Page 26 - 1898-08

Pagina 6. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 173 -1898.

Almanachul învăţătorului român. prim dorinţa, ca şi în viitor să ne ofere săi 50 jugăre de loc. Unul dintre mai mare faţă de pomărit, ca se
Suntem rugaţi a publica următârele: Al- ocasiunea de-a petrece împreună, căci decă aceştia şi-a ales ramul pomăritului; putem vede şi la ţăranul nostru gră­
manachul învăţătorului român, ce va apără începutul a fost atât de succes, cu atât mai după un timp de câţî-va ani el şi-a dini bine cultivate, după cum se pot
cu începerea anului şool. viitor 1898/9, e vîrtos va fi continuarea. făcut o grădină fărte frumăsă, aşa, vedâ la neamurile din alte ţări.
deja sub tipar. Diferitele cestiunl crono­ La revedere deci în anul viitor! că din parţela sa de 5 jugăre acum Şamşudul de Cămpiâ, 25 Iulie n.
logice, genealogice, calendaristice, tipicale Nesco. trăia fărte bine, devenind şi ora cu 1898.
etc., precum şi alte referinţe de interes stare frumuşică’ Mai susţinea şi doi Teodor A. Bogdan,
pentru învăţătorimea nostră, — planul de copii la şcălă, şi pe lângă tote aces­ învS.ător român.
învăţământ, diverse consemnări, conspecte, ECCI?TC2v£Z:^.- tea mai ducea şi o vieţă fără lipse,
statistioe şi alte din sfera şcolei poporale, nu ca tatăl-său, care jumătate din
— estrasele şematismelor ambelor Metro- Pomăritul şi folâsele hi. averea sa fu silit se-o vândă fiind P O V E Ţ E .
polii, dâr mai vârtos a Reuniunilor învă- împreunată de datorii. — Pe acest
ţâtorescl, — datele referitore la mişcarea Disertaţiune premiată cu 20 corone in aduna­ fiiu mulţi l’au imitat şi nimeni un Carî sunt cele mai bune vaci de
literaturei nâstre pedagogice în legătură rea generală a desp. XXIV. al Asociaţiunei, se căesce de cariera, ce şi-a ales lapte. Multe sunt rassele bune produ-
cu un conspect al învăţătorilor ca autori ţinută in Sân-Mărtinul de Câmpia pentru că cu toţii se bucură de vieţa cătăre de lapte, cum: olandeza, elve<
şi în fine tractatele cuprinse în partea li­ la 31 Iul. n. 1898. şi traiul bun, ce îl duc, aducându-le ţienele, normanda, flamanda, Jersey
terară, sunt tot atâtea motive înbucurătâre, II. pămele un venit uimitor. etc., însă nu tăte acestea se potri­
eă „Almanachul înv. rom.“, la noi unic în In anul 1897 din America s’au vesc cu clima ţărei nostre. In ţâră
felul său, nu numai va deveni adevăratul P6mele pănă acum la noi au adus nu mai puţin ca 1,238.422 bu- veţi găsi 4 rasse mai principale, rase
călăuz al învăţătorimei şi tablou sincer al fost numai de gustare şi nici când tăie pline cu pome, pe cari Englesii
nu au fost privite ca articuli de străine; aşa rassa numită Kuhland,
şcâlelor nostre, ci va umplâ, sper, şi un le-au plătit forte bine. Serbia anual colore albă cu pete roşii; Pintzgau,
vânzare (comerciu); noi pănă acum
gol prea simţit în literatura' nostră peda­ câştigă pentru păme 10—12 miliăne cu aceeaşi colăre, însă distribuită în
gogică. Tot astfel şi adjustarea technică va le-am privit numai ca pe nisce pro­ florini. Bosnia numai din prune us­ aşa fel, că îi este caracteristică, cu
satisface aşteptărilor, apărând legat fru­ ducte, ce Dumnezeu ni-le-a dat fără cate câştigă câte 7 —10 miliăne fl. capul roşiu şi cu o dungă albă ce
mos, cu hârtiă fină şi tipar acomodat. de ostenelă, cari în timpul verei, In Boemia 7 proprietari au căpătat începe dela grebăn şi se lăţesce cu
Rog deci pe toţi doritorii de a avea lângă pâne, seu chiar în locul pânei, de-odată pentru păme 24 mii şi 300 fl. cât ajunge la partea dinapoi; — rassa
acest opşor şi în deosebi pe fraţii colegi, le dăm copiilor şi aceştia le mă­ Der să nu aduc esemple din de­ Simmenthal, originară din Elveţia;
să grăbâscă a-se anunţa, căci având în nâncă chiar şi mai acre, mai mă­ părtare, să mergem numai pănă la şi rassa Schwitz, de colăre cenuşia
vedere spesele mari şi în deosebi îngriji­ runţele, cjicendu-ne, că sunt destule, Kecskemet, care în 1894 a vândut
nu sunt vrednice ca se mai perdem mai închisă, sâu mai deschisă.
