Page 35 - 1898-08

Nr. 175-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Duminecă în 28 Aug. n. c. în grădina Monumentul e opera sculptorului ber- său recunoscător acum după 400 de ani i-a pendarea lui din post o pretind Ro­
preotului Vas. Dancu, la cas nefavorabil lines Harro Magnussen; în faţa sa are gim- ridicat un simplu, der măestrit monument. mânii cu tdtă energia. Contra pro­
în şedla ev. lut. începutul la 3 ore d. a. nasiul săsesc, er în dos biserica nâgră. Faţa lui blândă şi buzele-i de bronz par’că punerii comitetului permanent s’a
f
In rarea: de personă 50 er., de familiă (â Statua de bronz a lui Honterus, înaltă stau să rostescă credincioşilor săi urmaşi ridicat şi baron Ladislau Solymosi.
3 membri) 1 fl. Venitul curat e destinat de 2,50 metri, e aşedată pe un piedestal devisa vieţii sale : înainte de a-se pune la vot pro­
în favorul ambelor şcâle de-acolo. Supra- de granit în înălţime de 2,60 metri. Hon­ „ Veghiuţl şi ve rugaţi /“ punerea, s’a ridicat cestiunea, dâca
solvirile se vor chita pe cale Ziaristică. terus arată cu mâna dreptâ înainte, er in E scump tesaurul, ce le a lăsat drept primarii comunali şi notarii pot
mâna stângă ţine o carte deschisă, pe o moştenire Saşilor ardeleni reformatorul vota, orî nu. Cestiunea aeâsta a pro­
Elefantul dela circul Henry. Asâră nu
a
faţă cu inscripţiunea „Bejormationsbilchlein , Honterus. E limba, biserica şi şcola lor na­ vocat viuă discusiune. Cu ocasia
sciu cum m’am rătăcit pe la circ. Lume
er pe cealaltă cu inscripţiunea „Schulord- ţională acest nepreţuit tesaur; âr geniul aeâsta s’a arătat de cătră oratorii,
multă ca totdâuna. Programul bogat şi fru­
nimg“. Precum sâ scie, ambele aceste două reformatorului intrupat aZî în monumentul cari au fost contra ca primarii şi no­
mos. A fost interesant punctul, în care a apă­
cărţi sunt principalele depositare ale prin­ său, tainic le şoptesce: „Veghiaţî şi vă tarii se voteze, abusurile ce se co­
rut elefantul „Blondin", nătăvălosul animal,
cipiilor bisericesc! şi şcolare ale reformato­ păstraţi acest nepreţuit tesaur ! Wachetund mit la administraţia.
alăturea de-un căluşel sburdalnic şi drăguţ.
rului. Piedestalul are în faţă inscripţiunea: betet! u Majoritatea, a decis, ca acest
Alirarea publicului s’a mărit însă, când a
Acilius. soiu de funcţionar! se nu voteze.
vădut cu ce uşurinţă îşt îndeplinesce ele­ H O N T E R U S
fantul rolul său; grija şi siguranţa cu care 1498—1649. Cu tâte acestea propunerea comite­
călca plimbându se pe vârful unor sticle, er dedesubt: l i t e r a t u r ă . tului permanent a fost primită cu
uşurinţa cu care se ridica pe pioiârele din­ Errichtett 1898 aus freicn gaben von „Enciclopedia Română*, editată sub majoritate de 64 voturi.
dărăt şi pe cele dinainte au stors aplause Volhs- u. Glaubensgenossen. auspiciile şi din însărcinarea „Asociaţiunii Pagubele causate prin defrauda-
sgomotose. Tabloul, în care să legăna pe In dos portă piedestalul inscripţiunea: transilvane pentru literatura română şi cul­ rea lui Krivany se vor acoperi în
•o scândură cu căluşelul, îţi făcea impresia „Hm Licht vom Himniel brach er nene tura poporului român*, de Dr. Corneliu timp de 10 ani prin arunc de 8°/
0
unui moşneg, care să jocă cu vre-un stră­ Bahnen Sein Speer u. Schild war das ge- Dia'miovich, prim-secretarul Asooiaţiunei. A pe contribuabilii comitatului. Cu pri­
nepot mititel. S’a aşedat apoi la masă şi druckte Wort. apărut fascicolul X al acestei mari şi folo- vire la aeâsta se va lua decisiune
•cu îndrăznela unui tînăr de facultate, în­ In drâpta şi în stânga are piedestalul sitore publicaţiunl, adecă ultimul, cu care numai în adunarea generală de
cepu să sune clopoţelul. Fu servit bine şi două reliefe ; unul representă pe Honterus se încheie tomul I. A—Copenhaga. Tomul tomna.
după ce îşi umplu stomacul aşa cum nu­ împărtăşind pe un bolnav cu sf. taine, âr întreg cuprinde 936 pagini, 10,401 arti­ Praga, 22 August. Erî s’a ţinut
mai la circ să pote umplea, a plecat le- celalalt o parte din tipografia lui Honterus. cole, 9 harţe, planuri şi adnexe şi 111 ilus- în Horovice o adunare de alegători,
.gănând pe fildeşurile aurite la vârf pe dt’e- * traţiunl în text. cari au luat resoluţiunea, ca în ces­
setorul său, directorul Henry, cu gingăşiă. In legătură mai putem aminti, că din Faptul îmbucurător, că publicul ceti­ tiunea pactului, deputaţii cehi se
Apoi veniră baletistele, August caraghiosul Germania au participat la festivitatea inau­ tor primesee o parte considerabilă din lupte pănă la ultima suflare contra
cu admirabilele sale producţiunl gimnastice gurării 19 ospeţl, între cari distinsul acâstă valorosă publicaţiune, este o dovadă tendinţelor de spoliaţiune ale Ma­
voltigiorul etc. profesor al universităţii din Berlin, Dr. eclatantă, că lucrarea acesta înaintâză cu ghiarilor.
