Page 24 - 1898-08

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 173-1898.

Stindardul tricolor insultat în Bucovina. dri. —3 a) „Serenadă", cor de Marchner; cuibat în urma nepăsărei condam­ şi bătrâni, vorbiţi tot numai în limbă
Paşa dela Câmpulung, scrie „Patria", Wohl- b) „In pădure", cor de C. Porumbescu. — nabile a conducătorilor român! din străină, ceea-ce pe mine forte mă supără".
farth, a ţinut înainte de ce părăsesce ţâra „Avinte şi Pepelea", vodevil într’un act acea parte a locului. Observarea acâsta a mea a supărat
să-şî mai dea odatâ arama pe faţă. Aflând, de Alexandri. — După producţiune ur- Ceea ce ni-se împărtăşesce des­ foc pe tinăra fiică de preot român şi sciţi
că la petrecerea „Junimei" din Vatra- meză dans. pre purtarea tinerimei la nisce pe­ ce mi-a răspuns? — Cui nu-i place, că ei
Dornei s’a arborat pe edificiul comunal, — Tinerimea română din Ţâra Oaşu­ treceri, ce s’au dat în satele din acel vorbesc astfel, sâ nu mai mergă la petrece­
unde se ţinea petrecerea, tricolorul „Juni- lui învită la serata literară împreunată cu ţinut, ne dă o iconă destul de înspăi- rea lor!
mei", a dispus telegrafic, ca „die romănische dans, ce-o va arangia la băile Bicsadului în mentătdre despre decăderea spiritu­
Ea are dreptate. Românii cu bun simţ
Fahne" să fiă depărtată, ceea-ce s’a şi fă­ 27 August n. c. Intrarea 1 fi. de personă. lui românesc pe acolo, pe unde să rămână mai bine acasă, decât să mârgă
cut pe ascuns prin autorităţile locale, făr’ — Inteligenţa română din Teiuş şi fruntaşii poporului şi mai ales preo-
la astfel de petreceri, unde numai se mâh­
de a-se încunosciinţa comitetul arangiator. jur învită la petrecerea de vară, ce o va ţirnea e lipsită de simţul de răspun­
nesc şi torturâzâ.
Volnicia acesta, deşi a treia di după pe­ arangia în 28 Aug. st. n. în pavilonul dela dere faţă cu causa poporului, a lim-
u
Am mai făcut amintire şi de csdrdâs ,
trecere, a produs o adâncă indignaţiune în otelul „Leul de aur" de-acolo. Intrarea 50 bei şi a naţionalităţii lui. ri
la ceea ce mi-a răspuns aceeaşi cocouiţă:
cercurile Românilor dela băi şi nu odată cr. de personă. Venitul curat e destinat
Este un semn trist al resultate- D’apoi ce sâ jucăm?! — ca şi cum noi Ro­
s’au audit pe stradele paeînicului loc bal­ pentru biblioteca poporală din Teiuş. Su-
lor, ce le produce crescerea, în mare
near strigătul „Pereat Wolilfarth". La prasolvirile se vor achita pe cale diaristică. parte cu totul scâlciată, a teologilor mânii n’am avâ dansuri destul de frumose.
r
Câmpulung a introdus apoi căpitanul voi- din seminariul din Gberla. Nu mai e Etă, On. D-le Redactor, în ce rătă-
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
nicos o cercetare severă contra tinerilor, A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena dec! lipsă de comentarul nostru şi oire grozavă se află Românii noştri gher-
cari au fost bănuiţi cu demonstraţii contra Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de ne mărginim pentru ac}î a constata lenl! Pote nu aşa mult sunt de vină tinerii,
căpitanului şi în creerii înflăcăraţi ai paşa- fotografare, articolele sale necesare pentrua fo cât părinţii şi mai marii lor, căci „dela
esistenţa răului în acele părţ! şi a
lei a luat cestia astfel de dimensiuni, încât tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­ pretinde dela cei ce sunt dator! a cap se ’rnp&te pescele".
pe basa raportului dat telegrafic de "Wohl- nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jokelius, da sema despre crescerea tineretului Au participat şi familii străine, de
F. Kelemen, Victor B,oth farmacişti. Teutsch. şi
farth presidentului ţării, a plecat astăc}I esemplu Unguri şi Armeni, dâr eu de loc
Tartler, D. Eremias nepoţi nostru să se deştepte din amorţirea
însu-şl Br. Bourguignon la faţa locului să nu i-am auclit vorbind, decât în limba lor,
lor şi să nu lase, ca acestă coDgrenă
ancheteze incidentul. Aşteptăm, ca d-1 pre- să se lăţescă mai tare; căcî deşi ne ba nici cu Românii nu vorbeau românesce,
sident al ţării să dea complectă satisfac- Asociatiunea la Beius. deşi se aflau la o petrecere românâscă. De
> > rnângăe consciinţa, că asemeni lu­
ţiune stindardului insultat prin nemernicia ce ore nu fac şi Românii astfel?