rile seriâse, de cari sunt cuprinse mai vâr­ păme în preţ de 427,500 fl. Din Voiţi să sciţi, care din aceste
tos acll tote întreprinderile literare, Al­ vremea şi cu altoiul seu nobilita- Maramureş s’au espedat mere în an. 4 rasse este mai bună pentru noi,
manachul se tipăresce în număr cât mai rea lor. 1895 în preţ de 256.000 fi. ţinând socotâlă de condiţiunile cul­
restrîns de ’esemplare. Preţul unui esemplar Dâr mulţămită Domnului, că filtă der venitele, âtă fericirea turale în care ne aflăm? In urma
abonat elfi. plus spesele poştale. Despre mulţi au probat şi nimeni nu se oă- şi viitorul, ce ni-ar suride, decă şi observaţiunilor făcute, cea din urmă,
modul de procurare voii! încunoscinţa, în­ esce în contra altoitului. noi, Românii din Câmpiă, mai cu adecă rassa Schwitz, ni-se pare mai
dată ce va apără Almanachul, pe fiâ-care Ca se arăt, cât de mult folos de-adinsul şi cu o mai mare serio- bună. Ea se potrivesce mai mult cu
domn abonent. aduce pomăritul, me voiu folosi de sitate şi pacienţă ne-am ocupa cu firea vitelor năstre. Şi apoi trebue
mai multe esempla:
Reciţa-mont, (Resiczabânya) Aug. 1898. pomăritul! să mai sciţi, că cantitatea de lapte
Un per mare, seu alt pom, ocupă Nu e bine deci, să rămânem pe
losif Velcean, dată de o vacă este în raport di­
un loc fărte puţin întrio grădină, pe lângă obiceiul de pănă acum. Se ne
înv. rom. rect cu cantitatea şi calitatea alimen­
când folosul, ce îl aduce, e fărte în­ unim şi noi cu ideile măreţe ale al­
semnat în proporţiune cu acela, ce tor popără mai luminate şi mai îna­ telor: cu cât hrana este mai bună,
Petrecerea din Cliiraleş. cu atât cantitatea de lapte dată va
l’ar aduce de esemplu cucuruzul, intate, şi să le imităm măcar acum, fi mai mare, şi întors. De altfel mai
Com. S.-Dobâca, Aug. 1898. grâul etc. Un pom păte aduce un dăcă vitregitatea timpurilor ne-au există o legătură între umiditatea
Petrecerea, ce s’a ţinut în 11 Aug. n. venit anual de 2—10 fl., aşa-dâr un împedecat, ca noi să putem fi de atmosferei şi secreţiunea laptelui —
om, când ar ave în grădină numai
c. în Ohiraleş (com. Solnoc-Dobâca) a fost model altora. cu cât aerul atmosferic va fi mai
arangiată de doi preoţi, doi învăţători şi 20 de pomi, aceia ’i-ar aduce o su- Nu e vremea de a mai amâna, umed, cu atât vaca va da mai mult
un tînăr farmacist. Atât succesul moral, muliţă frumăsă de bani, fără însă nici a lăsa să mai trecă 4®ci de ani, lapte — ceea-ce a făcut ca în graj­
de-a lucra aşa de mult, ca d. es.
cât şi material al ei a fost peste aşteptare, fără a face vre-o ispravă. Să lăsăm dul unde se ţin vaci producătăre de
la cucuruz.
