Page 30 - 1898-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 174 — 1898.

acesta are să se întâmple între marginile | nei. Fiă-care dintre acestea două puteri Raport general tora nu le compet diurne, nici spese de oă-
legilor scrise, der mai sunt şi legi, cari nu promit Chinei protecţiunl şi favoruri, şi în lătorie; i) pentru organisarea despărţămin-
al comitetului central al „ Asociaţiunii pentru
sunt scrise în cărţi, ci sunt scrise sus în acelaşi timp se ameninţă reciproc. După tolor nouă s’a stabilit „Instrucţiunea** ală­
stele, legile D-deescI ale firei, cari îndrep­ tote aparenţele, Rusia stă momentan de literatura şi cultura poporului român turată aci sub B.
pe anul 1897 .
u
tăţesc pe fiă-care popor să trââscă şi să asupra, şi de aici vine, că pressa englesă Pentru înlesnirea organisării de des­
existe eu limba şi cultura sa naţională. face o mare gălăgie. Nu putem sci ce faţă I. Lucrările din şedinţele comitetului. părţăminte pe noul teritoriu al Asociaţiu­
OrI-ce încercare tirană, ce ar tinde la su­ vor lua lucrurile în viitor. Tot mai mult nii, s’au luat următorele disposiţii: S’a de­
Comitetul central a ţinut în anul din
grumarea acestor drepturi divine, va fi lo­ însă pare probabilă suposiţia, [că conflictul cis înfiinţarea de despărţăminte de-ocam-
cestiune 12 şedinţe ordinare şi 12 extra­
vită de nemeşa sorţii şi înfrântă de spi­ se va aplana prin împărţirea imperiului dată în Lugoş (din cercurile pretoriale Lu-
ordinare, al căror decurs se pote vede din
ritul de dreptate şi libertate. chines. Soluţiunea acesta devine însă forte goş cu oraşul, Murăşul, Făget, Begeiu şi
procesele verbale publicate în „Transilva-
Urmeză apoi discursul rectorului gim- grea, decâ vom ave în vedere, că vor in­ Timiş), în comit. Sătmar, în comit. Mara-
nia**. In acelaşi an N rul exibitelor a fost:
nasial, care în numele şcolei naţionale să- terveni de sigur şi alte state europene şi murăş, în Beiuş (din cercurile pretoriale
725 (1896: 556).
sescl, întemeiate de Honterus, aduce oma­ Statele-Unite, cari de când au pus piciorul Beiuş, Vaşcău şi Oeica) şi în fine în comit.
Relativ la executarea concluselor adu­
giile sale geniului lui. S’a ridicat apoi re- în insulele Filipine, desfăşură un mare in­ Torontal. Ou organisarea au fost încredin­
nării generale dela Mediaş, comitetul cen­
presentantul Academiei unguresc! Dr. 0. teres faţă cu cele se petrec în Asia. Vor­ ţaţi în Lugoş d-1 Ooriolan Bredicean, în
tral are onorul a raporta următorele:
Bohm cu-o voce slabă şi a ţinut un discurs bind despre acest conflict „Daily Tele- Sătmar d-1 George Pop de BăsescI, în Ma­
1. Conclusul Nr. 13 s’a comunicat
în limba ungurescă. Pe semne a trebuit graph** pune următorea alternativă: sâu ramureş d-1 Dr. Ioan Mihalyi, în Beiuş d-1
d-lui Stroe Belloescu din Săcele, care inme-
să se validiteze şi aici „limba statului**. Rusia renunţă la China, sâu ajunge cu An­ Ioan Butean, respective d l Paul Pap şi
diat a expedat la cassa Asociaţiunii 10,000
Dr. Bohm, pe cât l’am putut înţelege, re­ glia într’un conflict forte serios. Din comu­ în Torontal d-1 Trifon Miclea. Pănă la 1
fl. pentru înfiinţarea unui fond întru amin­
cunoscu şi el meritele lui Honterus, recu- nicările apărute în pressa rusescă şi ger­ Aug. a. c. s’a îndeplinit organisarea des­
tirea părinţilor săi. Comitetul central a dis­
nosce chiar, că aceste merite se estind mană apare, că peste tot în Petersburg nu părţământului Sătmar, Beiuş şi Lugoş.
pus, ca oficiul de cassă să introducă o po-
asupra ţârii întregi; din generalisarea me­ se gândesc de-a ceda Angliei, ba Rusiei
siţiă de sine stătătâre sub titlul „Stana şi Pe lângă cele p^nă aci expuse s’au
ritelor lui Honterus însă vorbitorul trage i-ar plăce să se amestece şi în afacerea in­ luat disposiţii şi pentru schimbarea starn-
Stroie Belloiu .
a
conclusiunea, că trebue să fiă unitate în sulelor Filipine. E posibil, ca conflictul piliilor şi a titlilor în cărţile funduare.
