Page 31 - 1898-08

Nr. 174-189S GAZETA TRANSILVANIEI Paxrin» 3.

Majestăţile Lor s’au întreţinut în modul Banchet în ondrea d-lui de Concertul reuniunilor de cântftri teriorul acestei ţări şi cari mai mult a avut
cel mai afabil cu tote personele presente Gubernatis. săsescl. să le resimtă Braşovul. In mijlocul acestei
pănă la ora plecărei. Pe peron se aflau de învălmăşeli generale, a crecjut Honterus, că
asemenea şi ofiţerii batalionului 6 vânători, Am anunţat, că Joia trecută secţiunea ErI la 4 ore d. a. s’a dat în biserica i-a sosit şi lui momentul.
Predeal a Ligei a dat un banchet în ono-
înainte de-a se sui în tren, Regele a tre­ evangelică din cetate concertul Ligei cântă­ Bisericele catolice din Ţâra Bârsei
rea conteleui de Gubernatis. Acest banchet
cut înaintea frontului ofiţerilor. In tren s’au reţilor transilvane-germane. Biserica cea forte ajunseseră într’o stare deplorabilă. In 1542
suit principele Fei’dinand, toţi d-nii mi­ s’a ţinut în restaurantul fabricei de postav spaţiosă era îndesuită de lume din tâte face Honterus primul pas hotărîtor. In acest
niştri şi d. Saligny. La plecare, numărosul din Azuga. Sala a fost splendid decorată clasele şi naţionalităţile, în preponderanţă, an publică el nemţesce „cărticica reforma-
cu flori, ghirlande, verdetă, drapele româ­
public a aclamat în mod călduros pe Ma­ se ’nţelege, public săsesc. Programul, care ţiunei sub titlul „Proiect pentru reforma­
44
nesc! etc. Despre decursul banchetului es-
iestăţile Lor, urându-le călătoria bună. a constat din 8 puncte, între cari câte-va rea bisericei în Braşov şi în întrâga ţâră
tragem din „Drapelul următorele: de cuprins naţional săsesc, a fost bine ales
44
Cadourile Ţarului. D. Colonel rus Ne- a Bârsei". Cărticica a avut efectul dorit.
La intrarea sălei ospeţii au fost în­ şi cu mult succes esecutat. In punctul în­ Reformele au fost introduse fără nici o
pokoitschinsky, aghiotant al Ţarului, a fost tâmpinaţi de membrii comitetului şi ai tâiii şi cel din urmă au cântat tote . coru­
primit Joi în audienţă de Regele şi Regina secţiunei, în frunte cu preşedintele Ligei sguduitură. Preotul Braşovului se căsăto-
rile la olaltă. După aceea a urmat reuniu­
României fiind trimis de Ţar a preda Su­ P. C. archimandrit Dionisie. Musica a in­ nea de cântări braşoveană („Deutscher Lie- resce încă în vara acelui an ; se introduce
veranilor români mai multe cadouri pre- tonat în acest timp imnul naţional „Deş- 44 serviciul divin luteran, âr în locul limbei
44
tâptă-te Române . derkranz ), apoi reuniunea de cântări dela latinescl, limba germană. Honterus con-
ţiose, între altele şi cj 006 cai de pur sânge
In sala banchetului, un cerc de domne Reghinul săsesc, reuniunea de cântări din chiamă apoi un congres al tuturor comu­
rusesc. Cadourile Ţarului pentru Regina
şi domnişăre îmbrăcate în costum naţional, Sibiiu, cea din Braşov, în fine reuniunile
represintâ .o valăre de peste 200.000 lei. îneheiau cortegiul de primire. Am remarcat dela Bistriţa şi Sighişora, împreună cu al­ nelor săsescl din Ţâx’a Bârsei, âr resulta-
Trimisul Ţarului a remis Regelui şi o scri- pe d-nele Babeş şi Igiroşanu şi d şora Di- tul a fost, că peste tot s’au instituit preoţi
tele din cele amintite. Deja devisa Ligei luterani.
•sore căldurosă a Suyeranului său. mitriu, care au oferit câte un frumos bu­ cântăreţilor în care se aocentuâză credinţa
chet d-lui de Gubernatis, d-nei Urechiă, Melanehthon, care aucjise de vestea
Bust lui Nicolae Bălcescu. Mai mulţi d-nei Charlotta Leria, precum şi d-lui cătră limba maternă şi iubirea cântărei lui Honterus, a pus să se retipărâscă din
•studenţi universitari au luat iniţiativa de Urechiă. germane ca mijloc puternic al unirei între nou în Gex-mania cărticica reformaţiunei pu­
.a-se ridica în BucurescI un bust marelui In vremea mesei era mare animaţia. Saşi, indica caracterul naţinal al acestui blicată de reformatorul braşovân, âr Luther
Seria toasturile a fost deschisă de veneratul concert.