Spre scire şi orientare! cruri se petrec fdrte rar în mijlocul
lui Wohlfarth. poporului nostru, totuşi trebue să ne Acestea le-am scris, nu din răutate
Din incidentul adunării generale a
Universitarii români din Pesta. Numă­ „Asociaţiunii", ce se va ţine în Beiuş a. c. îngrijim, când vedem, că chiar în­ faţă de nimeni, ci numai din iubire faţă
rul universitarilor români din Budapesta a în (îilele de 27 şi 28 August, subscrisul face tr’un ţinut locuit mai cu semă de de scumpa nostră limbă, căci mă doro vă-
fost în anul espirat scolastio 180, dintre cunoscut, că în lipsa de hoteluri s’a făcut români, se pot petrece astfel de (jendu-o despreţuită chiar de cătră ai noştri.
cari 114 la iură, 24 la medicină, 16 la fi- îngrijire de cuartire corăspundătore, pe la nemernicii. In fine îmi iau voiă a înşira aici şi
losofiă, 15 la teologiă, 10 la technică, 3 la case private, astfel, că ospeţii insinuaţi cel Etă corespondenţele din ceş­ numele câtorva dintre stimatele dâmne şi
academia comercială şi 1 la farmaeiâ. mult pănă la 24 August, deja la sosire nu­ ti u ne: domnişore, pe cari le-am cunoscut la acâstă
petrecere. Anume dintre domne am vădut
Joc brilant de artificii se va arangia mai decât vor primi informaţiunile de lipsă Marginea Câmpiei, Aug. 1898. pe: Zamfira Ghelner (Gherla), N. Oltean
Duminecă săra, 21 August st. n. pe locul referitore la încortelare. Mult On. D-le Redactor! Am onâre a (Valasut), Leontina Godolean (Giulatelec),
de patinat de lângă promenada de sub Pentru călăuzire şi informare membrii
Vă raporta ceva despre petrecerea din Letiţia Paşca (Geaca), Măriţi Dragoş (Sânte-
Tempa, din partea pirotechnicului Iulius comitetului de încuartirare se vor presenta Sântiona, aprope de Gherla, ce s’a ţinut la jude), Anica Oltean (Sâmbou), N. Rus (Sân-
Stampfel. Programul e din cele mai inte­ la sosirea fiă-cărui tren, purtând ca insig- 31 Iulie n. c. mărtin), Eugenia Melian (Gherla), Cornelia
resante. Intre altele se va descărca un tun nie: un bandaj alb la braţul stâng.
Petrecerea a decurs bine şi în ordine. Brehariu (Deeş), Virginia Aştilean (Ielod)
de zaharicale (bombone), âr publicul asis­ M e r s u l t r e n u r i l o r : Comitetul arangiator s’a purtat forte amabil şi altele, pe cari nu le am cunoscut.
tent va ave ce să culegă.
Dela Oradea mare plâcâ cătră Beiuş: şi prevenitor faţă de toţi, âr tinerii au fă­ Din frumosul buchet al domnişorelor
diminâţa la 3 ore 50 m., după am. 2 ore
Teatru de vară în Braşov. Astă seră cut, ea tâte damele să fiă mulţămite cu mi-am însemnat următârele : Oamiluţa Mol-
40 m. Sosesce la Beiuş: a. m. 10 ore 4 jocul.
Vineri, în 19 Aug. n., va păşi a doua oră dovan (Cătina), Reghina Murăşan (Teţiu),
m., d. a. 7 ore 47 m.
escelenta subretă engleso-germană Miss Dâr cu tote acestea, precum în tot Lucreţia Ghelner (Mintiul Gherlei), Veronica
Sosesce la Oradea: 1) dinspre Cluşiu:
Barrison. Se vor mai representa apoi pie­ ce-i bun este amestecat şi ceva rău, aşa a Papiu (Gherla), Rosalia Iuga (Gherla), Pau-
Tren accel.: nâptea la 2 ore 31 m. şi dim.
