Page 25 - 1898-08

Nr. 173—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

frumosă limbă,? Nu-i destul, că ne despre- Cu un nume s’ar pute numi toţi Imr sc l i s a t a r e . Cu ocasiunea unei călătorii am aflat
ţuesc străinii atât pe noi, cât şi limba nâs- muncitori; însă prin învoială acest •> în opidul Coşocna un econom de ai noştri,
tră, să ne mai despreţuim şi noi inşi-ne? nume s’a păstrat numai celor ce „Reuniunea Femeilor Române din Bra­ care prin regula, ce pdrtă în economia sa
şov** a înfiinţat, după cum se scie, un In­
Der când ne vom deştepta, pentru Dum- produc materia brută, celor d’al ar pute servi de model. Acest harnic eco­
ternat, cu scop de-a instrui fetiţe din clasa
nedeu ? doilea li-s’a_ dat numele de meseriaşi, nom e badea Vasilica Nemeş, om, care scie
de mijloc a societăţii românesc! în menajul
Starea Românilor din jurul Gherlei este neguţători. Er celor de-al treilea fel ceti şi scrie şi care este şi abonent al
casei, precum şi în diferite lucruri de mână,
în privinţa naţională în adevăr de plâns. de âmenî li-se dă numele obicinuit „Gazetei** de Dumineca. Am văZut la el
ce cad în sfera unei bune econâme.
Precum s’a esprimat profesorul german de funcţionari. mulţime de stupi, pare-mi-se vre o 90. Coş-
Reuniunea întreţine şi subvenţioneză
Dr. ’W’eigand despre Chiorenl, chiar aşa Orî-ce fel de âmenî din cele niţele mai tote după sistem nou, aşeZate
acest Internat cu o sumă considerabilă,
s’ar pute esprima şi faţă de Gherlenî ori trei stări au neapărată trebuinţă de în stupină în ordine, fiă-care numerisată,
numai ca să p6tă primi fetiţe cu taxa cât
şi cine. a învăţa în pruncie se cunâscă, că având însemnat pe dânsa anul de când e
Şi la dans, în loc de-a juca o „Hă- el este om, cu mintea superiâră al­ se p6tă de scădută. matca (regina), care când a roit etc. ’Ml
In acest Internat se învaţă: a) a pre­
ţăgană** frumosă, ori alt dans românesc, ei tor vieţuitâre. Şi că nu de frică, ci aduce apoi un protocol legat, în oare îmi
găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi
mai bine şi mai cu pasiune jocă la „Csar- din voie liberă e dator să nu vateme arăta însemnat etatea fiă-cărui stup, în care
călca tot felul de albituri; c) a croi şi a
daş**. Vai! Der când vedem noi vre-un pe nimeni cu cuvântul, seu cu fapta. an câţi roi a roit etc? In alt loc era scris
cose cu maşina tot felul de albituri şi vest­
TJngur în aceste părţi dansând vre-un dans Er de şi-a dat cuvântul cătră cineva, în anul cutare câtă miere a vândut şi în
minte; ă) a cultiva legumi, şi e) reguli hi-
românesc? Ei nici de atâta nu ne află ca să-i lucreze, seu să-i spue ceva, special dela fiă-care stup câtă a luat.
gienic9.
vrednici, ca să ne dee şi nouă măcar un nici cu un preţ să nu uite cuvân­
Pentru complectarea cunoscinţelor câş­ Uitându-mă mai mult prin socotelile
joc românesc când suntem la vre-o petre­ tul său. dânsului, aflaifi, că în cutare an a vândut
cere de-a lor. Deosebit de asta, plugarul s’ar tigate în şcolă, s’a introdus şi o şcolâ de
repetiţie prevStjută în legile statului pentru miere de 150 fi., în altul mai mult, în altul
Dâr aşa suntem noi: prea buni faţă afla mult mai fericit, când afară de
copile de 12—15 anî. mai puţin, după cum a fost anul de rodi­
de străini şi răi faţă de noi înşi-ne... munca lu. Idei sale, care tine jumă­ In acâstă şcâlă se va propune: Limba tor pentru stupi.
