Page 34 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 175 —1898.

de a-se teme de maghiarisare. Atitudinea c) controlor Ioan Creţu, d) bibliotecar Ni- dată, întră un individ cu o damă, probabil Bulgariei să-şi unâscă liniile sale cu cele
oposantă a Saşilor nu e decât apă pe colau Togan, cu remun. de 200 fl. e) ar- soţia sa, cari printre âspeţii, ce mâncau, din Macedonia, va conceda şi Serbiei uni­
mora Valahilor, cari' îi ameninţă cu vala- chivar Ioan PopovicI, cu remun. de 120 fl. voiau să ajungă la o masă din fundul sălii. rea liniilor sale ferate cu cele turcesc! şi
1
hisarea *. . , f) econom Ilie Moga, cu remun. de 120 fl. Deşi aveau destul loc printre mese, tre­ prelungirea lor prin punctele arătate de
:: ..
L
Foia şovinistâ le spune apoi Saşilor, g) cancelist Romul Simu, cu remuneraţiune când printre ospeţii români nu s’au putut depeşa de mai sus.
că mai bine să se alăture la „o naţiune de 200 fl. răbda de-a nu-i insulta cu cuvintele bildds
v
înflori tore (Maghiari), decât la o „semin- Pentru suma de 140 fl., cu care aceste ds mocshos oldh/** („Valahi murdari şi pu- împăratul german în Italia. Călătoria
11
împăratului german în Italia, e definitiv
1
ţiă de popor cu pofte de espansiune şi ră­ remuneraţii trec peste sumele luate în bud­ turoşl *) Audând acestea, mi-am cjis şi eu :
hotărîtă. Ea se va face în primele clfl© &1q
11
mas în cultură . Esprimă apoi speranţa, că getul anului 1898 sub acest titlu, comite­ ore n’ar fi sosit timpul, ca odată să ne deştep­
va resări între Saşi un al doilea Honterus, tul central cere iDdemnisare. Numirea în tăm şi să căutăm a încungiura nisoe băi, unde, lui Octomvre. împăratul va intra în Italia
prin Saint-Gothard, şi se va opri la Turin,
care în loc de cuvântul credinţei, va pre- mod definitiv a funcţionarilor, va urma în schimb pentru paralele nostre, suntem atât
Milan şi Veneţia, de unde se va imbarca
dica „cuvântul patriei** şi va vorbi despre după-ce remuneraţiile se vor stabili prin de des insultaţi de nisce traşi-împinşl scie
pentru Palestina. Şederea sa în Italia va fi
ci „nouă solidaritate * Saşilor ardeleni (soli' aprobarea primului budget compus pe başa Dumnedeu de ce neam? Avem la noi în
1
daritatea maghiaro săsâscă ?) statutelor nouă. ţâră în România, băi destul de corăspun- numai de trei, seu patru cfil®- Nici o ser­
bare nu se va da în onorea împăratului
„Vesti Baplo“ scrie: „Serbarea din 12. Relativ la stipendiile .şi ajutorele cjâtore recerinţelor. Ce mai căutăm deci la
german, care va călători incognito şi care
Braşov, se pare, că este un început noro­ conferite de Asoeiaţiune, â’a observat praxa băile ungurescl? — Un dspe.
va fi însoţit de împărătâsa şi de fiiul său
cos al unei politice săsesc! mai cuminţi..... din trecut.
A fost o serbare paclnică şi o perdere de 13. In fine ne împlinim trista dato- Biblioteci poporale ambulante. Din cel mai mare. Regele Humbert al Italiei
Făgăraş ni-se comunică, că Românii de- va primi pe împărat la Turin. Se pote ca
luptă a celor ce vestiseră răsboiul**. rinţă, a aduce la cunoscinţă onoratei adu­
Cam tot pe acesta cârdă continuă şi nări generale, că fostul director de bancă acolo, în adunarea despărţământului făgă- împăratul să fiă ospele suveranilor Italiei
cele-lalte foi maghiare, cu escepţiunea a şi membru al comitetului central Dr. Au­ răşan al Asociaţiunei, ce s’a ţinut c)ilele în castelul lor dela Monza. Regele şi Re­
2—3, cari cjic, că totul a fost arangiat nu­ rel Brote, a decedat în Decemvre 1897. trecute, au hotărît să înfiinţeze pentru co­ gina vor merge întru întâmpiuarea împă­
mai. pentru Saşi. c><>î ; ■■ munele de pe teritoriul despărţământului ratului la graniţă. Nu se dă nici un carac­
II. Şcola Asociaţiunii. lor biblioteci poporale ambulante, după ter oficial acestei visite. Totuşi se scie, că
Şcola civilă de fete cu internat şi modelul celor dela Braşov. De-asemenea împăratul va fi însoţit de ministrul de es-
Kaport general drept de publicitate a Asociaţiunii se des- aflăm din numărul mai nou al „Transil­ terne german, contele de Biilow, care va
voltă îu mod normal. In anul şcolar vaniei**, că în şedinţa extra-ordin ară dela ave o întrevedere cu ministrul de esterne
al comitetului central al „Asociaţiunii pentru
1897 — 98 au fost inmatriculate 89 eleve, 21 Iulie a comitetului central din Sibiiu al italian, admiralul Canevaro, şi cu ministrul
literatura şi cultura poporului român
pe anul 1897*1. dintre cari 80 în cursurile ordinare şi 9 în Asociaţiunei, bibliotecarul a presentat un de răsboiîi, generalul Pelloux.
