Page 33 - 1898-08
P. 33
RE DICŢIUNEA, „gazeta iese în icare i}i.
44
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.-
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Po un an 40 franci, pe şăse
I H S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1NISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri do anunoluri: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max AuQOnfold 4. Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa mare,!
por, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl 4 Uebmann. I.: re un an 10 fl., po şâse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele oftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 175. Braşov, Miercuri 12 (24) August. 1898.
In ajunul tratărilor din Peşta. tului pe un an, aplicându-se în Aus Autografele Monarchului. ( se distribue celor, cari au funcţionat 40 de
tria pentru acesta faimosul §. 14. anî în interesul monarehiei, este următorul:
Mâne, în 24 1. c., se vor începe De ce nu s’ar mai pută repeta Am amintit într’unul din numerii tre Iubite conte Goluchowski!
în Pesta tratările între miniştrii acestă comediă, când bine seim, că cuţi, c« Monarchul a adresat contelui Go-
Unul dintre cele mai frumose drepturi
austriacî şi unguresc!, cari au de Kossuthismul a ajuns a fi astăcjî nu luchowski două autografe prea înalte, cari de domnitor mi-a fost tot-dâuna acela, ca
scop de a delatura. divergenţele esis- mai o oste auxiliară pentru mane s’au publicat şi în monitorul oficial ungu recunoscând împlinirea cu zel a datorinţei
tente cu privire la încheierea pac vrele şi diversiunile guvernului un resc cu semnătura ministrului de externe. şi serviciile deosebite, să le remunerez prin
tului economic. guresc faţă cu Austria, şi când în Prin aceste autografe şi prin un ordin adre semne esteriâre.
Aceste divergenţe, după cum a- realitate puţini sunt, chiar şi între sat armatei, monarchul face cunoscut, că Dâr’ chiar şi abstrăgând de merite de
sigură chiar şi oficioşii din ambele estremî, carî se gândesc aŢî serios din prilejul domniei sale de 50 de ani se aceste, crediuciosa perseveranţă în unul şi
părţi, sunt fârte însemnate. Ba una a-o rupe definitiv cu Austria! vor distribui medalii comemorative tuturor acelaşi serviciu, este de sine o împrejurare
considerată de mine cu deosebită satisfacţie,
diu foile guvernamentale ungurescî Mai mare însemnătate dăm noi acelora, cari din 2 Decemvre 1848 pănă în care cu tote aceste pănă acum numai în
vede nu numai pedecî, ci şi pericu- faptului, că în Viena, mai ales în 2 Decemvre 1898 au servit în armată, seu caşuri singulare s’a putut distinge.
le, ce i-se par mult mai mari şi mai cercurile curţii, domnesce pentru la gendarmeriă; tuturor funcţionarilor de Pentru-caînsăîn viitor, un semn estern
seriâse, decât le înfăţişeză comuni moment o disposiţiune puţin amica- stat din acest restimp de 50 de ani, pre al recunoscinţei mele să pot transmite tu
catele optimiste. bilă cu privire la guvernul ungu cum şi acelor funcţionari meritaţi, cari au turor acelora, cari, fără deosebire de rang
E vorba, că monarchul va pă resc. Despre acâsta ne dau o probă servit 40 de ani în folosul monarehiei. şi rassă au muncit timp îndelungat în unul
şi acelaşi serviciu, împlinindu-şl cu credinţă
răsi în 26 1. c. reşedinţa sa de vară cele ce s’au petrecut din incidentul împrejurarea, că autografele acestea şi consciinţă datorinţele; pentru-ca prin
din Ischl spre a merge la Viena, medalielor, ce le-a înfiinţat Majesta- s’âu publicat şi în „Budapesti Kozlony" cu acâsta să dau îndemn şi altora la împlini
undo va petrece vre-o cinci c|ile. In tea Sa în amintirea jubileului de 50 semnătura lui Goluchowski, a produs sânge rea cu zel şi perseveranţă a datorinţelor,
timpul acesta se crede, că va urma de anî ai domniei sale. rău la Maghiari, şi pressa lor dă espresie doresc, ca din prilegiul împ'linirei anului
al 50-lea din diua, în care am urcat tro-
decisiunea cu privire la situaţia în Seim, că foile oposiţionale ma viie indignaţiunei dicând, că prin faptul nui, să înfiinţez un ordin, care va fi numit
curcată de faţă. ghiare au strigat ca din gura şerpe- acesta se vatămă constituţia maghiară, care „ordin de onâre pentru serviciu credincios
u
După tdte cele premerse înse lui, că se calcă dreptul public prin nu recunosce ministrului comun de esterne de 40 anl şi a cărui cli de înfiinţare va fi
noi ne îndoim, că decisiunea va ur autografele împărătesc! privitâre la dreptul de a-se amesteca în afacerile inte- considerată diua de 2 Decemvre 1898.