sele : „Nur Zwei Glăschen" şi „Redactions fost şi aci. Dâr a fost un rău, care pe mine lina şi Miluţi Cherestea (Sântiona), Aurelia
la 8 ore 38 m. Tren pers.: noptea la 10 m’a atins grozav; şi cum nu, când toţi ti­
geheiminss". Oltean (Sâmbon), Măriţi Rus (Sânmărtin),
ore 44 m. şi diua la 11.17 m. Tren mixt
nerii şi tote domnişorele conversau numai Emilia Cheresteş (Beudiu), surorile Ciacoi
Foc mare în Rusia. In Nisniy-Nov- cliua la 8 ore. unguresce. Acâsta le era lă toţi limba de pre­ (Oşorhel), surorile Oltean (Valasut), Amalia
gorod s’a aprins Marţi înainte de prâncl o 2) Dinspre Budapeşta: Tren accel.: dilecţia. Pradan (Ceuciş), Rosalia Potochi (Stoiana),
moră mare cu vapor. Focul a luat în cu­ noptea la 2 ore 11 m., sera 7 ore 7 m.
Dâcă tinerii noştri din părţile Gher- Maria Suciu (Buza) şi altele multe, pe cari
rând dimensiuni grozave. Au ars pănă la Tren pers.: noptea la 1 oră 42 m., cjiua 3 lane, precum chiar şi din Gherla, ar studia durere, nu m-ile-am însemnat
pământ mai multe fabrici, magazine de ore 42 m. Tren mixt diua la 7 ore 22 m.
limba francesă ori italiană, sâu cel puţin Jocurile de salon s’au dansat de câ-
;
lemne, precum şi opt-cleci de case din su- 3) Dinspre Arad şi Seghedin: Tren
pe cea germană, şi ar căuta să-şi arate „is­ tră 50—60 păreohl.
burbiul Katysy. Paguba pricinuită de foc pers.: dim. la 9 ore 32 m., d. am. 5 ore
cusinţa" în aceste limbi culte şi aşa de rar *
întrece suma de un milion şi jumătate de 30 m. Tren mixt dimineţa la 8 ore 31 m.
vorbite în aceste părţi, nu m’aşî mira întru In 11 Iulie am participat la un fru­
florenl. 4) Dinspre Ermihalyfalva: Dimineţa atâta. Dâr dânşii îşi află plăcere aşa de
la 8 ore 21 m., sera la 9 ore 8 m. mos ospăţ românesc în comuna Nicula,
Producţiunî şi petreceri. Corul pluga­ mare să vorbâscă într’o limbă propriă acfl aprope de Gherla, şi adecă d-1 preot de-a­
I)r. Gavril Cosma, aprope tuturor cocişilor şi servitorelor, o
rilor români din Bod, lângă Braşov, va colo şi-a măritat pe unica şi frumosa sa
preş. comit, de încuartirare. limbă, care pe noi ne scârbesce tocmai pen- fiică, d-ra Aurelia Mărginean, cu d-1 Ales.
arangia Sâmbătă, în diua de Sta-Măriă, 15
Aug. v., o producţiune urmată de petrecere. tru-că ni-se impune cu forţa! Aoâsta mă Filip comerciant în Blaşiu. Actul cununiei
Intrarea 35 cr. de personă. desgustă şi măhnesce de tot mult. l’a îndeplinit d-1 Boroş din Gherla, care
Urmările triste ale nepăsărei.
Programa: 1 a) „Lăudaţi pe Dmnne- Peste tot, dela tineri români, cari pe­ prin cuvinte frumose şi potrivite a arătat
cleu", cor de C. Porumbescu; b) „Corona Dăm loc mai jos unor cores­ trec şi numai un an în Gherla, puţin pu­ ce este căsătoria. Ca naşi au fost d-1 Ioan
cufundată", cor de H. Bonicke. — 2 „Herşcu pondente din părţile Gherlei, cari tem aştepta în ceea-ce privesce românis­ Melian, tot din Gherla, cu soţia. Tote au
Boccegiul", cântecel comic de V. Alexan- ne descoper un reu mare, ce s’a în- mul. Dâcă dânşi nici acum, în tinereţă, nu decurs bine şi în ordine, masă bogată, mu-
arată o iubire pentru limba şi naţiunea sică bună etc. Durere însă, conversaţia tine­
lor, cu atât mai puţin vor arăta în viitor. rilor presenţl a decurs şi la acel ospeţ mai cu
se puse o slotă (ploie amesteoată cu ză­ nâgră în albă, represintă întorcerea solilor Când audim fii şi fiice de preot, cari totul în limba maghiară. Atât domnişorele cât
padă), încât baba fu silită să lapede pe cu inima bună, iertaţi fiind de Traian şi au crescut cu prescură românâscă, vorbind şi tinerii tot numai unguresce vorbeau, ceea
rând unul câte unul tote cojocele şi în­ Longinus (om credincios lui Traian) în­ numai şi numai unguresce, apoi puţină nă- ce pe mine, care am crescut într’un spirit
cepu a tremura, de diceai: Domne! Cău­ chipuiţi în legendă prin Dumnecjeu şi Sf. dejde-i de bine. Şi la petrecerea acâsta românesc, m’a atins de tot neplăcut, ba
tând împrejur, vădii pe Dragmir îngheţat Petru, care a transformat lâna din nâgră fii de preot vorbeau unguresce! Deşi nu chiar dureros.