2. Conclusul, prin care s’a însărcinat
nisuiuţele patriotice ale Saşilor reformaţi anglo-rus se erupă în măsura lui formida­
comitetul central, ca în viitor, aflând mij- (Va arma)
cu Ungurii reformaţi; Bohm a sfîrşit cu o bilă tocmui pe acestă temă, când adecă va
locele necesare, să stărue a-se duce în de-
frasă nemţescă, care n’am aucj.it-0, fiind-că fi vorba de resolvarea definitivă a cestiunei
plinire conclusul adunării generale din Din Bucovina.
a vorbit prea încet. Filipinelor.
1896 relativ la publicarea de premii pen­
Senatorul O. Alesius apoi, ca repre- (Organisarea Românilor).
sentant al primarului, declară în numele Trădările de pace dintre Spania tru tractate poporale din domeniul drep­ Actualul comitet naţional român din
şi America sunt deocamdată eclipsate de tului public, administrativ şi privat al sta­
autorităţilor civile, că ia monumentul sub Bucovina a ţinut Lunia trecută ultima sa
afacerea capitulărei oraşului Manila şi de tului, s’a pertractat în şedinţa comitetului
scutul oraşului, er superintendentul Dr. F. şedinţă — despre care am făcut şi noi a-
Miiller încheie partea oficiosă a festivităţii sortea ce o vor ave insulele Filipine. Că­ central dela 30 Septemvre 1897 şi s’a de­ mintire — căci săptămâna acâsta se va în­
printr’o rugăciune. derea Manilei i-a întristat mult pe Spanioli, cis a se ţinâ în evidenţă. cepe reorganisarea întregului partid naţio­
Festivitatea inaugurării s’a încheiat deşi cu luni înainte era de prevăcjut, că ei 3. Conclusul, prin care se încredin- nal pe basele fixate în şedinţele de astă
nu vor putâ să apere şi susţină acest oraş, ţeză comitetul central cu întregirea pos­
printr’un conduct festiv al femeilor săsescl primă-vară ale comitetului naţional. Parti­
şi prin încununarea monumentului din par­ îndată-ce resculaţii vor prinde arma contra tului de secretarul II, devenit prin abcji- dul se va organisa ast-fel:
tea lor. Prima cunună, o cunună de aur, a lor. Se dice, că ocuparea Manilei de cătră cere vacant, s’a resolvat în şedinţa dela 9 Săptămâna acâsta se vor întruni ale­
Americani va da mult de lucru comisarilor Decemvre 1897, alegendu-se pentru acel
depus’o pe monument reuniunea femeilor gătorii români, membri ai partidului naţio­
săsescl din Braşov. Membrele reuniunii au însărcinaţi cu negocierile pentru pacea de­ post în mod provisor Dr. llie Beu. nal, la reşedinţele cercurilor electorale res­
fost îmbrăcate în costume istorice naţio­ finitivă. Se mai elice, că America a făcut 4. Disposiţiilor luate cu privire la pective, şi vor alege în presenţa unui de­
nale săsescl destul de bogate. A urmat acest pas îndemnată de Anglia pentru a conferirea stipendielor şi ajutârelor, comi­ legat al comitetului naţional, comitetele
apoi şirul lung al femeilor şi fetelor să­ ave în Oceanul pacific un pied-â terre, ca tetul central s’a acomodat şi a fost cu con­ electorale, cari vor rămânâ şi comitete pro­
sescl din tote unghiurile ţării, fiă-care cu să p6tă sprijini acolo interesele engleze, siderare la întreg teritoriul Asociaţiunii, vinciale permanente, pe timp de trei ani,
costumul său pitoresc din localitatea res­ cari se ciocnesc în capete cu interesele întru cât nu-i stau în cale disposiţii spe­ ale partidului naţional.