ma aşa curând. Mai întâiu fiind-că amintitele medalii, cari nu sunt con riâre ale Ungariei, cu atât mai puţin ’i re Acest ord să vorbâscă etern de acea
nu ne putem închipui, ca se se potă trasemnate de guvernul unguresc. cunosce dreptul de a ingera în distribuirea stimă, ce i-se cuvine fidelităţii şi perseve-
ranţei în servicii!; să fiă tot-odâtâ dovada
aplana conflictul actual fără o mă Foia guvernului „Nemzet“, vrând să de medalii funcţionarilor de stat din Un bunăvoinţei, ce ca părinte al ţării o nutresc
sură radicală, pentru care însă de o- apere pe Banffy şi pe colegii săi de garia, căci acâsta compete esclusiv guver în aceeaşi măsură faţă de toţi locuitorii
camdată nu prea sunt prospecte. învinuirile, ce li se adresâză, şi vrând nului unguresc. din monarchie.
Apoi mai este şi jubileul împăratu să-i scape de orî-ce răspundere, a Autograful privitor la medalia, ce se Făcându-ţl cunoscută acâstă expresie
a voinţei mele, te provoc a lua ulteriorele
lui, care contribue fârte mult, ca declarat că conferirea medaliilor din va distribui armatei şi gendarmeriei, este măsuri de lipsă în causă.
prevaleze de-ocamdată, pănă vor cestiune nu este a se privi ca un următorul
dura festivităţile, tendinţa de a nu act de stat, ci numai ca un act pri Ordin câtrâ armată! Ischl,18 August 1898.
se face nici o schimbare însemnată, vat al monarchul ui. Francisc losif m. p.
Din îndurarea lui Dumne4eu stând 50
care ar pute provoca o turburare Afirmarea acâsta, că medaliile de ani în fruntea armatei mele, ca cel mai
mai mare a spiritelor de-o parte seu jubilare ar fi numai o afacere pri înalt comandant, simţesc acea dorinţă în Pressa maghiară şi serbările
de alta. vată a monarchului, a produs în inima mea, ca armatei mele, care mie — săsescî.
cercurile diriguitore din Viena o
Cu tdte acestea se pun mari şi prin acesta monarehiei — în timp de
mare indignare, căreia îi dă espre- bucurie ca şi de restrişte cu credinţă ni-a Din incidentul festivităţilor arangiate
aşteptări în consfătuirile de acuma
ale miniştrilor, însă, ceea ce e ca siune organul guvernamental de-a- servit şi cu împlinirea cea mai conscien- de Saşii ardeleni în memoria lui Honterus,
ţiosă a datorinţei, să-i dau o nouă dovadă
racteristic, numai din parte germană colo „Reichswehr“, scriind: de graţia şi de recunoscătorea mea mul pressa maghiară se avântă la declaraţiuni
şi maghiară. Germanii austriacî din „Este ne mai auijit limbagiul, ţumită. din cari s’ar putâ presupune, că Ungurii au
oposiţiă sperâză, că pdte couferen- ce-1 folosesce fâia oficiâsă maghiară. Pornind din aceste sentimente, înfiin rămas satisfăcuţi de modul cum au decurs
ţele din Peşta vor avă resultatul, ca Celor de dincolo (Ungurilor) li-a cres ţez un ordin pentru armata şi gendarmeria sărbările. Se bucură foile ungurescî mai
u
să secoDcheme ărăşî „Reichsrath -ul cut cresta. Deârece multiplele lor mea, la care pot reflecta acele persone, ales de împrejurarea, că „direcţia şi spiri
în Septemvre. Acâsta ar însemna încercări de-a terorisa Austria li-au cari sunt semnalate în statutele aprobate tul sărbărilor l’au dat Saşii moderaţi", aşa
de mine.
întdrcerea la starea de mai înainte succes, îngâmfarea lor, arogeoţa lor că „verclii oposiţionall au cădut (?) urît cu
u
şi păşirea guvernului Thun pe calea şi brutala lor lipsă de tact nu mai Ischl, în 18 August 1898. tote planurile lor .
compromiselor cu Germanii. cunâsce marginî. Aşa departe au Francisc losif m. p. Mare le este satisfacţia acestor diare,
ajuns lucrurile? Directorul de asi că tricolorul maghiar „a strălucit în tâtă
u
Maghiarii guvernamentali, de gurare Kossuth e cel cu gura mare Autograful, care privesce decorarea pompa lui alături cu bicolorul săsesc şi că
altă parte, spereză, că cedând cum-va dincolo, er oficioşii vorbesc limba funcţionarilor de stat, sună ast-fel: statua lui Arpad de pe Tâmpa a plutit în
contele Thun, se va salva situaţiu- lui. Der mai încet, căci încă n’am lumina focului bengalic, drept semn al „a-
nea cabinetului Banffy. Sunt însă în ajuns la sfîişit ! Iubite conte Goluchowski! miciţiei maghiaro-săsescI .