.patriot şi istoric român Nicolae Bălcescu. cu entusiasm aesclamat: „In adevăr acesta
archimandrit Dionisie, preşedintele Ligei
Predeal care cfise între altele: Dintre coruri ni-s’a părut cel mai tare este apostolul, ce domnul l’a trimis Ţării
Spion rusesc arestat. Din Jaroslav se corul săsesc din Braşov, apoi cel din Si­
44
„Ca Români, în ţâra liberă şi inde­ ungurescl .
.anunţă, că a fost arestat un spion rusesc
pendentă, nu putem să nu ne aducem întâiii biiu, Reghin etc. Ca solist s’a distins teno-
numit Alexander Murmann. El a fost pre­ Tote au mers bine pănă acum. Când
aminte cu iubire şi devotament de acel ce ristul Hans Copony, mai ales în frumosele
era să-şî vadă Honterus opera încununată
dat tribunalului cercual din Przemisl. In a fost destinat de Dumnedeul părinţilor cântece poporale vechi din ţerile de jos,
momentul când a fost deţinut, s’au aflat noştri să conducă poporul român pe calea în cari a cântat alături cu baritonistul F. cu succes, atunci încep să-i resarâ una câte
,1a el schiţe de pe fortificaţii militare, pre gloriei şi a progresului. Şi pentru că astăcjî Stenner. In aceste cântece se oglindâză su­ una în cale piedecile. Atotputernicul vulpoi
sărbătorim venirea în mijlocul nostru a Martinuzzi, care devenise domnul situaţiu-
cum şi alte însemnări militare. Murmann,
unuia din cei mai iluştri bărbaţi ai Italiei ferinţele poporului asuprit din ţările de
care pbrtă titlul de baron, a servit şi în nei în Ardeal şi care de mult aspira la pă­
să-mi daţi voie a vă ruga ca în piciore să jos de pe vremile dominaţiunei spaniole
armata austriacă, ca locotenent. Dându-şl închinăm în săntăatea şi prosperitatea am­ lăria de cardinal, a încercat totul să în­
sub Alba, şi isbânda luptei lor pentru liber­
dimisia din armată, a trăit câţl-va ani la belor familii regala română şi italiană .! tate. Dintre cântările naţionale săsescl no­ frângă mişcarea de reformaţiune, ce se por­
44
mamă-sa în Viena, stând în contact ne­ Salve de aplause subliniază cuvintele tăm cântecul „Mein Sachsenland“, poesiă nise în Ţâra Bârsei. Ţinta sa finală a fost
mijlocit cu Ruşi. Intr’o Ţi tînărul baron calde ale prea cuviosului părinte. de Schultes şi F. Obert, şi „Sachsenlied , să pună mâna pe Honterus, căci scia, că
44
dispăru. In Iunie a. c. mamă-sa primi ves­ D. I. Babeş, cel mai activ «membru poesiă de I. Seraphin, musica pentru amân­ dâcă va fi nimicit păstorul, turma încă va
din secţiune şi fost preşedinte, închină în fi espusă peirei. A citat drept aceea în
tea, că a fost arestat, dâr acesta arestare
sănătatea d-lui de Gubernbiis. două de R. Lassel. Yor fi fost cu totul
abia acum a eşit la ivâlă. 1543 la Alba-Iulia pe Honterus şi sfatul
D. de Gubernatis încântat de splen­ vre-o 3—400 de cântăreţi. Păcat numai, oraşului Braşov să-şi dea sama pentru re-
dida primire ce i-s’a făcut, spune că ar fi că n’au cântat de sus din cor, unde sunt
încoronarea Reginei Olandei. La 6 Sep- foimele introduse. Aşa a voit el să prindă
dorit să vorbâscă în frumosa limbă a ma­ organele, ci din partea altarului, care e
temvre st. n. se va face încoronarea tine­ în cursă pe Honterus. Dâr dâcă a fost şiret
relui poet Alexandri, însă crede, că nu e mult mai jos, aşa că, deşi biserica e forte
rei regine a Ţărilor de jos "Wilhelmina. nevoie de acâsfa de ore-ce limba senti­ Martinuzzi, cap au avut şi Saşii. Energicul
Regina, întovărăşită de regina mamă, va mentală e comună tuturor şi e înţelesă de acustică, puterea glasurilor n’a putut avâ jude al oraşului, Ioan Fuchs, care recunos­
pleca din Haga în 5 Septemvre, la Am­ toţi cei ce au întreprins lupta pentru acor­ acel efect, ce l'ar fi avut din înălţime. cuse totă cursa şi căruia îi era în vie me­
darea dreptăţei poporelor subjugate. Ter­
sterdam, uude se va face încoronarea cu morie sortea lui Hus, i-a interdis pur şi
mină închinând în sănătatea femeii ro­
o pompă deosebită, în biserica nouă. Sul­ simplu lui Honterus să părăsâscă teritorul
mâne, căreia îi revine în mare parte me­ Ioan Honterus.