0 Română. tate din an, ar sci se muncescă în română în 2 cursuri â 2 6re. Limba ma­
cea-laltă jumătate a anului, cât stă Nu este 6re acâsta o bucurie, o îna­
ghiară 2 curs. â 2 ore. Limba germană 2 intare ? Ba da ! Insă durere, puţini se ocupă
Yisul meu. acasă şi nu ese la câmp, ceva ce curs. â 2 ore. Aritmetioa 2 curs. â 2 ore. dintre ai noştri cu acest ram folositor de
să-i aducă venit, şi se-i ţie mintea
Istoria şi Geografia 2 curs. â 2 ore. Istoria economiă. Stupăritul nu costă mari spese,
Un via, ce me frământă şi în sănătosă, fără să stea pe gânduri şi naturală şi Pisica 2 curs. ă 1 6ră. Religia ci pe lângă puţină grijă aduce folos mult.
nbpfce şi în cji. Tot cătră un bine să numere mereu Z^el© de ârnă 2 curs. â 1 oră. Desemn 1 curs. â 1 6ră. Câţi ore dintre economii noştri, cari portă
mare, pentru întregul meu neam, câte mai sunt. Şi de-sr fi să se Scrierea 1 curs. â 1 6ră. Cântări 1 curs. â plug cu 4 vite, pot arăta un venit aşa fru­
0 O1
cum şi cu ce fel binele aşî pută alâgâ numai cu număiatul Z'1 1 ’> 1 oră. Gimnastica 1 curs. â 1 oră. mos, în timp de 2—3 luni, din eoono-
se ’i-l dau în stăpânire fără multe lucru n’ar fi aşa de greu, der el nu 1
In acest „Internat * se primesc fetiţe mia lor?
sacrificii şi nici cu întârziere. stă acasă se se afătuescă cu muerea române, cari vor fi absolvat cel "puţin 3 Mergi numai înainte, bade Vasilică,
Mi-ar place în fiă-ce om, ce şi copiii lui, ci se duce la cârciumă
pbrtă nume de Român, trăitor în de stă cu consătenii de vorbă, ca (trei) clase primare şi vor fi împlinit 12 ani. fii sîrguîncios ca micele albine, şi nu te
lăsa nici de „Gazeta Transilvaniei**, care
De ore-ce prin reorganisarea cea nouă
orî-ce ţeră, se ved pe acel ce tote să-i aducă venit jupânului cârciumar. a instruoţiunei, numărul ârelor s’a înmulţit'
’i e îndemână se facă. Ruşine se-’i Der âre numai săteanului i-ar în moi considerabil, de aceea s’a statorit îţi dă multe sfaturi bune. Pe astă cale si­
fiă numai se fure lucru strein şi fi de folos cunâscerea unui meşteşug? pentru completa întreţinere şi instrucţiune gur, că numai şi numai la bine vei
nisuinţă mare se aibă de a deveni Eu cred, că din contră, fiă-căruia taxa de 14 fi. pe lună, plătită anticipativ. ajunge.
stăpân de: pământ, minte deschisă, îi este de trebuinţă nediscutatâ ase­ Fetiţe orfane şi sărace pot fi primite Mai întorcându-mă încooe şi încolo
bani în vite şi monede. Se scie a menea lucru. Să luăm de pildă un gratuit în „ Intern at“. prin Coşiocna, văd nisce fetişore Român-
respecta şi a fi respectat de orî-cine comerciant m i c ; n’ar fi âre el mai Fetiţe din Braşov, cari vor voi să cuţe în frumosul costum naţional. Un cos­
în cale-i vine. folosit, decă în timpul, cât aştâptă petrecă numai peste di în „Internat *, plă­ tum aşa frumos, care cu drept cuvânt ar
1
Se pătrundă în adâncul inimei pe cumpărătorii mărfurilor sale, şi ar putâ servi de fală orl-cărei dame române.