u
partida guvernului şi de aceia, carî Apreciind cu gratitudine simţul pro
Cu alte cnvinte, cei din Viena bat de datorinţă şi fidelitate a funcţiona Mai mult însă decât de tote acestea
condamnă tactica de faţa a lui vor să cjică, că Ungurii vor simţi-o rilor civili de stat în îndeplinirea servicii se bucură pressa maghiară, că Duminecă
Banffy şi nu mai cred, că-şî va pută încă de aicî încolo, că pe lângă in lor pentru mine, casa domnitore de stat,—din diminâţa cu prilejul desvălirei statuei s’a
susţine posiţia mult timp. incidentul implinirei anului al 50-lea dela
teresele ungurescî, esistă şi interese vorbit mult despre „iubita patriă maghiară",
Au şi început să se manifes comune ale monarehiei. urcarea mea pe tron, m’am simţit îndem căreia Saşii închinat de astă-dată „eu
teze, atât în rândurile oposiţiei, cât nat, ca să înfiinţez un ordin, care în sensul 14
statutelor îi privesce pe toţi aceia, cari în tâtă dragostea şi sinceritatea .
şi în rândurile guvernamentalilor timpul din 2 Decemvre 1848 pănă în 2 „Budapesti Uirlap scrie sub titlul
u
convingerea, că în timpul cel mai Urmările visitei dela JPetersburg. Decemvre 1898 au stat în serviciul civil „Sărbarea Saşilor între altele:
14
44
recent s’a produs o întorsătura, aşa „Corespondenţa politică din Viena publică al statului, seu în o funcţie asemenea aces „In Braşov s’a vorbit cu dragoste
tui serviciu.
că situaţiuuea, ce era la început următorea informaţiune: „Societatea rusâscă despre patria maghiară, care ne este pa
forte favorabilă pentru guvernul un de navigaţiune pe Dunărea şi Marea Nea- înfiinţarea acestui ordin să fiă conside triă comună tuturor, şi vorbirile festive
rată drept bunăvoinţă şi dovadă mai nouă
guresc, astăcjî s’a agravat şi situa- gră a primit comunicarea oficială, ca gu presentă desvălirea, ca şi când amiciţia ma
u
a incliuaţiunei mele părintescl faţă de func
ţiunea cabinetului Thun a devenit vernul românesc a ordonat suprimarea tu ţionarii civili de stat şi de întregul corp ghiaro sâsescâ şi-ar fi primit o statuă. Hon
mai favorabilă, de cuai era. turor instrucţiunilor vexatorii relative la al celor aplicaţi. Să fia considerată, ca do terus a fost cel dintâiti, care a făcut refor-
Acum se mai ivesce pe scenă bastimentele acestei societăţi, şi că de acum vadă a acelei recunoscinţe, la care din maţiunea în Ardeal. El a provocat pe Saşi
şi Francisc Kossuth, ameninţând din înainte disposiţiunile vamala vor fi aceleaşi parte-mi pot reflecta în cea mai completă la solidaritate în sînul bisericei poporului
nou cu o crâncenă luptă din partea pentru aceste vase, ca şi pentru acelea ale măsură tote serviciile dedicate binelui săsesc. Decursul frumos al festivităţilor pen
public.
stângei estreme in contra guvernului celorlalte societăţi de navigaţiune. -- Re tru Honterus vor fi demne de numele lui
Incunosciinţându-te despre acestă dis
Banffy, dâcă acesta va face vre-o producând acâstă informaţiune, diarul fran- posiţiune a mea, te provoc tot-odată a lua atunci, când înşişi Saşii vor esplica vorbi
u
propunere, care ar eschide posibili ces „Xe Temps spune, că recenta visită ulteriorele măsuri de lipsă în causă. rile ţinute acjl, cum noi le interpretăm bu-
tatea ÎDfiinţărei teritoriului vamal făcută de Regele Oarol Ţarului Nicolae, Ischl, în 18 August 1898. ouros, pentru-ca solidaritatea să ne fiă de fo
independent. A mai ameninţat Kos- începe deja a produce consecenţe fericite los tuturor.
- ,th încă-odată cu obstrucţiă şi re- asupra relaţiunilor respective dintre Româ Francisc losif m. p. „Saşii, cari sunt ca şi o enclavă în
su hatul a fost, că dieta ungară a nia şi Rusia. Rescriptul prea înalt, prin care se face mijlocul Valahimei ardelene, în multe părţi
primit prelungirea provisorică a pac cunoscut înfiinţarea ordinului, ce va fi să sunt pe calea valahisării, au puţină causă
