Page 3 - 1898-08

Nr. 168-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

ce se va îndeplini Duminecă la 21 Augusţ Petrecere în Basna. In sala otelului P e t r e c e r i Comerciul Statelor-Unite.
n. c. după celebrarea sf. liturgii cu con­ dela băile din Basna se va da în 14 Au­
Bran, August 1898. Răsboiul ispano-american n’a împie­
cursul corului de plugari din .loc, dirigiat gust n. c. o petrecere de vară. Preşedinte
de d-1 profesor de musică Emil Stefănuţ. al comitetului arangiator e d-1 prof. Dr. Petrecerea din Bran. Iu sâra de 27 decat pe acest estraordinar popor al Sta-
Iulie c. s’a dat din partea studenţilor uni­ telor-Unită de a desvolta afacerile sale co­
— Qu ocasiunea sânţirei tinerimea ro­ Elefterescu ;' cassar d-1 Traian Miliaiu ; con­
versitari din Bran o petrecere de vară, la merciale în proporţiuni de necreclut.
mână academică din Năseud şi jur aran trolor d-1 A. Stăncescii. Ca membri ai co­
care au luat parte, am putâ dice, numai
giază o petrecere cu dans, Duminecă în 21 mitetului arangiator sunt subscrişl vre-o27 Biroul oficial statistic publică acum
persone străine, fiind o parte mare din in­
August st. n. în sala de gimnastică dela tineri români. Preţul de intrare: de per­ cifrele comerciului exterior al statelor-Unite
teligenţa brănână obosită din causa târgu­
gimnasiul superior. începutul la 8 ore sera. sonă 1 fi., de familiă 2 fi. începutul la 7 americane pe anul fişcal 1897—98, care
lui de ţâră, care a fost în aceeaşi di.
Intrarea 70 cr. de personă. Venitul curat e ore sera. Ofertele marinimose, cari se vor durâză dela 1 Iulie 1897 — 30 Iunie 1898.
Aducem mulţămirile nostre stimatelor
destinat pentru fondul nouei scole. Supra- chita pe cale cjiaristică, sunt a se trimite Exportaţiuaile toiale ale Statelor-Unite
familii Puşcariu, cari au făcut totuşi, ca
solvirile se primesc cu mulţămită şi se vor la adresa d lui prof. Dr. Elefterescu în în decursul anului acestuia din urmă s’au
petrecerea proiectată să răuşâscâ destul de
chita în public. Toalete simple. Basna (Felso Bajom). ridicat la 6 miliarde, 366 milione de franci,
bine, cu tote că ajunserăm îfitr’o posiţiă
pe când acelea ale anului precedent n’au
Vaticanul şi America. In Vatican a „lodbad Dorkau“ în Silesia austriacă, destul de critică, refusându-ne unii mem­ trecut peste 5400 miliâne.
1
produs mare nelinişte ameninţarea guver­ staţiune de cale ferată, şâpte cesurl dela bri din comitetul central sala cea mare a Acesta însemnă der o sporire a ex­
nului Uniunei americane, că toţi jesuiţii v.or Budapeşta .şi şâse deja Viena cu trenul ac­ edificiului comunal sub diferite pretexte şi portului cu aprope un miliard, şi acesta pe
fi daţi afară din ţâră, deore-ce membrii celerat. Regiune romantică, pe malul drept ast-fel am fost siliţi a face petrecerea în când în lunile; din urmă Statele-Unite se
ordului jesuiţilor ar fi desvoltat în scris şi al rîului Afişa, între Carpaţii Ungariei şi sala Hotelului „Bucecifi , care este puţin aflau în răsboifi cu Spania.
u
:
cu graiul agitaţiuni. Intre Vatican şi go> munţii SudeţI din Silesia. Este cea mai pu­ spaţiosă.
vernul din Washington urmâză tractărl cu ternică bae — ca calitate şi cantitate — lodo, S’a incassat suma de 52 fl. 75 cr., Sporirea exportaţiunii privesce în rân­
scop de a delătura măsura de rigore, cu brom o, ..clor. o-sodică din ^continentul Europei. spese au fost 60 fl. 91: rămâne deci venit dul întâifi cerealele, der nici produsele fa­
care ameninţă America. Două puţuri bogate, captate la adâncime curat de 1 fl. 84, pe lângă care comitetul bricate n’au rămas îndărăpt. Ou deosebire
de 554 de metri, dela suprafaţa solului. arangiator va mai adauge ceva pentru cum­ s’a exportat instrumente da arat, trăsuri şi
Osemintele lui Columb. In urma desas- vagâne, hârtiă şi produsele ei, lânăriă, ar­
Instalaţiunî moderne. Preţuri eftine. Se- părarea unor opere teatrale pentru even­
trului ce l’au suferit Spaniolii în Cuba, ei ticolele diverse de fier şi de oţel etc.
