Page 29 - 1898-08
P. 29
REDACTIUÎfEA, „gazeta“ iese fu icare îi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
WIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri do anunolurl: So prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciole poştale din întru şi din
Kax Augonfold &. Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppallks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentnl pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admtnistraiiunca, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bernat. In H am Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il urg; Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A l T U L 12 fl., pe 8 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Ir. 174. Braşov, lum-Marfl 11 (23) August.
Afacerea teatrului român. strîngă la un lucru, care nu e nici porturile cu Românii din statul ve protopresbiter evangelic al Braşovului, Fran-
decum pe placul lor. Se ’nţelege, că cin, despre care se pretinde, că se cisc Obert, în discursul său festiv, rostit cu
Prezicerea nostră s’a împlinit. aceste autorităţi vor fi sciind mai află în cele mai bune relaţiuni cu multă demnitate şi însufleţire aşa, că su
E de regretat, der n’ai ce-i tace. bine, de ce nu voesc se aibă în statul nostru. flet a sciut să bage şi în cei mai puţin
'"iepe
Guvernul unguresc nu s’a simţit nici Braşov teatru românesc. Ministrul însufleţiţi dintre Saşi.
aplecat, nicî îndemnat de-a da ar are acuma afaceri mult mai urgente Conferenţele miniştrilor preşe Voiă trece acuma, cu permisiunea
tiştilor români dela teatrul naţional şi grave, decât ca se se potă ocupa D-vostră, la amănuntele serbării, întru cât
dinţi. Se anunţă, că contele Thun şi mi
din Bucurescî concesiunea, ca se de de disposiţiunile autorităţilor locale. le-am putut urmări şi întru cât mi-le-am
nistrul de finanţe Kaizl vor pleca în 23 1.
buteze aicî în Braşov cu câte-va re- Când însă se conchiamă aicî în c. la Budapeşta, unde în 24 se vor începe putut însemna.
presentaţiunî în limba română. Braşov o adunare de alegători ro conferenţele în privinţa pactului economic. Timpul frumos a favorisat serbarea.
Se vede, că d-na Romanescu, mânî, ministrul unguresc de interne Iu zori de Zi mii de curioşi furnicau pe
după faimbsa scrisdre a lui Paz- găsesce timp de ajuns, ca în câte-va Se crede că aceste conferenţe vor dura trei stradele oraşului, unde multe case, ai căror
dile. Der e probai, că ivindu-se divergenţe,
mandy, ce i-s’a împărtăşit de cătră bre să coregă printr’un ucaz tele proprietari sunt Saşi, erau decorate cu
mari —- ceea ce e aprope sigur — con
autorul ungur, cătră care s’a adre grafic dispusiţiunea autorităţei lo ferenţele să dureze şi mai mult. Yom vedâ ghirlande de verdâţă şi în număr egal cu
sat, a renunţat cu totul la planul cale, care, conform legei, a dat per cum vor sci miniştrii preşedinţi să satis stegurl în bicolorul săsesc şi unguresc, seu
de a da representaţiunî aicî. misiune pentru ţinerea adunărei, şi după cum Zice ordonanţa, care a permis
facă dorinţei Majestăţii Sale de aplana
Intr’aceea înse un alt consorţiu în momentul din urmă să oprescă, folosirea în acest mod a stâgurilor: „cu
într’un chip ore-care conflictul. Cât pentru
de artiştî românî şî-a încercat no prin fişpanul, pe alegători de a-se stegurl în colorile oraşului şi cu stâgurile
rocul, adresându-se direct ministru întruni. ministrul preşedinte Banffy tot mai mult statului .