fiă-cărui om din neamul meu, că a petrece timpul cu fasonarea vre-unui tesc pentru totă instrucţiunea şi pentru Întrebând, unde şi cum l’au făcut, mi-se
lucra orî-ce, e nobil, şi a sta din lucru folositor seu plăcut? De sigur pi'ânZ şi ojină câte 10 fi. pe lună. spuse, că numai de vre-o doi ani s’a intro­
De6re-ce numărul elevelor atât al
lucru, e păcat. Se ne oprim a înţe­ că da: el şi-ar face un venit şi din dus, de când se află între ele D-na Flora
lege, de ce ore ar fi pecat? Pentru acel meşteşug. celor cu plată, cât şi al bursierelor este Hurducacifi, soţia învăţătorului. Pănă atunci
restrîns, de aceea se învită părinţii şi tu­
motiv fbrte mare, că DumneZeu Să mergem mai departe. Un nici n’au mai văZut ele costum. Acuma fe-
torii a-se insinua, respective a înainta pe- tişorele nostre care de care se duce la D-na
ne-a lăsat se trăim muncind într’una slujbaş, care lucreză mai mult cu
fără a alege munca, decât după inteligenţa şese seu opt âre pe Z f i tiţiunile îndestrate cu testimoniu de pau­ dăscăliţă să le arate şi înveţe cum să-şi
firea ndstră. Căci nimeni nu înain- nu şi-ar îndulci el traiul cunoscând pertate şi cu actul de botez la subscrisa facă costum mai frumos.
preşedintă pănă în 20 August st. v.
tezâ şi averi nu pbte strînge, decât o meserie, pe care s’o practiseze După cum mi-s’a mai spus, în Coşocna
decă cu plăcere lucrâză orî-ce în­ într’o parte din orele sale libere? Primirea elevelor în „Internat** se va simţul naţional era chiar mort pănă mai
treprinde. Eu Zi°> că da. face dela 25 August încolo. în anii trecuţi. Acuma care de care cetesce
Cine munca sa iubesce, tot me­ Acesta coDstitue marele adevăr, La primire are să aducă fiă-care elevă „Gazeta**, „Foia Poporului** etc. La tineri,
reu înaintâză, şi-i e bine şi se în- pe care înţelepciunea poporului l’a albiturile şi vestmintele necesare, precum am văZut treioolorul român pe pălării.
graşe şi are tot-deuna voie bună. Er pus în cţicetorile: „Meşteşugul la om şi aşternutul de pat. 1 De-altmintrelea, după cum mi-s’a spus,
cine îşi urâsce munca, o schimbă, este brăţară de aur“, sâu „0 meserie In legătură cu acest „Internat * reu­
niunea în anul trecut a înfiinţat şi un „Or­ Ungurii din Coşiocna sunt mai toleranţi şi
şi în loc de bine forte des i-se în­ plătesce cât o moşia“. Decă îmî daţi nu-’s aşa mari şoviniştî oa confraţii lor din
tâmplă mai rău să-i mergă. dreptate, iubiţi cetitori, eu vă pot felinat** pentru fetiţe orfane şi sărace dela alte părţi. Acâsta am observat’o şi eu mai
Tot ce e muncă cinstită şi stă- spune cu singuranţă, că acestă în­ 6—12 anî; aceste fetiţe primesc întreţi­ anul trecut, cu ocasiunea unei producţiunl
ruesce omul într’ensa, nu’l lasă nici­ demnare orî-cine din noi o pâte în­ nere completă pe spesele rauniunei şi sunt
obligate a cerceta şcolele române gr. or. poporale, ce s’a fost ţinut în şcola română
odată se ajungă de nimic. De acest văţa între 10—16 anî. Despre acâsta gr. c., şi la care a luat parte şi căpitanul
adevăr aşî vre se fiă pătruns atât m’au asigurat nenumărate persâne din loc. oraşului.
orăşanul, cât şi săteanul român, orî vrednice de tâtă încrederea. Petiţiunile pentru primire sunt a se *. y
3
pe unde ar trăi el, cum am Z* şi Cine însă şi-ar pute lua acestă adresa pănă în Aug. st. v. Acestea sunt constatări îmbucurătore.
mai sus. sarcină mai uşor, ca şcâla, în care Informaţiunî mai de-apr6pe se pot Românilor Coşiocnenl le Zio: înainte! Când
primi dela preşedinta reuniunii şi dela ac- voii! mai umbla pe-acolo să am de-a în­
, , Cum să se resblve acestă grea, mai tot dâuna îşi petrece aceştî anî
der frumbsă problemă, eu mă tot ai vieţii omul tînăr. tuarul acesteia. semna tot numai lucruri bune şi folositâre,
gândesc mereu. Sperând, că se vor Mai este o amărăciune a vieţei, Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi, i . . . d . . .