tanul de Siok şi alţi principi indieni vor ritul şi succesul acestei lupte. oraşului, şi cu risioul vieţei sale s’a hotă-
lua parte în suita reginei. Se cji°e, că cu D-1 Igiroşanu, vice-preşedintele secţiei, , —-• S c h i ţ ă b i o g r a f i c ă . — rît să plece însuşi la Alba-Iulia şi aici să
ocasia încoronărei, se va anunţa în mod închină în sănătatea d-lui Urechiă între — Urmare. — răspundă înaintea dietei ţării. Honterus, se
oficial logdna reginei Wihelmina cu prin­ aplausele sgomotose ale asistenţilor. înţelege, n’a putut râmânâ cu mânile în
In 1533 reîntorcendu-se Honterus din
cipele Bernard de Saxa-Weimar. D-1 Urechiă, mişcat de acâstă ma­ sîn, şi dâcă a văcjut, că i s’a făcut impo­
nifestaţia de simpatiă, arată că primirea, străinătate, se stabilesce pentru totdâuua
Exportul de vite din România a luat ce i-se face ilustrului 6spe, dovedesce încă- în oraşul său natal, în Braşov. Acum îşi sibilă apărarea cu graiul viu, s’a decis să
0
de câte-va chl un mare avânt. In fiă care odată, că secţiunea Ligei Predeal este una începe el activitatea sa de reformator pe se apere în scris. A compus deci o apolo­
din cele mai active şi mai înfioritore. în­ gie, care a predat’o lui Fuchs. Acesta apai-e
di trec prin Ungheni câte 150 pănă la 200 tote terenele. N’a aflat încă de sosit mo­
chină pentru îndelungata ei vieţă. înaintea dietei din Alba-Iulia şi cu enex'gia
• de vite în Rusia. Preţurile sunt bune. mentul, în care cu o sguduitore lovitură să
D-1 Eîpeanu, învăţător în Predeal, mul- convingerii cetesce scrierea de apărare a
ţămesce în numele comunei d-lui de Gu­ râstorne întreg organismul bisericei cato­
Turneu artistic. Ni-se comunică din lice aici în Ardeal; şi nici n’a fost el omul lui Honterus. Tote intx-igile lui Martinuzzi
bernatis şi tuturor mesenilor, cari au ono-
BucurescI, că d-1 George S. Vassiliu, teno- rat’o cu presenţa lor. pătimaş şi violent, care să se avânte dintr’o- s’au înfundat dintx-’odată, căci dieta n’a
•ristul dela Opera Română, cunoscut şi pu­ Domnul Mihailescu Buşteni toast"-ză dată la ridicarea ţintei sale. El a voit să avut încâtrâu, ci a trebuit să le dea pace
reformaţilor. Fuchs se întorce sănătos acasă,
blicului dela noi din valorosul concurs dat pentru gintea latină, care a fost destinată pregătâscă întâiii spiritele, să lumineze în­
în concertul, ce s’a arangiat la Blaşiii cu de provedinţă, ca ea cea dintâiă să des­ tâii! minţile, pentru-ca să le potă face ac­ âr la Crăciunul anului 1543 sfatul întreg
chidă lupta pentru liberarea omului şi mai
ocasiunea adunărei de acum trei ani a Aso- cesibile de nouele idei reformatorice. orăşenesc dimpreună cu sutaşii, depun jură­
târziu a poporelor, şi să aducă civilisaţia
ciaţiunei, precum şi din concertele date de Inti’âga cultură şi sciinţă umanistică adusă mânt pe cărticica reformaţiunei.
în tote colţurile lumei. închină pentru unul
d-sa în Sibiiu, — va întreprinde în curând din cei mai iluştri fii ai acestei ginte, d-1 din apus, a voit el s’o popidariseze între (Va urma.)
r un turneu artistic în Transilvania şi Bănat. de Gubernatis. compatrioţii săi.
D-1 Vassiliu a fost premiat cu diploma de D-1 Frâhcu, primarul comunei Predeal, Tipografia, ale cărei litere le adusese
onâre la concursul internaţional din Italia, închină pentru prosperitatea Italiei. însuşi din Germania, a fost mediul şi tere­ Multămită.