pectivă. Firesce, că partea acesta din Rusiei, Germaniei şi ale Franciei. Din ciale făcute de fundatori şi donatori. ■ Aceste comitete vor alege câte un
urmă a programului festiv, încununarea punctul acesta de vedere cugătând, pri- 5. Conclusului, ca în şcola civilă de delegat, şi delegaţii comitetelor provin­
monumentului şi defilarea feciorelor şi fe­ mesce tot mai multă verosimilitate svonul, fete susţinută de Asociaţiune să se ţină ciale vor alcătui comitetul dirigent al par­
meilor săsescl, a fost partea cea mai splen­ că America a grăbit anume pe generalul cont de relaţiile nostre sociale şi să se dâe tidului.
didă şi mai interesantă a festivităţii. Dewey să pună mâna pe Manila, tocmai pe cât de multă atenţiune economiei de casă, Ast-fel, noul comitet dirigent se va
când se scia deja, că preliminariile de padâ
Aşa au sciut conlocuitorii noştri Saşi s’a satisfăcut, întrodueendu-se la cursul putâ constitui în cel mult două săptămâni.
se vor semna de sigur. — ţiiarele spaniole
să aniverseze memoria marelui lor preot complementar al acelei şcdle teoria econo­ *
critică cu cea mai mare asprime protocolul miei de casă.
şi dascăl.
de pace. „Pa?s** publică protocolul încadrat In ce privesce întrunirile electorale
Intre ospeţii distinşi, cari au asistat 6. Completarea colecţiunii de reviste
în negru şi cjice, că Spania este redusă în vederea alegerilor dietale, cari se vor
la inaugurarea monumentului, am văclut şi şi diare, s’a urmat cu un resultat îmbucu­
acum la rangul puterilor de a treia mână. face la începutul lunei Septemvre, „Patria**
pe membrul Academiei Române, d-1 prepo- rător. Comitetul central va continua com­
a
Imparcial declară, că semnarea păcei nu publică în fruntea numărului său de Mier­
sit I. M. Moldovanu din Blaşiă, care a fost v pletarea necruţând jertfe materiale, fiind
va aduce Spaniei nici măcar liniştea după curi, următorul avis:
delegat din partea Academiei române ca colecţiunea de-o incontestabilă valore pen­
u
trei luni şi jumătate de răsboiă. „Nacion Aderenţii partidului naţional român,
representant la acâstă serbare. tru istoria culturală a poporului român din
scrie: Dâcă cel puţin Spania ar fi fost aparţinătorii cercurilor electorale rurale
Al doilea delegat al Academiei Ro­ patriă. Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpu-lung,
învinsă după o luptă îndârjită şi eroică,
mâne, profesorul universitar A. Xenopol, 7. Intru executarea conclusului, prin Gura Humorului, Şiret şi StorojineţI, sunt
ea ar sci să se resemneze. Astăcjl însă
n’a sosit încă pănă acjl în Braşov. care s’a însărcinat comitetul central să invitaţi să se întrunâscă în adunări elec­
pacea pentru noi nu e decât o faşă în neno­ iâe tote măsurile de lipsă, ca în viitor des-
Din partea Asociaţiunii pentru litera­ rocirea nostră. „Globo , cji ministerial, torale în scop de-a face pregătirile nece­
u
ar
tura română şi cultura poporului român esprimă părerea, că pacea dintre Spania şi părţămintele să funcţionoze neîmpedecate, sare pentru lupta electorală, alegând tot­
dela noi, afiu că au fost delegaţi ca repre- Statele-Unite va complica lucrurile în Oc­ şi se îngrijescă de organisarea despărţă- odată comitetele pentru conducerea agen­
sentanţl la serbările săsescl archimandritul cident. „Epoca** e de părere, că pacea ac­ mintelor pe întregul teritoriu al Asocia­ delor electorale şi designarea membrilor de
ţiunii şi să se constate la fiă-care adunare
Uarion Puşcariu şi secretarul O. Diacono- tuală e cea mai tristă din câte au fost im­ încredere în comitetul naţional, conform cu
generală, cari despărţăminte sunt represen­
vich) eu însă nu i-am zărit la inaugurarea puse Spaniei dela tractatele din Ut.recht. resoluţiunile referitore la noua organisaţie
monumentului. Parochiile române din Scheiă tate prin delegaţi, s’a decis: a) Să se în- de partid.