şi cu sloţl la gură şi credând că câutâ în în albă. Insă babei Dochiei nu-i eşi nă­ puteau vorbi atât de fluent, pâte, ca cei Să nu cugete nimeni, că doră aşi
fluer, îi (fise, „Dr-agomire! Dragomire ! Eu cazul din inimă. Insă Dacia nu se umi- ce au atingere mai dâsă cu Ungurii, totuşi, avâ ceva în contra unora ori altora dintre
am îngheţat de frig şi tu cânţi din fluer". lesce (smeresee), ci începe din nou pre­ ca să nu rămână îndărăt cu „cultura", o tinerii şi tinerele nâstre. Nu, Domne fe-
Ast-fel şi baba Dochia şi fiul său gătiri de răsboih,, Traian, audând, vine sdrobiau şi ei pe unguresce, încât te cu­ resce! Mă simt datore însă de-a combate
Dragomir împreună cu oile lor au îngheţat erăşl cu râsboih contra Daciei. Baba tri­ prindea mila de ei. pe cât îmi e posibil acel rău mare, ce (fi
şi s’au prefăcut în stânci de petră ce se mise din nou pe noru-sa cu lâna de astă- Dela astfel de tineri şi tinere, ce pu­ de di prinde rădăcini tot mai afuude în
află Intre comuna Vârciorova şi Turnu- dată nâgră să o facă albă. Dacia trimite tem ore aştepta pentru viitor? Dâcă o ţinerile nostre mlâdiţe, şi care numai la
Severin, Mehedinţi, numit Dragomir. din nou solii înaintea lui Traian să le dea mamă română nu-şi va cresce fiiul său în bine nu ne va duce.
* iertare. Femeia se întorce fără resultat tot ce e bun şi românesc, cum ar putâ el Dâcă ar conversa în limbă străină
JSsplicaţia legendei. Baba Dochia cu lâna tot negră şi cu o chită de flori de să devină Român adevărat? Nu, de-o sută fiii români de-ai unor funcţionari din nisce
închipuesce pe vechea Dacie. Fiul său fragi. Solii se întorc cu inima rea şi cu de ori cjic, că din astfel de tineri nu pot oraşe ungurescl, cari să nu aibă ocasiunea
Dragomir represintă pe Deeebal, regele veste do răsboih. Plecarea la munte cu eşi bărbaţi, cari să fiă de folos neamului de-a audi graiul dulce românesc, încă nu
Daciei, âr oile, armata (poporul). Femeia oile însemnâză 'plecarea la răsboih a lui şi să facă onâre omenirei. m’ar cuprinde uimirea întru atâta. Dâr apoi
lui Dragomir represintă sfetnici şi omenii Deeebal. Cele 9 cojoce însemnâză nouă Urîndu-mi-se de atâta ungurâscă, ce fiii de preoţi români, cari au crescut cu
<le încredere ai lui Deeebal. atacuri (cete). Slota însemnâză bătaia (răs- am audit în decursul acelei nopţi, am dis prescură românâscă, să se ruşineze de limba
Când baba Dochia a trimis pe noru- boiul.) Lăpădarea pe rând a celor 9 cojâce : unei domnişore (fiica preotului local), care nostră, asta e prea mult.
sa cu lâna, ca să o spele pănă va albi, Căderea pe rând a celor 9 cete. dansa la „Ardelâna" în apropierea mea şi Păi’inţii, moşii şi strămoşii noştri
represintă solii trimişi de Dacia să roge Deeebal more mai înainte de a cădea care încă îşi petrecea conversând cu pa­ s’au luptat vitejesce pănă la cea din urmă
pe Traian, împăratul Romanilor, să-i ierte definitiv Dacia sub Romani. siune cu un cleric de Gherla în limba un­ picătură de sânge pentru scumpa nostră
1
şi să se întorcă înapoi. Intârcerea femeii („Albina. *) gurâscă: „Mie mi-ar plăcâ mult petrecerea limbă şi pentru binele nostru, âr nouă
în primul rând cu lâna schimbată din acâsta, dâcă nu aşi vedâ, că toţi, tineri acum să ne fiă ruşine a mai vorbi ace-