sonul de băi pănă la 30 Septemvre. Climat tualele petreceri, deşi venitul curat era
vor trebui să iese cu totul din „lumea Aceste din urmă articole s’au exportat în
blând. Recomandabile pentru scrofulosă, proiectat de a-se trimite on. societăţi „Pe­
u
nouâ , pe care a descoperit’o Columb. Spa­ suma totală de 200 milione, cu 50 milione
sifilis învechit, scrofuloderme şi scrofulo- tru Maior din Budapeşta. Cu toţii regre­
K
niolii încep acum a-se interesa mult de mai mult ca în anul precedent.
osteoite, rheumatisme cronice, afecţiuni ale tăm, că am avut incassată o sumă aşa mică;
sbrtea osămintelor marelui descoperitor Datele statistice de mai sus ilustrâză
mitrei şi felurite bole de nervi, preenm şi sperăm însă, că în anul viitor vom fi mai
u
Cristofor Columb. ţfiarul „Las Provincias
Neurasthenia. Directorul băilor este d 1 Dr. norocoşi. e'loquent puterea, comercială a republice!
din Valencia a pornit mişcarea de a nu
Dcgre. Aducem în fine mulţămirile | nostre transatlantice, aşa că ne scutesc de orl-ce
lăsa acele osăminte Americanilor. Acum în- comentai’, Observăm numai, că acestă pu­
tuturor, cari au luat parte la petrecere şi
trega pressă spaniolă accentuâză: nu ne ni-au stat în ajutor, şi în special mulţămim tere devenind atât de covîrşitore, ameninţă
este ertat, ca osămintele lui Columb se Asociaţiunea în Câmpia.
ospeţilor Braşoveni. pe cli ce merge cu concurenţa ei comer­
trâcă în proprietate americană. „Globo Ioan Stoian, ciul bătrânei Europe.
u
Ca întregire a raportului, ce l’am pu­
scrie : „In momentul, în care Spania este student în filos.
blicat cu privire la decursul adunărei des­
silită a renunţa la Cuba, să învălim în
părţământului XXIV (Târgu-Mureşului) al
cutele stindardului jăluitor ţărina lui Co­ SCIRl ULTIME.
Associaţiunei, ţinută în Sân-Mărtinul de Marginea Câmpiei, Aug. 1898.
lumb şi să-l aducem în patriă". „Imparcial" Viena, 12 August. După un con­
Câmpiă la 31 Iulie n; c., lăsăm să urmeze Petrecerea din M.-Ludoş. Petrecerea,
cjice: „Putem să ne părăsim casa, oraşul, siliu de miniştrii, ce a durat mai
aci dintr’un alt raport, ce ni-s’a trimis, ur- ce s’a dat în 7 Aug. n. c. în Ludoşul de
ţera. Nu ne putem însă depărta, fără ca să multe 6re şi în care s’a discutat
mătorele amănunte: Murăş, a avut un succes splendid şi a de­
nu ducem cu noi pe Larii (deii protectori) asupra propunerilor guvernului pen­
curs în cea mai frumosă ordine. Ceea-ce
noştri. Peul protector al fa'ssei latine în Din Câmpia, August 1898. tru soluţiunea crisei, contele Thun
ne-a înveselit mai mult, a fost caracterul
America sunt osămintele lui Columb de­ a plecat la Ischl. împrejurarea, că
Deschidendu-se adunarea prin d-1 se ei pur românesc. Jocuri străine nu s’au
puse în cosciug de plumb în Havanna". —
cretar Ioan Pantea, preot în Rîciul de n’a aşteptat pe Banffy, ca se confe-
Columb adecă este îmormântat în catedrala dansat, nici limbi străine nu s’au auclit.
Câmpiă, s’au desbătut punctele din pro­ reze mai întâiu cu el, precum şi că­
jesuiţilor din Havanna, unde în amintirea Se vede, că inteligenţa română din acele lătoria grabnică a lui Thun, se es-
gramă, alegându-se în eomisiunea de 3 mem­
lui ard diua noptea 1000 de lumînărî. Lo­ părţi a avut o crescere românâscă. E mare plică aici astfel, că Thun vre se
bri pentru încassarea taxelor şi înscrierea deosebirea între inteligenţa acesta şi între
cul de repaos este indicat printr’o operă
de membrii noi d-nii: Alesandru Barbu- provăce o decisiune mai grabnică
■arehitectonieă într’unul din păreţii cate­ cea din părţile Gherlei, care pe întrecute
lescu, Ioan Man şi Nicolae Vulc, cari au w în cestiunile pendente.
dralei, cu inscripţia : 0 restas e imagen det caută a-şl arăta „cultura , vedî Domne,
încassat suma de 40 fl. dela d-nii membrii
■grâu Colon mii siglos durad guaradados en la. prin conversaţiă în limba maghiară.