sciinţeze despărţămintele despre aprobarea *
şi din cetate au fost representate la ser­ Serbii contra dinastiei Obreno-
statutelor modificate, după cari să-şi aco­
bare prin d-nii protopopi B. Baiulescv, I. vici. De fapt au şi motive Serbii să fiă In ce privesce unitatea partidului,
modeze pe viitor organisaţiuuea şi activi­
Petric şi Y. Voina. contra actualei dinastii, âr pricina la tâte „Patria," organul oficios al comitetului na­
tatea ; ceea ce s’a făcut prin un cercular
* e ex-regele Milan. Nemulţămirea e generală, adresat tuturor despărţămintelor; b) pen­ ţional, spune în numărul său de Miercuri:
âr noul candidat se pare a fi principele „Partidul naţional este astădl unit
„ Verein fur siebenburgische Lan- tru asigurarea funcţionării regulate şi uni­
Mirco, fiiul principelui Nichita al Munte- în tote ale sale şi aceeaşi linişte şi serio-
(i
desliunde . La adunarea reuniunei transil­ forme a despărţămintelor să se compună
negrului, pentru care de mult se pregă- sitate, care s’a afirmat pănă acum în lu­
vane pentru cunâscerea ţârii, ce s’a ţinut adl, un „Regulament al afacerilor interne ale
tesce terenul din partea agitatorilor munte- crări, va urma şi în viitor, căci oausa
Luni, în biserica evangelică din ScheiQ, despărţămintelor Asociaţiunii *. Acesta s’a
1
negrinî. Sunt cunoscute geşefturile lui Mi­ naţională predomină întregul partid şi pă­
după discursul de deschidere al preşedin­ votat în şedinţa dela 9 Decemvre 1897 şi
lan cu finanţele statului, când micul stat trunde tote manifestaţiunile vieţii nostre
telui şi răspunsul lui Obert, au vorbit re- se alătură adunărei spre aprobare; c) pen-
a avut un deficit de nici mai mult, nici politice**.
presentanţii reuniunilor străine. După cei tru-ca comitetul central să potă con­
mai puţin de dece milione franci. In urma
germani a salutat reuniunea săsâscă în nu­ trola activitatea despărţămintelor, direc­
mele Academiei Române dl preposit I. M. domniei absolutistice a familiei ObrenovicI, torii cercuall să presenteze în Ianuarie SC1R1LE BILEI.
bărbaţii politici mai cu cap ai Serbiei au
Moldovan, vorbind în limba română, âr d 1 al fiă-cărui an un raport detaiat despre în- i
fost siliţi să se retragă cu toţii, âr scupştina — 10 (22) Augast.
Archimandrit Ilarion Puşcariu, a salutat’o trâgă activitatea despărţămintelor; d) adu­
din partea Asociaţiunei nostre în limba e alcătuită acum din simplii ţărani fără nările cercuale să se anunţe comitetului Părechea regală română a plecat Vi­
u
r
germană. nici o pricepere, cari sunt gata să voteze central de odată cu convocarea lor; e) la neri la Ragaz însoţită de domnele Mavro-
tot ce li-se poruncesce. Ultimul abus abso-
trebuinţă comitetul central să trimită dele­ gheni şi Bengescu şi de d-nii aghiotanţl
lutistic s’a comis acum, când s’a trecut prin
Revistă externă. scupştină proiectul de lege, ca denumirea gaţi pentru organisarea sâu reorganisarea coloneii Priboianu şi Georgescu. Majestă-
despărţămintelor; f) comitetele cercuale să ţile Lor şi principele Ferdinand au fost
oficerilor să depindă direct dela Milan, ac­
Conflictul anglo-rus. Opinia pu­ înainteze cel mult pănă la finea lui Iunie primiţi la gară în salonul de recepţiune, de
tualul comandant suprem al oştirei ser-
blică din Anglia este de present viu preo­ al fiă-cărui an budgetele făcute pe basa preşedintele consiliului şi de d-nii miniştri:
bescl. ţ)ilele dinastiei ObrenovicI se par
cupată şi agitată de conflictul cu Rusia venitelor anului premergător; g) să se pro- Pherekyde, Berendci, Pallade, Brătiauu şi
numărate, căci Serbii, precum dovedesce
pentru China. Der nu este vorba între An­ vdce comitetele cercuale a-se exprima în Haret. De faţă mai erau dd: Urechiâ,
întrega lor istoriă, cu absolutismul nu s’au
glia şi Rusia numai de un conflict, ci de-o cestiunea necesităţii unei nouă arondări a Gubernatis, întregul corp diplomatic află­
putut împăca nici când.
•orbă concurenţă a celor două mari puteri despărţămintelor; h) despărţămintele să şl tor la Sinaia şi alte notabilităţi. S’au ofe­
europene pentru dominaţiunea asupra Chi­ provadă cu credenţionale pe delegaţi, aces­ rit Reginei mai multe buchete de flori.