cursul complementar. In internat au fost proiect de „regulament pentru înfiinţarea
— ifiagare, — Tinerimea academică română din Bra­
: 1
57 eleve, dintre cari 5 au frecuentat şcola şi administrarea bibliotecilor poporale *, în
8. Comitetul central, pornind dela în- elementară a „Reuniunii femeilor române care acceptâză numai sistemul bibliotecilor şov va da Sâmbătă în (jiua de Sântă-Măriă
activarea statutelor nouă, a ţinut să ducă din Sibiiu**. ambulante. Comitetul central, primind atât o petrecere împreunată cu dans în sala
organisaţia Asociaţiunii în tote direcţiile Corpul didactic a fost compus din sistemul bibliotecilor stabile, cât şi sistemul hotelului „Nr. 1“.
la îndeplinire. Spre acest scop a decis, ca, aceleaşi persâne, ca şi în anul şcolar pre­ bibliotecilor ambulante, a încredinţat biblio­ Manevrele de tomna în R >mânia. Ma­
afară de regulamentul amintit sub p. 7 al cedent; instrucţiunea s’a urmat în cadrul tecarul cu presentarea unui nou proiect de nevrele de tomnă vor începe pe la mijlo­
acestui raport, să se compună şi un „Re­ planului de învăţământ. Comitetul central regulament. — In faţa interesului crescând, cul lunei Septemvre, spune „Voinţa Na­
gulament al afacerilor interne ale comite­ a supraveghiat mersul instrucţiunii prin ce cu bucuriă vedem, că se manifestă în­ ţională *. Tote corpurile de armată, precum
1
tului central *, în care să se iee tote dis- delegaţii săi: Dr. Ilarion Puşcariu şi Iosif tre Români faţă de bibliotecile poporale şi divisia activă a Dobrogei, vor face
1
posiţiile, cari sunt proprii a asigura mersul St. Şuluţiu. peste tot, sperăm, că în înţelegere cu co­ manevre parţiale timp de 15 dile, âr cor­
regulat al afacerilor; să înţelege, că tot- Date mai amănunţite se cuprind în mitetul despărţământului braşovean al Aso­ pul al 4-lea de armată va face manevre
dâuna s’au avut în vedere disposiţiile, ce programa şcolei. Raţiociniul şcolei şi al ciaţiunei, vom putâ cel puţin în parte să între Iaşi şi Roman, timp de 20 de cjile.
se cuprind în statute. internatului pe anul şcol. 1897 — 98 a fost venim în ajutorul celor ce doresc să în­ Cu ocasiunea acestor manevre vor fi con­
Tot din ast-fel de consideraţii s’a examinat şi aprobat. fiinţeze ast-fel de biblioteci, mai ales căci centraţi reserviştii permanenţi ai tuturor
compus şi un „Regulament pentru adună­ şi pănâ acum au sosit din mai multe părţi contigentelor.