) ordinari Ioan Pantea preot în Rîciă; Ioan
remambranza de auestra nacion . (Pe româ- Publicul a fost forte număros, aşa că
u
Man propriet. în Rîcifi; Filip Pop preot De-ale lui Bismarck.
nesce: Rămăşiţele şi chipul marelui Co­ Cadrilul prim a fost dansat pănă la o sută
în Bând ; Ioachim Huza proprietar în ţ)iarele străine abundă în anecdote
lumb, care peste mii de ani rămâne păs­ de părechl, er privitori încă erau pe-
Băla; Vasilie Saltelechi preot în Bardăş; din viaţa ilustrului ex cancelar. In tot tim­
trat în memoria patriei şi naţiunei nostre). aţâţi.
Petru Suciu preot în Săbad; Alesandru Venitul petrecerei nu-1 cunosc, dâr nu pul bolei — Bismarck a suferit de decenii
Descoperitorul Americei a murit la 1506
Barbulescu preot în Băla şi Nicolae Vulc de diferite afecţiuni — a dus o luptă în­
în Sevilla. Prin testament a lăsat să fiă încape îndoâlă, că va fi fost destul de fru­
proprietar în Pogăceaua; apoi 12 fi. 30 cr. verşunată contra doctorilor şi doctoriilor.
îmormentat în San-Domingo (Haitii, însă mos. Ni-1 va arăta comitetul arangiator.
dela următorii membri ajutători: D-nele Printre drăgălaşele domne şi domni- Se simţea forte umilit une-ori de-a se vede
■osemintele i-s’au depus totuşi în Sevilla.
Irina Vulc (Pogăceaua) 2 fi., Paulina Pop şore am vădut între altele pe dâmnele: tratat cu lipitori şi zbance. Intr’o di, prin
Trei deci de ani mai târcliu (1536) i-s’a
(Bând) 50 cr., Carolina Pantea 40 cr., D-şora Solomon (Ludoş), Boer (Lechinţa), Orăsan 1868, puse pe d-ua Bismarck de-a asvîrli
împlinit dorinţa; a fost exhumat, dus în
Florentina Pantea (Rîcifi) 30 cr. D-nii Va­ (St.-Iacob), Elena Dr. P. German (Şercaia), pe fârâstră tote sticlele de iod. „Numai
India apusenă şi aşedat în catedrala din
silie Man mare proprietar (Sân-Mărtinul de Lucreţia Giurgiu (Cluşifi), Moldovan (Nepos), după acâsta s’a simţit bine“.
San-Domingo pe insula, (ce a descoperit’o
Câmpiă) 2 fi. Dumitru Pop înv. pensionat Ignat (Cicudiu), Deac (TăurenI), Iulia Nagy
el şi în oraşul, pe care l’a botezat „Do- Numai într’un târejiu s’a supuş ener­
(Fărăgău) 1 fl. Teodor A. Bogdan înv.
u
mingo , după numele tatălui său. In urma (Zau), Leuca (Sâmbotelec), Rus (Budiu), gicelor tratamente ale doctorului Schwen-
(Şamşudul de Câmpiă) 50 cr. Gavril Col-
luptei pentru libertate a indigenilor, insula Bucşa (Sânger), Caliani (Şeulia), Vlassa ninger.
tor preot (Ulieş) 50 cr. Samson Moldovan *
a trecut dela Spanioli la Francesî. După (Budiu) şi altele, pe cari nu le-am putut
cantor (Băla) 50 cr. Eugeniu Pantea teolog
pacea din Bazei, Spaniolii au trebuit să cunosee. Improvisaţiile forte spirituale sunt nu-
an IV (Rîcifi) 30 cr. Andreifi Colbas învăţ.
părăsâscă insula, însă guvernatorul Aris- Din frumosa ghirlandă a domnişăre- mărose în cariera diplomatică a lui Bis­
(Sân-Mărtinul de Câmpiă) 1 fl. Alesandru
iizabal, ne voind ca osămintele lui Columb lor mi-am putut îusemna pe următorele: marck.