mai găsi încă mulţî, carî gândesc la pe care o îndură omul în tinereţe. preşedintă. prof. gimn. şi act. reun.
binele nemului nostru, mă voiu în­ E vorba de groza casarmei. Doi orî SOIRI ULTIME.
cerca a schiţa într’o formă ceeace trei anî din juneţe trebue omul să Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei
■cred că se potrivesce. şi-i petrecă în aşa numita casarmă. Koppenhaga, 17 August. Sub pre-
In şcblă, când întră copilul dela Pentru ce? pentru că Zicătârea strâ De lângă calea lui Traian, 1898. şedinţa regelui dane3 s’a ţinut un
7 pănă la 10 anî, să înveţe numai moşilor noştri Romani: „si vis pacem pilnic cetim prin preţuita „Gazeta consiliu familiar, care a hotărît, ca
a
cum e bine să se porte cătră Dam- para bello (de vrei pace, preparâ-te Tran.** şi peste tot în Ziaristica nâstră fapte principele G-eorge se nu pună picio­
neZeu, mai mari, mai mici şi egalii de răsboiu) a cuprins tote neamurile şi întâmplări, cari ne pun în uimire. Când rul pe pământul Cretei, pănă ce aici
săi. Apoi cătră animale, carî sunt de omeni din lume. Ea absârbe e vorba de volnicii, nedreptăţirl şi perse-
nu va fi deplină linisşt. Cretanii a-
interiore, orî ne sunt folositore, orî atâtea avuţii şi sustrage atâtea mii cuţiunl pe totă linia, acestea seim dinainte, decă în urma agitaţiunilor a doi con­
ne sunt vătămătbre, erăşî cum se de braţe dela producţiune. că sunt îndreptate mai cu sâmă în contra ducători, s’au hotărit se atenteze la
ne purtăm să scie. Intre 10—16 anî s'ar putâ tî- nostră, a Românilor. Când e vorba însă de prima ocasiune la vieţa principelui.
Cu felul acesta primul semn nerul, esercitându-se câte o oră pe furturi, spargeri, defraudărl etc., acestea
distinctiv al omului da animal, se Zi, se capete acea îndemânare, şi aşa sunt săvîrşite de obiceiu din partea acelora, Atena, 17 August. Ralli, fostuj;
sădesce în sufletul fraged. Acesta e la momentul chiămărei în căsarmă, cari stăpâneso ţâra, însă mai toţi sunt „no­ ministru-preşedinte al Greciei, spune,
mare câştig, căcî ’i-se formeză mo­ el să fiă deja disciplinat şi în stare rocoşi", căci scapă: Unul'se împuşcă, altul că în audienţa, ce-a avut’o la Sul­
ralul şi caracterul individual din de-a deveni cu şese luuî stăpân pe se face nebun, er cei mai mulţi iau lumea tanul acesta şi-a esprimat viua sa
pruncie. îndemânarea, care-i cere 2 seu 8 anî. în cap cu buzunarul plin. „Norocul** lor se dorinţă ca se se facă o alianţă gre-
Mai departe păşind, trebue se Cu acest mod s'ar economisi şi banii pare cu atât mai bătător la ochi, fiind-că co-turcă. Ralli însuşi va agita după
studiam societatea şi individul cu ţării şi timpul, plus sănătatea tine- mai toţi sunt descoperiţi numai după ce putinţă pentru realisarea acestei a-
puterile şi trebuinţele fiâ-căruia. rului. săvîrşesc pe deplin faptele şi după-ce le lianţe, cu atât mai vîrtos, că pe ca­
In liniă generală în fiă-care ţâră Acesta e o parte din visul meu piere urma! Apoi mai iai dâcă ai de unde. lea acesta spereză o regulare cu to­
trebue să esiste: trei clase de omenî. Aşa-i lumea prin „fericita** nostră patriă. tul domblă a cestiunei cretane.
■Unii, carî produc materia brută, alţii Bucur esci, August 1898. Dâr să lăsăm acestea. Pentru aZl am
carî o lucreză şi o pun în circulaţie St. G. Carpen, să Vă aduc la cunosciuţă unele lucruri bune,
şi cei de al treilea, carî ţin ordinea advocat. folositore şi demne de laudă, săvîrşite de
iîn societate prin inteligenţa lor. unii din Românaşii noştri.