11
se înrădăcinâză părerea, că el are de gând
lui unguresc de interne, prin inter Atunci ministrul a 'sciut să con- se facă dieta se voteze proiectele primitive Festivitatea inaugurării s’a început
mediul deputatului N. Şerban, pen strîngă, chiar în contra legei, pe au dimineţa la 6’/î ore cu conductul festiv al
ale pactului încheiate cu guvernul Badeni
tru a dobendi concesiunea de-a da torităţile de aicî să facă pe voia sa, reuniunilor, asociaţiunilor şi corporaţiunilor,
cari oferă Ungariei multe avantagii şi să
câte va representaţiunî aicî. S’a ac er acum, când e vorba de câte-va le voteze aşa c}icerLd independent de ceea-ce precum şi al delegaţiunilor institutelor şco
centuat, precum aflăm, în cererea producţiunî de artă română pentru lare săsesc! în frunte cu [studenţimea gim-
se petrece în Austria pănă la 1903, lăsând
din cestiune, că artiştii românî n'au un public, care în sesonul verei se nasială. Reuniunile au fost din tote părţile
apoi, ca guvernul austriac se-şl ajute cu § 14
de gând se dea representaţiunî cu cu recrutâză aicî în cea mai mare parte locuite de Saşi, din Braşov, Sibiiu, Sighi-
Articulul organului ministeriului de
prins naţional. Acbsta o subliniăm, din ăspeţi veniţi din România, îşi şora, Bucurescî, fiă-care cu stindardul şi
a
externe, „J?remăenbtytt , în care se spune,
fiind-că e de importanţă pentru de spală mânile ca Pilat, cficend, că nu insigniile sale. Conductul a defilat înaintea
că Thun nu se gândesce de a sgudui nimic
plina înţelegere a caşului, de care se păte opune dorinţei şi voinţei tribunei festive,' ocupate de episcopul evan
vorbim. autorităţilor locale! din constituţia actuală, a făcut rea impre- gelic Frideric Miiller şi de protopresbiterul
u
Pasul s’a făcut încă din luna Aşa administrâză la noi guver siune la Cehi. „Naroăni Listy îl forfecă Obert. Partea oficiosă a serbării s’a înce
lui Iulie st. n. şi li-s’a pus în vedere nanţii unguri. La Bistriţă Saşii sunt asupra dieend, că decâ Thun n’are inten- put prin executarea unui câutec coral şi
ţiunea şi curagiul de a sparge fundul pu
artiştilor românî, că cel mult pănă traşî în cercetare, judecaţi şi pe a unui imn ocasional din partea reuniuni
tred al constituţiunei actuale, ce problemă
la 1 August se va resolva afacerea. depsiţi, pentru-că au folosit la o ser lor de cântări. A urmat apoi predarea mo
Mai mulţî dintre aceştia au şi aş bare a lor bicolorul săsesc, care re- şi ce scop mai are? Pe cale constituţională nu numentului în posesiunea comunităţii pa-
teptat, petrecând aicî în Braşov mai presentă totodată colorile oraşului; va pute dobendi un pact cu Cehii. Aceştia rochiale evangelice prin representantul co
s’au înşelat în Thun creZend, că e un băr
multă vreme, dâr au aşteptat za âr aicî în Braşov, la serbările pen mitetului pentru aranjarea serbării, notarul
darnic şi în cele din urmă au tre tru Honterus, se concede arborarea bat energic. O. Schnell, care a adus mulţămitele sale, în
buit se plece de aicî, apropiându-se „colorilor oraşului , pe lângă arbo numele comitetului, în primul rend proto-
0
1
terminul, pănă la care aveau con rarea adecuată a „stâgului statului '. Serbările săsescî. presbiterului F. Obert, cel ce a luat acum
cediu dela direcţia teatrului na Cu totul ciudată, ba ridiculă vre-o 10 ani iniţiativa pentru ridicarea
ţional. chiar ni-se pare însă afirmarea mi Braşov, 22 August. monumentului, apoi tuturor acelora, cari
Intr’aceea, d l Şerban şî-a dat nistrului, că autorităţile locale, cel Daţî-ml voie, D-le Redactor, ca unuia, au contribuit materialicesce la realisarea
t6tă ostenâla, umblând pe la minis- puţin în ce privesce pe cele comu care am asistat la serbarea de erî a con frumosului plan, în special coloniei ger
teriu, dbr odată nu era ministrul nale, cari au singure să vorbescă în locuitorilor noştri Saşi, să vă împărtăşesc mane din Bucurescî. A fost viu aclamat
acasă, altă dată lipsia din ministeriu caşul de concesiune present, n’ar fi impresiunile mele. cu ocasiunea acesta şi artistul german
şi secretarul de stat, şi când erau nicidecum înclinate din parte-le de-a Incidentul acestor serbări e bine cu Harro Magnussen, care a esecutat cu
de faţă, se ’nţelege, că aveau alte da o astfel de concesiune. Acâsta noscut cetitorilor „Gazetei . Patru sute de atâta mâestriă monumentul. Cine vrea
11
treburi mai urgente de resolvat. se contrac|ice şi cu praxa de pănă ani s’au împlinit dela nascerea lui Hon să cunoscă o faţă de apostol, privescă
In urma urmelor totuşi, după acum, după care s’a dat trupelor ar terus, apostolul protestantismului şi al cu monumentul lui Honterus! Duhul blândeţii
vre-o 10—14 c}de, ministeriu] a dat tistice de tot felul şi de orî-ce na vântului scris şi tipărit între Saşii arde- şi o privire estatică, ce tinde spre lumi
un răspuns amintitului intermediar, ţionalitate concesiunea locală; der ; lenl. Cum-că se serbâză aZl memoria Ini, divine, respiră din trăsăturile feţii lui. In
care răspuns, după cum suntem in avem chiar informaţiunea, că auto îşi are însemnătatea sa deosebită la în mâna stângă ţine Honterus „cărticica re-
formaţi, a fost negativ. rităţile comunale n’ar fi avut nici o cheierea vecului al 19-lea, vâcul luminilor, formaţiunei", er cu mâna dreptă arată
Motivele răspunsului ministerial obiecţiune în caşul, despre care e în care au răsărit cele mai calde raZe de drept înainte. Monumentul e aşeZat între
însă constitue un non plus ul.tra al vorba, dăr e prescris, că pentru re lumină, raZele ideii libertăţii naţionale. Pot biserica negră şi gimnasiul săsesc, drept
fariseismului, cu care se aplică poli presentaţiunî teatrale trebue se se Zice, că serbarea de erî a Saşilor a fost în faţa scolelor.
