii s’au culcat, şi omenii, adăpostindu-se şi al principelui moştenitor, miniştrii etc.
cum şi demnitarii Palatului. dinapoia lor, au deschis focurile, apoi au Foile de dincolo ne spun, că pe când so pe timp mai îndelungat la Ragatz, în El
reîncălecat din galop şi au şarjat risipiţi, veţia, ca să-şi caute de sănătate. AdI după
M. S. Regele, călare şi urmat de tot cietăţile austriaco şi săsescl au fost tote
statul-major rus şi de suitele sale, în acla- întrebuinţând arma de foc. Grosul escadro- representate, colonia ungurâscă drept ma amâcjî a trecut pe aici cu trenul accelerat.
maţiunile poporului, s’a îndreptat spre flan nului a defilat, din drepta câte unul, în nifestaţia contra jubileului n’a fost repre- La gară se afla un public forte număros,
cul drept al trupelor aşedate în linie, in marş-marş, esecutând diferite voltige, mer sentată de loc. dâr nimeni nu s’a arătat la ferâstra vago
fanteria în colonă dâsă de batalione. gând în piciore pe caii lor înşelaţi; alţii
purtând un al 2-lea om în piciore pe urne- nului regal.
D-1 general de divizie Vodar, coman rele lor, care trăgea focuri; alţii lăsându-se Bismarck despre Români. „Hamburger
dantul corpului de armată Nr. 21 şi co Nachrichten“, organul familiei Bismarck, Proces pentru duel. AdI s’a pertractat
să alunece pe şea pănă la pământ şi ridi
mandantul trupelor din paradă a dat ra când un obiect de jos; alţii puind un om anunţă, că s’a pus deja în lucrare capitulul la tribunalul r. din loc procesul pentru un
portul. duel, ce l’a avut în 15 Noembre 1896 d-1
presupus rănit deacurmecjişul pe şea şi el privitor la România din memoriile prin
Regele a trecut pe dinaintea frontu însu-şl încălecând pe crupă pleca în marş- advocat Dr. Ioan Şenchea din Făgăraş cu
lui, îu sunetul imnului naţional român şi a marş etc. ţului Bismarck. Organul german adauge: un proprietar ungur din Săcuime, cu nu
uralelor prelungite ale trupelor, după ce După finitul defileului, Majestatea Sa „Acest capitul, care va cuprinde 138 pa
s’a aşedat dinaintea tribunei oficiale şi a a mers la escadronul de cazaci, care l’a gini, conţine descoperiri sensaiionaleprivitore la mele Szilcszay. Duelul a provenit din motive
primit defilarea în ordinea următore: co primit cu urale, ridicându-se toţi în piciore Români şi o indicaţie sâu prorocire măguli de naţionalitate şi s’a terminat cu o grea
mandantul circumpscripţiunei militare Kiev?, pe caii lor, şi i-a felicitat, decorând pe tor e pentru viitorul întregului popor român . rănire a lui Szikszay, care a căpătat un
u
d-1 general Dragomirow, care a presentat şefi; apoi o baterie de mortiere a esecu glonţ în şold. Tribunalul a condamnat pe
trupele; comandantul trupelor din paradă, tat, după semnale, diferite mişcări tactice La serbarea lui Honterus. Din inci d-1 Dr. Şenchea la 14 dile închisâre de
general de divisie Vodar; scola militară în aliure repedî. dentul serbărilor săsescl se împodobesc cu stat, er pe Szikszay la 8 dile.
din Kiew; a 33-a divisie de infanterie, ge
neral de brigadă Kracowsky, compusă din : Au luat parte la revistă: 27 batalione verdeţă şi cu drapele clădirile comunale şi Primarul Vienei în laşi". Cetim în
de infanterie, 4 batalione de săpători, 2 scolele săsescl. Un ordin prescrie, ca pe
Brigada I: Regimentul Nr. 129 de batalione de pompieri, 1 batalion de arti „Epoca*: Acum trei săptămâni, consiliul co
Basarabia, aparţinând A. S. I. Marelui duce lerie de cetate, 1 batalion de artilerie de lângă stogurile naţionale săsescl să fiă în munal din Yiena luase cu unanimitate de-
Mihail Alexandrovici (fratele împăratului), asediu şi 36 de baterii, cu un total de trebuinţate în acelaşi număr şi stegurl tri
cu 3 batalione ; Regimentul 130 de Cher- 10.547 omeni şi 250 tunuri. Cavaleria şi o colore ungurescl. La „Sfat atârnă deja un cisiunea să facă energice demersuri pe lângă
u
son a A. S. I. marelui duce Andrei Vladi- mare parte din trupele de infanterie se stâg tricolor săsesc şi lângă el un stâg alb guvernul austriac, ca să deschidă graniţa
mirowitz, cu 3 bataliâne. Bucovinei pentru importul vitelor din Ro
aflau deja plecate la manevre. în mijloc cu corona Ungariei şi tivit cu