rile generale ale Asociaţiunii *, care cu­ 111. Averea Asociaţiunii. atât la adresa nostră, cât şi a comitetului
1
prinde tote acele momente, ce se refer la Iu alăturare presentăm onoratei adu­ cercual din Braşov, cereri de-a li se da După resboiu. Din New York se anunţă,
convocarea şi conducerea adunării şi la nări generale raţiociniul fondurilor Asocia­ anumite informaţiunl în privinţa acesta. că la 20 1. c. a sosit acolo flota de sub
desbaterile, ce pot ave loc în adunare. ţiunii pe anul 1897, compus de cassarul Cu deosebire se simte necesitatea de re­ conducerea admiralului Sampson. Flota şi
Er spre a da un avânt activităţii des Asociaţiunii, examinat şi aprobat de comi­ dactarea unui catalog al cărţilor românesc!, personalul militar a fost primită cu mare
părţămintelor în direcţia de a promova cul­ tetul central. ce le avem mai potrivite pentru bibliote­ însufleţire. Corăbiile s’au retras în ţinură
tura poporului dela ţâră, este în lucrare Din raţiociniu se constată, că percep- cile nostre dela sate. Cu redactarea u- de onore pe dinaintea monumentului Grant
un „Regulament pentru bibliotecile despăr- ţiunile fondului general în 1897 au,fost: nui asemenea catalog, împărţit după sis­ şi s’au dus în Tompkinsville. Pe debarca­
ţămintelor**, care să servâscă de îndreptar 21,376 fl. 28 er., erogaţiunile: 18,155 fl. temul bibliotecilor ambulante, dâr de-o po­ der şi pe coperişele caselor se aflau mii de
la înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor 11 cr., resultând la finea anului un sald de: trivă acomodat şi pentru bibliotecile sta­ omeni. Bateriile au dat salve, tote clopo­
tele dela biserici sunau şi s’a intonat de
poporale, aceşti factori culturali atât de 3221 fl. 17 cr. bile, pe cât seim, comitetul din Braşov al
însemnaţi. Averea fondului general a fost la fi­ Asociaţiunei se ocupă deja, şi sperăm, că mii de glasuri imnul naţional. Corăbiile, ce
„Regulamentul afacerilor interne ale nea anului 1897: 132,025 fi. 64 cr. şi 105,000 pe rând îl vom putâ şi publica, căutând se aflau pe rîu, au arborat drapele. Căpi­
comitetului central** şi „Regulamentul pen­ franci. tot-odată a înlesni după putinţă şi modul tanul oraşului s’a dus pe corabia admira­
tru adunările generale ale Asociaţiunii**, Intregă averea administrată de comi­ de procurare a cărţilor. lului, predând lui Sampson şi oficerilor di­
cari sunt în perfectă consonanţă cu statu­ tetul central al Asociaţiunii a fost 170,802 plomele prin cari sunt numiţi cetăţeni de
tele, avem onorul a-le supune aprobării fl. 81 cr. şi 105,C00 franci. Ruşii şi imnul naţional german, piarul onore.
onoratei adunări generale. oficios rusesc din Varşovia publică un or­
Faţă de anul precedent o crescere în Congresul editorilor de diare din Ungaria
9. Conclusul, de-a se ajuta şcolele averea mobilă de 2790 fl. 67 cr. şi 20,000 din al guvernatorului militar, care interzice s’a ţinut dilele acesta în Budapeşta. Intre
tuturor musicclor militare de a mai cânta im-
confesionale ameninţate prin lipsa de mij- franci. altele a decis, să se adreseze parlamentului
loce, seu să se întemeieze de Asoeiaţiune Dimpreună ,cu raţiociniu] pe 1897 md naţional al Germaniei „Die Waeht am şi ministrului de finanţe cu un memorand,
Rheim** şi „Marşul lui Bismarck** la ser­
însa-şl şcole private în părţile, unde s’ar presentăm onoratei adunări generale pro­ în care să ceră eassarea timbrului pe pu-
bările particulare. Cântarea imnurilor na­
simţi necesitatea, în anul trecut nu s’a pu­ iectul de budget al Asociaţiunii pe 1899. blicaţiunile anunţuri din clLre.
tut satisface din lipsa de mijloce. Despre fundaţiunea advocatului de ţionale a celorlalte popore europene este
permisă. Motivul acestei interejicerî l’a dat 0 librărie nouă în Ploescî. D-nii Alec-
10. Despre executarea conclusului re­ pie memorie G-eorge Filep din Tăşnad se
o serbare particulară germană, la care mu- sandru Stănciulescu şi V. Georgescu au
lativ la înfiinţarea unui museu etnografic noteză şi de astâ-dată, că pertractarea lă- sica militară a cântat cele două cântece, deschis la Ploescî o nouă librăriă sub fir­
şi istoric şi a unui internat de băeţl, se sământului e încă în curgere.
care au fost primite cu mare entusiasm. ma : „Librăria centrală Alex. Stănciulescu &
aşterne raport special. (\'a urma)
V. Georgescu.
11. încetând, în sensul conclusului Legătura dintre România şi Adriatica.
adunării generale din Blaşiă, de-odată cu Se scie, că construirea unui pod pe Dunăre Cununiă. Din BăsescI ni-se anunţă cu­
înactivarea nouălor statute mandatul func­ SCIRILE DILEI. între Turnu-Severin şi Cladova, unind li­ nunia d-lui Dr. Mihaiu Pap de BăsescI cu
)
ţionarilor — afară de cel al preşedinţilor — 11 (23) August. niile ferate române cu cele sârbescl, avea d-ra Helena L. Mica din Someş-Odorheiă.