Vlad 60 cr. Iuliu G-eorgiu 50 cr. Bojthe
să cadă în mâni străine, le-a dus în Ha­ Anunţa Rus şi Măriuţa Solomon (Ludoş), — Ce facem cu Francia? îl întrâbâ
Jozsef 1 fl. Augustin Preeub 30 cr. Ioan
vanna. Spaniolii cer acum, ca guvernatorul surorile Podoba (Cluşifi), Cornelia Orăsan într’o di împăratul Wilhelm I.
Manoilă 50 cr. Ştefan Georgiu 50 cr.
Blanco să facă asemenea lui Aristazabal (Sân-Iacob), Elvira şi Anuţa Dănilă (Cheţa), — Jucăm 66 cu dânsa, răspunse can­
După acesta ’i-s’a votat tînărului în­ Emilia Calioni (Şeulia), Georgina Bucşa
şi să-i aducă osemintele în Spania. celarul, făcând o alusie la triumful din 1866
văţător din Şamşud Teodor A. Bogdan suma profesoră (Blaşifi), Leuca (Sâmbotelec), su­
Nichita şi Sultanul. Principele Ni- de 20 corone, ca premiu pentru disertaţiunea rorile Ignat (Cicudiu), Aurelia Chiciudean asupra Austriei.
u
colae al Muntenegrului a primit dilele tre­ sa: „Fomăritid şi folosele lui . S’a mai vo­ (Ţag), Virginia Pop (Hădărău), Anuţa Inţu După resboifi, în timpul unor tratative
cute o scrisore dela Sultanul, în care acesta tat şi pentru anul viitor suma de 10 co­ (Ludoş), Pop (Urca), Rusu (Budiu) şi alte de pace cu Jules Favre, Bismarck adusese
îi împărtăşesce, că yactul, pe care ’i l’a rone pentru acel învăţător din raionul multe domnişore mândre şi frumose, pe cari cu sine pe marele financiar evreu Bleich-
făcut cadou, va sosi în cursul lunei lui acestui despărţământ, care va face cel mai nu le-am putut cunâsce. roder.
August la Antivari. Tot-deodată Sultanul mare progres în grădina de pomărit. Laudă se cuvine d-lor arangerl, în Favre audând, că Bismarck cere cihcî
rogă pe principele Nicolae, ca să-i facă o După închiderea adunărei, care a du­ frunte cu d-1 protopop Nicolau Solomon, miliarde de franci despăgubiri, exclama:
visită pe acest yacht la Oonstantinopol. rat dela 3 — 7 ore p. m., cu toţii am fost ca preşedinte al comitetului arangiator, — Dâr suma acesta e enormă. Dâcă
invitaţi la masa bunului domn Vasilie Man, atât pentru succesul moral al acestei fru­ s’ar fi numărat dela Ohristos pănă astă-c}I,
0 serbare nostimă s’a ţinut în Con-
unde între toasturi şi cântări ne-am petre­ mose petreceri curat românescl, cât şi pen­ unitate cu unitate, nu s’ar fi ajuns la cifra
stantinopol. O femeie de-acolo, Patma
cut forte bine. tru prevenitorea primire a publicului, care acesta.
Hemm, a donat unei societăţi un fir de păr,
înainte de a încheia acest raport, s’a depărtat atât de mulţămit. — Vedî, tocmai de aceea am adus
care afirmativ ar fi din barba profetului.
mai amintesc, că la acesta adunare, spre Decă şi adunarea despărţământului pe domnul acesta, care numără dela facerea
Cu prilegiul acesta s’a dat o mare serbare,
neplăcuta surprindere a nostră, mai nimeni Asociaţiunei, ce a premers acestei petreceri, lumei... răspunse omul de fier.
la care au luat parte şi unii din cei mai
dintre poporenl nu a luat parte, deşi ase­ ar fi fost măcar pe a treia parte atât de *
însemnaţi bărbaţi de stat.
meni adunări sunt chiar pentru popor. succâsă, atunci cuvintele de laudă nu mi-ar Un bancher care se ocupa şi de po­
Dela băile Herculane ni-se scrie, că mai fi de ajuns.; e
Cor. litică, întrâbă într’o cji P Bismarck:
sunt cercetate de public fdrte număros; De-ocamdată dic: la revedere în Hă­
— Cum stăm cu chestia Egiptului?..»
sunt mai ales mulţi ospeţl din România, dărău, unde, după cum am înţeles, încă se — Nu sciu. N’am cetit încă gazetele
cari dau tonul în vorbire şi societate. Limba va da o petrecere în curând!
astădl....
mngurescă se pote audi numai rar. Maria din Câmpiă.