Brigada II: Regimentul Nr. 131 de Regele, adunând pe toţi generalii şi mânia. Acâstă decisiune, precum am arătat
Teraspoe a adjutantului general Vanowsky, şefii de corpuri, a mulţumit călduros d-lui tricolor unguresc, având acest stâg să re- la timp, tinde a scăpa Yiena şi oraşele aus
11
cu 3 batalione; presente „stâgul statului într’un mod ceva
general Dragomirow şi celorlalţi şefi, dân- triaco de jugul monopolului unguresc. Ca
Regimentul Nr. 132, cu 3 batalione. du-le mâna şi felicitându i pentru frumâsa mai puţin bătător la ochi. o urmare a acestei decisiunl, se anunţă, că
A 42 divisiune de infanterie, general ţinută a trupei. A exprimat tot-odată ge primarul Vienei, d-1 dr. Garol Lueger, în
de brigadă Prlskott, compusă din: neralului Dragomirow totă gratitudinea Sa Banchet în onârea d-lui da Gubernatis. soţit de mai mulţi consilieri comunali şi de
Brigada divisiei: Regimentul 166 de pentra M. S. împăratul, care i-a procurat Secţiunea Predeal a Ligei culturale a aran-
Rowna, cu 4 batalione; pentru a doua-orâ în acest voiaj plăcuta giat Joi sera un banchet precedat de ma- trei medici veterinari, vor veni în Oetom-
ocasiune de a revedâ, după atâţia ani, vre la exposiţia de vite din Iaşi, chiar ne-
Regimentul 168 de Mirgoroţ, cu 4 ba nifestaţiune de simpatiă în onorea contelui
talione ; acâstă viteză armată, care se presintă atât Angelo de Gubernatis, amicul Românilor. învitaţl, şi apoi va visita diferitele târguri
de marţial.
A 3-a brigadă de săpători (geniu) ge de vite din Moldova, ca să se convingă
neral de brigadă Tschondoffsky, compusă Regele descălecând a mers în tribuna Socialismul în armată. Au ajuns bieţii întru cât sunt întemeiate pretenţiunile Un
de: batalionele Nr. 5, Nr. 6, Nr. 7 şi oficială, unde a vorbit puţin cu d-le şi Unguri să se temă şi de umbra lor. Pe gurilor, că printre vitele din România bân-
Nr. 14; d-nii aflaţi presenţl, apoi suindu-se în tră lângă năcasul, ce-1 au cu naţionalităţile ne tue mereu epizzotia şi din acâstă causă
Al 4-lea şi al 5-lea batalion de pon- sură, S’a reîntors la Palat la orele 11 maghiare din ţâră, li-a venit acum pe cap graniţele austro-ungare trebue să fiă în
tonierl; a. m.
Puţin după acâsta, A. S. I. marea du şi socialismul. Şi se vede, că bieţii „pa chise. Firesce, că prin acâstă visită bine-
Şeful artileriei circumscripţiei de Kiew,'
14
generalul de divisie Tiagelow. cesă Alexandra Petrowna a venit să ureze trioţi îşi închipue, că primejdia din par voitore, exposiţia de vite, ce se va orga-
drum bun Majestăţei Sale ; după o jumă tea socialiştilor e cu mult mai mare, decât nisa la noul abatoriu din Iaşi, în dilele de
Comandantul artileriei de cetate, ge tate de oră Regele a recondus pe marea du
neral de brigadă Tumansky; primejdia ce le ameninţă planurile lor ne 20—26 Octomvre, câştigă o importanţă
cesă pănă la trăsură, unde s’a despărţit,
Un batalion de artilerie de asediu ; îmbrăţişându-se de mai multe-orl. bune de maghiarisare din partea naţionali deosebită. La esposiţia de vite din Iaşi vor
Comandautul artileriei corpului 9 de tăţilor. Naţionalităţile — cu tote procla- fi invitaţi a participa cultivatorii de vite
armată, general de brigadă Stolitoff; maţiunile revoluţionare răspândite de or din totă Moldova de sus, anume din jude
A 5-a brigadă de artilerie, cu 8 ba SCIRILE BILEI. ganele guvernului — au atâta cap să nu-şl ţele Iaşi, Roman, Neamţu, Suceava, Doro-
terii ; pună mintea cu gendarmii şi alţi sbirl ai hoiu, Botoşani, Văsluiu şi Fîlciu. D-1 dr.
A 44 a brigadă de artilerie, cu 6 ba — 7 (19) August. guvernului. Nu fac însă tot aşa şi socia Carol Lueger şi însoţitorii săi vor avâ deci
terii ;
Comandantul artileriei corpului Nr. 21, SfâU Din causâ, că legea pentru liştii ; ei dau fără cruţare în cel ce-i atacă. ocasiunea să se convingă cu ocasia acestei
general de divizie Budda; repausul de Dumineca (art. de lege 13 De aici apoi măsurile de rigore, ce le-a esposiţii, cât de rău-voitore sunt uneltirile
A 33-a brigadă de artilerie, cu 8 ba din 1891) prescrie repausul şi pentru luat guvernul unguresc contra acestor speculatorilor unguri, cari au închis frun
terii ; dg.ua de Sf. Ştefan, ce cade mâne, în „turburători ai liniştei interne . Şi ca să taria Austriei pentru vitele românesc!.