âr împărătâsa Rusiei l’a decorat cu ordi­ D-1 Urechiă, relevând faptul, că la nul în care a lucrat el în aceşti ani pacl- v
u
nul „Sf. Ana pentru o composiţiune mu- acâstă serbare s’a aliat un element, care Neputend răspunde în parte la
dincolo de tCarpaţî sufere, ca şi Românii, nicl ai activităţii sale. In vre-o câţl-va ani
-sicală, ce i-a dedicat şi care este pusă pe fiă-care din numeroşii amici şi cu­
efectul disposiţiilor maghiare, închină pentru a apărut scrierile cele mai însemnate cla­
cuvinte de Carmen-Sylva. naţiunea sasă şi pentru renumitul ei scriitor sice ale anticilor Greci şi Romani, âr pen- noscuţi, cari din incidentul încetării
Honterus. ti-u-ca să înlesnâscă lucrarea, judele Fuchs din viâţă a mult regretatului şi neui­
Andree trăesce. Mai cfil l trecute a tatului meu soţ, au binevoit a-mî
0 0
D-1 Dr. Eduard Fleck mulţămesce
ni^puşcat căpitanul unei corăbii un porumb şi Benkner — binecunoscut şi din concur­
d-lui Urechiă pentru sentimentele sale faţă adresa cuvinte de mângăere, îi rog
-de poştă, sub aripa căruia s’a găsit nu­ de conaţionali săi saşi şi salută pe d-1 de sul dat lui Coressi pentrix tipărirea cărţilor se primescă pe acâstă cale cele mai
mele lui Andrâe. Un diar de frunte berli- Gubernatis în numele lor. liturgice românesc! — au întemeiat o fa­ sincere ale mele mulţămite.
nes a adresat momentan vestitului explo­ In timpul acesta circulă printre come- brică proprie de hârtie, prima în Ardeal.
rator Nordenskijeld întrebarea, dâcă să pote, esenl un frumos album destinat a fi acoperit cu Firesce, că şi în decursul acestui timp de D e ş , 14 August n. 1898.
semnăturile tuturor şi oferit d luijde Guberna­ paclnică activitate, a cercat Honterus să
ca Andree să mai fiă în vieţă. Răspunsul Văd. Ana de Muntean n. Albini.
tis. jD-1 Urechiă care e rugat de comitet să-l
a fost afirmativ. propage principiile reformatorice ale lui
; ofere rogă pe d-1 de Gubernatis să pri-
mâscă acest album care va fi o dovsdă că Luther, şi tradiţiunea ne spune, că de pe o
Concert filarmonic. Astăc)l, Luni, se va putină răsturnată cu fundul în sus, ar fi pre­
naţiunea română trăesce o viaţă vie! (Ne­
da în casa de concerte, din incidentul ser­ L i t e r a t u r ă .
sfârşite aplause). dicat compatrioţilor săi.
bărilor pentru Honterus, concertul filarmo-'
44
D-1 de Gubernatis, emiţionat de acâstă In 1540 străbate dintr’odată soirea, că Din „Biblioteca teatrală , edată de
mic anunţat cu concursul artistei în violină surprisâ, diee că amintirea pe care va regele Ioan Zapolya a murit. Ardealul, în Societatea pentru crearea unui fond de
• d-ra Irene de Brennerberg. păstra’o secţiei Predeal a Ligei, va fi cu sensul unui tractat încheiat 2 ani mai îna­ teatru român, a apărut Nr. 5: Trei Doctori,
atât mai traincă cu cât prin acest album
Provocare. Domnii la cari se află şi semnăturile dintr’ensul va posede con­ inte în Oradea-mare cu Ferdinand al Aus­ comediă într’un act localisată din limba
■ eole de abonament la „Comptabilitatea du- tractul celor ce s’au angajat în marea triei, avea se cadă în posesiunea acestuia germană de d-na Virginia A. Vlaicu. Pro­
luptă pentru drepturile poporelor! (Frene­ din urmă. Intr’aceea însă i-se născuse lui prietatea librăriei N. I. Ciurou, Braşov.
u
iplă de Clemente Hossu, comptabil la „Săt-
tice aplause). Zapolya un fiiu, Ioan Sigismund, âr Za­ Preţul 20 cr.
•măreana în Seini, sunt rugaţi ca cel mult
44
Banchetul se termină pe la ora 10 în polya pe patul de mârte a declarat de ur­
pănă în 18 Sept. a. o. să binevoiască a-le
sunetul musicei, care cânta „Deştâptă-te maş legitim al său pe fiul său nou născut
■<Sv.retrimite, cu orl-ce resultat, la adresa Tipo­ Române . Proprietar: Dr. Aurel Jtfureşlanw.
14
grafiei „Aurora* .în Gherla („Ssamosujvdr ). şi l’a pus sub tutela viclânului Martinuzzi.
11
Acum se începe şirul luptelor între cei doi Redactor responsallil: Gregoriu Maior.
rivali, lupte, cari timp de 14 ani sfâşie in­