laudă comitetului arangiator şi în specie, nepăsarea, şi grădinile năstre, pănă lapte, în timpul verei să se stropâsca
venerabilului president Al. Anca, preot în Afară de aceea, pomii sunt fărte acum puţin cultivate, seu lăsate pustii, din când în când
Chiraleş, şi vice-preş. M. Bacid, preot în folositori şi din alte puncte de ve­ să le curăţim de cucute, ciumăfâi, *
Feleacul săsesc, cari au făcut totul pentru dere, căci prin fruncjele şi foile lor urdici şi polomide, er în locul lor
buna reuşită a acestei petreceri. îmbunătăţesc aerul, dându-i un mi­ să sădim pomişorî. Asemenea coli­ Contra tusei la cai. Luaţi o traistă,
ros plăcut, uşor de inspirat şi sănă­ puneţi în ea flâre de fân opărită şi
Timpul era frumos şi ospeţl număroşl nele şi dealurile nostre nefolosităre
au grăbit la acăstă petrecere, care a fost tos ; ei atrag ploile şi prin asta aduc să le umplem cu pomi altoiţi, căci călduţă, de-asupra acestei flori de
prima în Ohiraleş. Ca local pentru dans a un folos fărte mare plugarilor; unde aceştia ni-ar aduce miliăne de flo­ fân turnaţi creolină cam o lingură
servit spaţiosa sală a şcolei române gr. sunt pom! său arbori, aceia evapo rini, scăpându-ue astfel din 4©cile de — şi puneţi-o astfel la botul calului
cat., care spre acest scop a fost aranjată reză şi prin urmare aerul este mai năcasurî şi datorii, în cari suntem pentru ca aburul se se ducă înlă-
atât de frumos şi cu atâta gust estetic, în­ umed ca prin ţinuturile lipsite de înglodaţi. untru. — Mai puteţi să daţi urmă-
cât a surprins publicul. Meritul la arangia- pomi. Din acest punct de vedere încă Să ne împrietenim şi noi cu târea doctorie: Kermes mineral 8
rea atât de frumosă şi cu gust a salei se merită pomii să fiă cultivaţi şi încă năuele întreprinderi şi să le îmbră­ grame, Extract de beladona 8 gra­
în număr cât de însemnat. Pe lângă me. Pulv. de Glicerină şi miere. Mo­
cuvine în deosebi d-relor L. Mathe, L. Mo­ ţişăm din vreme, pănă a nu ne răsbi
rarii! şi R. Micu, cari prin acăsta au do­ acestea, pomii împodobesc ţinutul, prea tare sărăcia, Grădinile năstre dul aplicărei acestei dof orii este
vedit, că au un gust fărte delicat. ÎDgraşe pământul cu frunzele lor, de pomărit să fiă ca şi casa unei astfel: faceţi o lopăţică mică de
Petrecerea s’a început la 6 ore şi cu apără edificiile în contra focului; neveste tinere, sîrguinciăse; tăte să lemn, şi cu ea luaţi din doctorie şi
0 rară însufleţire a durat pănă la 5’/ ore dăcă îi tăiăm, ne dau lemne bune ne fiă în bună rânduălă, căci numai puneţi, bine înţeles după ce o altă
2
diminâţa, când ospeţii s’au împrăştiat, du­ pentru construcţii, er din părţile, ce aşa ne vom pute afla plăcere şi gust personă ’i va deschide gura, în fun­
când cu ei suvenirl plăcute. In pausă, la nu se pot folosi pentru construcţii, la lucru. dul gurei, astfel, ca animalul aă o
dorinţa d-lui president, şăse tineri, în frunte ne dau material de foc, a căruia ce­ Grădina să ne fiă împărţită în pâtă înghiţi fără a-o scăpa afară.
cu d-1 Sever Groza, au jucat „Căluşeriul nuşă îmgraşe pământul. Aşa-der „po­ trei părţi: în grădină de semănat, de
u
11
şi „Bătuta . Publicul, deşi în acele ţinu­ mul nu trăesce pentru sine“. nobilitat şi pentru pomi nobili. Stratu­ M U L T E Ş I D E T O T E .
turi aprope în fiă-care săptămână se aran- Pomii ne înmulţesc şi calele rile plivite şi frumăse, cărările re­
geză câte-o petrecere — era atât de nu­ senine ale vieţii, căci nimeni nu păte gulate şi curate, pomii curăţiţi de
meros, încât sala şcolii, deşi spaţiăsă, abia descrie bucuria grădinarului, său a spini şi de crengile uscate. Pomii să De ce unii âmen? sunt stângaci ?