11
11
Mândra mea din pomişorl vrednic, ascultător, care făcea bucurie ba faci aici femeie? Ea le răspunse plângând: la o parte şi începu să plângă, de plângeau
Şi-a făcut haine cu flori bei. Când veni timpul să se însore, se în „Am o sâcră forte rea, şi uite, m’a trimes şi pietrile de mila ei.
Ca s’o iee domnişori sura şi luâ o femeiă, care era tocmai ca cu lâna asta, s’o spăl pănă ce se va îne In acest timp, ârăşl să arată Dum
Da-o luau’o ţigauî goli. el de vrednică şi ascultătore. Dragomir îşi gri. De trei Z^® spăl ŞÎ uu pot să fac neZeu şi Sf. Petru şi văZend-o plângând,
Mândra mea din Alecuş petrecea timpul mai mult pe deal, la oi, şi ceea ce mi-a poruncit. Numai Dumnedeu o întrebară, de ce plânge. Ea răspunse:
11
Şi-a făcut haine pe sus baba rămânea acasă cu noru sa, să vadă de scie, ce mă aştâptă acum . Aucjând Dum „Socră-mea m’a trimis cu lâna asta nâgră
Ca s’o iee clericuş ale casei. nezeu şi Sf. Petru despre asta şi fâcându- să-o spăl, ca să se înâlbâscă. De 2 Zii®
Da-o lua-o vre-un colduş. Baba, din fire prea rea, chinuia pe li-se milă de ea, îi diseră: „Mergi acasă la mă ostenesc, amărîtă şi ne mâncată, să fac
11
11
noru-sa în tote chipurile, er biata noră, sâcră ta şi nu te teme ', şi apoi se făcură ceea-ce era cu neputinţă. Atunci Dum
*
prea mult răbdătore, nu dicea nimic şi su nevăzuţi. neZeu şi Sf. Petru deteră femeii o chită
Câte urîte ’s pe lume
ferea totul, creclând, că dor se va schimba Când dete femeia se plece şi se uita de flori de fragi, să-o ducă babii, spuindu-i,
Tote s cu barşon ’) pe frunte,
firea babei cea rea vre-odată. la lână, văZu lâna nâgră şi dându-i în gând că le-a cules de pe câstă şi o încuragiară
Numa io dâcâ-s frumâsă
Intr’o cli, d'n pismă, pe când Dra că a fost DumneZeu, plâcă veselă mul să nu se târnă, şi apoi se făcură nevăZuţl.
Mi-am uitat barşonu-acasă.
gomir nu era acasă, trimise pe noru-sa la ţumind lui DumneZeu. Femeia luâ lâna tot nâgră, cum o
Şamşudul de Câmpia.
rîu cu o lâuâ albă, cjicându-i: „Yecjl astă Ne potolindu-şl baba năcazul nici prin adusese şi să duse acasă, dete sâcrei
Teodor A. Bogdan, lână, du-ţe spal’o pănă când se va înegri. asta, o trimise erăşî la rîu, însă cu o lână sale chita de flori de fragi spuindu-i, că
învăţător. Decă nu, să nu-mi mai calci bătătura . nâgră, Zicându-i: „Cum vei sci să faci, să le-a găsit pe costă. Baba văZând florile
11
Pişe şi îşi văcju de trâbă, âr femeia pleca speli lâna pănă se va înălbi! Să nu te uita de lână şi chiămâ pe fiul său Drago
Legenda ,Baba Dochia“. cu lâna să facă ce-i Zisese baba. Spăla ea întorci la mine cu lâna nâgră!“ Pleca mir şi ’i Zise: „Dragomire, maică! Fragile
timp de trei dile lâna, dâr zadarnică îi plângând femeia, că scia ea, că nu pâte au înflorit, şi noi n’am măsurat încă oile!
A fost odată o babă bătrână, baba era munca, căci să-o înegresoă nu era cu îndeplini lucrul ăsta aşa de ciudat; însă Să plecăm cu oile la munte să le măsurăm .
11
11
Dochia, care era ne mai pomenit de rea. putinţă. Dâr când era aprâpe să plece fe cum e omul făcut să nu pârdă credinţa „Să plecăm Zis® şi Dragomir.
Din toţi copiii, ce Dumnetjeu îi dăruise, nu meia dela rîu fără nici o ispravă, âtă că nici când vede bine că nu e chip de scă Plecară, şi baba Dochia luâ cu sine
mai avea decât unul singur, însă bun, 2 omeni, cari nu erau alţii, decât Dumnedeu pare, ast fel făcu şi ea, se duse cu lâna 9 cojoce, îmbrăcându-le pe tote, cum eşi
şi cu Sf. Petru, cari atunci umblau pe pă la rîu şi începu să o spele. După vre-o din casă. Merseră multă vreme şi când
:
') barşon = catifea. mânt, se apropiară de ea şi îi Zis® «0® 2 — 3 Zii® de spâlătură zadarnică, se dete ajunseră la locul unde era să măsore oile }