tica şovinistă maghiară la noi în ca câră mai intâiu voia ministrului. nn numai demnă şi imposantă, der tot Intre cântecele corului bisericesc e
şuri ca cel de faţă, cu totul impor- Ei bir.e. Ministrul se ascunde deodată a stat şi la înălţimea luminilor desvălit monumentul, er preotul F. Obert
tune şi fărte neplăcute pretinşilor acum la spatele acestei autorităţi vecului nostru. Din tote colţurile Ardeiu primesce monumentul în posesiunea comu
civilisatorî ai Orientului. comunale, pentru ca să-şî motiveze lui, din România, unde precum seim trăesc nităţii bisericescl prin amintitul discurs me
Ministrul n’are francheţa şi cu- în mod la aparinţă mai puţin brusc, prin oraşe mulţi Saşi emigraţi de aici, ba morabil, care e vrednic să rămână săpat
ragiul de a o spune verde, că nu îndărătnicia şovinistă; nu cfioe di , şi din multe părţi ale Austriei şi Germa- în inima tuturor Saşilor.
0
vră se dea concesiune sub nicî o rect: „nu vă dau concesiune , ci I niei au sosit ospeţî saşi şi germani la D-l Obert Zic®) că şeolelor şi bisericii
condiţiune unei trupe teatrale ro Zice numai „vedeţi, că nu pot să acestă serbare, venind să aducă prinos me săsescî au să ie mulţămâscă Saşii ardeleni
mâne, de-ar juca chiar şi pe „Pe- vă dau concesiunea . moriei aceluia, care aşa Z^end a pus fun cu deosebire existenţa lor naţională, şi re
0
0
leskei notarius al lui Eă'vos tradus Dâcă o asemenea procedere damentul unităţii naţionale a Saşilor din levând marile merite ale lui Honterus pen
în românesce, ci umblă a asounde este seu nu revoltătore, mai ales Ardei, introducând prin reformaţiuue limba tru biserica, şcbla şi cultura săsescă, n’a
cu subterfugiile cele mai nedemne avend în vedere, cât de mult se în naţională în biserica lor şi creând astfel trecut cu vederea puternicul sprigin din
adevărata sa intenţiune. gâmfă guvernanţii unguri eu pre biserica naţională săsescă de aZl. partea patriei mame, Germania, de care
Aşa ministrul găsesce, că t6tă tinsa lor cultură şi pretinsul lor li Dimpreună cu memoria lui Honterus au fost legaţi prin legăturile culturale na-
bună voinţa sa nu i-a putut ajuta beralism, lăsăm cu ţătă liniştea se serbătoresc acum Saşii ardeleni şi progre ţionale-religion&re, ce dateză mai ales dela
in caşul de faţă, deore-ce autorită judece cetitorii nepreocupaţî. sele bisericoi, scolei şi culturei lor naţio Honterus încoce. A chemat apoi îu faţa
ţile locale braşovene nu sunt încli Ceea-ce vedem însă din acest nale, al căror părinte se pote cu drept cu monumentului întreg poporul săsesc la
nate şi învoite pentru a-se da astfel mod de procedere, şi vedem cu în vânt numi Honterus. unire, căci numai strînsa unire şi concor
de concesiuni. tristare, este puţinul respect, ce l de Se vedea din tote, că aceste gândiri dia va fi scăparea în viitor a unui popor
Ministrul aruncă dăr vina pe notă ministrul unguresc într’un ase şi sentimente animeză şi preadomina în- mic, cum e poporul săsesc. Ou o apos
autorităţile de aicî. Acestea sunt, menea cas, când e vorba de a-se da trâga serbare aniversară, er cea mai înaltă trofă însufleţită oratorul stăruesce asupra
rţice el, intolerante faţă cu arta ro o probă despre modul, cum înţelege expresiune li-a dat-o autorul intelectual al drepturilor poporului săsesc şi a datoriei
mână şi deci el nu pbte se ie con- el îndatoririle de reciprocitate în ra monumentului lui Honterus, venerabilul de a-le apăra din răsputeri, Zi ® !> câ
nc
c