1 a putut cuprinde pe toţi. acelui om, care în cjilel© frumăse ale fiă altoiţi şi nicî-decum să nu sufe­ Doctorii şi omenii de sciinţă şi-au bă­
Caracterul petrecerei a fost curat ro­ vieţii lui a plantat chiar şi numai rim măr sâu păr nealtoit prin gră­ tut capul multă vreme să afle. care e pri­
mânesc. Dintre streini, abia două familii vre-o câţî-va pomi, pe cari apoi îi dinile năstre. cina, că unii omeni sunt stângaci. Multă
din loc au participat. Venitul petrecerei a vede prosperând. La lucru der, căci „arma cea vreme s’a crocjut, că un tată stângacii! are
fost, precum am înţeles, 52 fi. 72 cr., din Marele cântăreţ şi poet al na- mai puternică în contra sărăciei este copii stângaci, deci, că stângăcia se moş-
44
cari şubtrăgând spesele de 30 fi. restul a turei Virgil 4ice: „Fericiţi sunt aceia, lucrul . Să ne alegem şi să ne ocu­ tenesce. Acum s’a găsit adevărata pricină:
rămas venit curat. cari departe de grijile grele ale lu- păm cu acel lucru, care ne convine totul aternă de mamă sâu de doică şi a-
4
Dintre stimatele domne mi-am putut mei, ară moşiile străbune *. Şi ore mai bine şi ne asigură un viitor nume după cum ţine copilul în braţe. Decă
însămna pe următărele: Anca, Mathe, Mo­ grădinarii nu vor fi tot atât de fe­ bun, căci căutându-ne un lucru bun, mama, sâu doica, are obiceiul să ţiie copi­
rarii! (Chiraleş), Baciii (Feleacul sâs.), Mar­ riciţi? Ba da! şi încă şi mai mult, şi darul lui Dumnefleu este cu noi. lul în braţul stâng mai mult decât în cel
ţian (Ganciă), Negruţ (Herina), Groze (Şi- căci viâţa lor e cu mult mai plăcută, In sfîrşit sciind, că în fiă-care drept, copilul va fi stângaci. De ce? Pen-
motelnic), Pop (Visuia), Man (Boierenî). Er fiind împreunată cu mai multe plă­ comună preotul şi învăţătorul este tru-că, fiind ţinut în braţul stâng, copilul
dintre drăgălaşele d-şore am cunoscut pe ceri. încredinţat cu luminarea poporului, stă lipit cu umărul drept de umărul şi de
următorele : L. Mathe, L. Morarii! (Chira­ Las’ der să judecaţi, cât pre- cred, că nici unul nu îşi va neglege pieptul mamei, ast-fel eă nu pote mişca
leş), V. Bighian (Berchiaş), R. Micu (Bis­ ţuesce un pom, care primăvara te des­ chiămarea şi, în ce privesce ramul liber mâna drâptă. Obiclnuindu-se să apuce
triţă!, S. Pop (Visuia), L. Man (Boierenî), fată, vara te răcoresce, tomna te nutresce pomologic, le va da poveţe adevă­ lucrurile tot cu stînga, care îi este liberă,
Coşbuc (Deşii!), Cheresteş (Sântiona), Naşcu şi ierna te încăicţesce. rat părintesc! poporenilor, îndem- devine stîngaciii. Aşa dâr nu tata e pri­
(Chintelnic), Gellârt I. (Chiraleş), precum Afară de aceea, prin cultura po­ nându-i la tot ce e bun şi folositor. cina stîugâciei copilului, ci mama — şi în
şi alte multe, ale căror nume mi-au eşit din milor se îmbunătăţesce şi sărtea po­ Doresc, ca aceste cuvinte să nu caşul acesta e adevărat, că stîngăcia se
minte. porului şl prin aceea a ţărei întregi. fiă gla3 răsunător în pustiă, ci cât pote moşteni, dâr nu dela tată, ci dela.
Tot ce aşi mai pută cline e, ca să Un esemplu mă va esplica: de îngrabă să producă între frun­ mamă, căci o mamă stîngace o să ţie co­
ece
mulţămesc d-lor arangiator! şi să-mi es- Un om a lăsat celor 4 fii ai taşii şi poporenii noştri un interes pilul tot pe braţul stîng.