— aleşi de acestă adunare, comitetul cern ca ţintă finală legătura României cu un Cununia se va serba la 4 Septemvre n. c.
Regele şi Regina României au sosit la
trai a luat următârele disposiţii: Pentru pod al Adriaticei. Guvernul sârbesc luase în biserica română gr. cat. din S. Odorheiii.
Viena Sâmbătă la 2 ore după amiacll şi
ocuparea postului de secretar I conform însărcinarea de a cere şi obţine dela Tur­
au continuat călătoria lor la Ragaz la 9
§-lui 17 lit. l>) din statute s’a publicat con­ cia legătura liniilor sale cu Adriatica. Ce­ Petreceri. Cu ocasiunea sfinţirei şcolei
; âre sera. Regele a visitat exppsiţia jubi­
curs sub condiţiile stabilite în şedinţa dela rerea s’a adresat. 0 depeşe din Constan- române gr. cat. din Iclăndţel, ce se va face
leului. întâlnind pe Regele Alexandru al
1
12 Maiîi a. ,c. Cereri au întrat ţrei, dintre tinopol a „Agenţiei Române * spune urmă­ în 28 August n. c., se va arangia şi o pe­
( Serbiei, cei doi Suverani s’au salutat în
cari însă numai una, a d-lui Dr. Corneliu torele în acâstă privinţă: Concesia de drum trecere de vară, la care învită comitetul
mod cordial şi au vorbit cât-va t.imp îm­
Diaconovich, corăşpunde condiţiuniloi; de de fier cerută de Serbia, privesce conti­ arangiator compus din d-nii: Romul S.
preună. Orbean, preşedinte; V. Sucia, v.-preş.; V.
concurs. Comitetul central a decis a pro­ nuarea liniei Bucurescl-Turnu-Severin prin
pune onoratei adunări generale alegerea Dela băile din Borsec ni-se scrie: „Să Nişh - Kurşmulie - Pristina - Prisren - Scutari, Vlassa, secretar; I. Boeriu, cassar; Al.
d-lui Dr. C. Diaconovich la postul de se­ nu oredă cineva, că ospeţii români dela pănă la San-Giovanni di Medina pe Adria­ Precup, controlor. In pausă se va cânta
cretar I. aceste băi sunt mai altfel trataţi, ca fraţii tica. Portul ales pe Adriatica este deci la pian, violină, declamaţiunl şi imnuri o-
Posturile de funcţionari înşirate în §. lor dela celelalte băi unguresc!, căci şi aici San-Giovanni de Medina, mai jos de Scu- casionall esecutate de coriştii plugari. In­
24 p. 4—9 s’au îndeplinit în mod provişor nepoţii lui Atila, făcuţi din Armeni şi Ji­ t&ri. Odată în legătură cu acest port, pro­ trarea: de pers. 1 fl., de familiă 2 fl. Ve­
pe un an în şedinţa comitetului central dani, înjură şi insultă din dos şi ’n faţă la dusele române vor pute lua drumul Euro­ nitul curat e destinat în favorul şcolei.
dela 2, resp. 9 Decemvre 1897, pe basa adresa Românilor. Un asemenea cas s’a în­ pei occidentale fără a mai face încunjurul începutul la 3 bre d. a. Mâncările se lasă
unui avis publicat în (fl re, cu următorele tâmplat în 11 1. c. Mă aflam şi eu ca ospe enorm prin Constantinopol şi Grecia. In în îngrijirea familiilor. Beuturî însă se vor
a
persâne: a) speretar II Dr. Ilie Beu, cu o la băile din Borsec, prânejiam la restauran­ special cu Italia România se va găsi în afla de vendare cu preţuri moderate.
remuneraţiune anuală de 3C0 fl. b) cassar tul „Hotel Melik**, unde mai multe mese raporturi directe pe o cale forte scurtă. Se — Inteligenţa din comuna Ţap învită
Leontin Simonescu, cu remun. de 200 fl. se aflau ocupate de ospeţl români. De-o­ speră, că guvernul turcesc, care a concedat la petrecerea de vară, ce se va arangia