Wircliow şi consilierul şcolar din Miinchen paşi tot mai siguri şi el fără îndoială va
Dr. Kohmeder. putâ delătura pe deplin temerea, ce s’a NECROLOG. Din Oraviţa ni-se
Concertul filarmonic de aseră,
ivit la început în cercuri forte largi, că anunţă decedarea d-nei Marfa Mangiuca n.
dat în sala casei de concerte, a fost din Moldovan, tinera soţiă a d-lui medic distric­
fote punctele de vedere la un nivel înalat; loan Honterus. „Enciclopedia Română*, ca tote întreprin­ tual Dr. Ioan Mangiuca, răposată în 7 (19)
programa compusă din piesele fumose ale derile nostre literare de asemenea esten-
— S c h i ţ ă b i o g r a f i c ă . — siune, nu se va putâ termina. August în anul al 20-lea al vieţii şi al
autorilor celebri. Nr. 1 Uvertura din opera
(Fine.) Fascicolul X cuprinde articolele Cla­ 4-lea al căsătoriei. O jălesce întristatul soţ
Tannhăuser* şi „Der Săngerkrieg auf
Wartburg* de Wagner, au fost admirabil In 22 April 1549 cu o însufleţire una­ sa—Copenhaga. La acest fascicol se ală­ cu fiiul său Ionel, văd. Sofia Moldovan ca
mamă şi Elsa măritată Havas ca soră. —
esecutate de orchestra compusă din vre-o nimă e ales Honterus de preot al Saşilor tură foia titulară, apelul comitetului Aso­
ciaţiunii din August 1896, prefaţa la to­ DumneZeu s’o odihnâscă în pace!
80 de persone aproximativ, dintre cari braşoveni. Biserica reformată naţional să-
mul prim, scrisă de directorul publicaţiunii
numai 26 specialişti, er restul diletanţi. Ou sâscă era deja întemeiată. Acum s’a pus
Dr. C. Diaconovich, lista autorilor „Enci­
tote aceste şi diletanţii s’au ţinut la aşa Honterus să reformeze şi şcâla, acest al D I V E R S E .
înălţime, încât nu s’a putut cunosce, că 2-lea stâlp al existenţei unei naţiuni. Spi­ clopediei Române*, consemnarea ilustraţiu-
nilor, prescurtări şi semne şi Addenda et
n’ar fi specialişti, şi încă de valâre. In am­ ritul liberal, ce caracterisâzâ religiunea Bismarck şi medicul seu. Anecdotele
Corrigenda. asupra vieţei reposatului „cancelar de fier*
bele bucăţi a fost interpretată aşa de co­ protestantă, a fost spiritul dătător de viâţă
Dintre articolele cuprinse în acest fas­ al imperiului german curg droie. Etă una
rect musica marelui compositor, că face şi al şeolelor întemeiate de Honterus. Ac­
multă ouâre atât capelmaestrului D-lBrad- tualul gimnasiu săsesc din Braşov e opera cicol amintim: Cloşca Ion, Cluşiu, Corda fărte nostimă, din care se va vedâ cum
ner cât şi tuturor esecutanţilor fără es- reformatorului. El a introdus organisaţiu- (IV* Cerne), Cobălcescu, Cocorăscu, Cod, Schweninger a ajuns doctorul de casă al
Codrescu, Cognac, Cojocna, Colonia, Colo­
cepţiune. D-l Brandner este un musician nea aceea studenţâscâ cunoscută sub nu­ lui Bismarck. Doctorul Schweninger era
rante, Colori, Columbia, Comasarea, Come­ tînăr, d’abia îşi luase diploma, şi nu era
forte instruit, are multă aptitudine în arta mele de „Coetus* cu scopul să deştepte în
:sa şi multă eleganţă, când conduce. Tote şcolari încă de tineri sentimentul de inde­ dia (M. Strajan), Comic, Comitat, Comuna, încă cunoscut. Odată copilul lui Bismarck,
instrumentele, pănă şi acele de alamă au pendenţă şi responsabilitate. Ca un mare Conache Costache, Concert, Congregaţiune, contele Wilhelm, se îmbolnăvise şi dădea
eseeutat perfect de corect şi elegant jocul astronom şi matematic, ce era, a introdus Congres, Conserve alimentare (Dr. Felix), semne de colerâ. Fu chemat în grabă
şi trecerea melodiei la diferitele instrumente, în şcolă pe lângă studiile classice şi aceste Constanţa (judeţ şi oraş), Constantinescu Schweninger, care şedea în apropiere. Tra­
er imitaţiile au fost escelente. Aeâsta mai 2 obiecte reale: geografia şi matematica. Barb, Constantinopole, Conta Vasilie, Conta- tamentul doctorului reuşise de minune şi
flovedesce, că piesele au fost forte bine stu­ Primul rector al gimnasiului, care a fost Kernbach Ana, Contabilitate, Convulsiune. Schweninger căpăta încrederea cancelarului.
diate şi înţelese. — Nr. 2, Concertul în g. deschis în 1 Decemvre 1544, a fost Wag- Dintre ilustraţiunl remarcăm un ad­ Imbolnăvindu-se altă dată chiar el, Bis­
moli, pentru violină, cu acompaniament de ner, tovarăşul nedespărţit de muncă al lui mirabil tablou, representând vederi din marck chema pe Dr. Schweninger să-l cu­
orchestră de Bruck, a fost executat de Honterus. Wagner, care după mortea lui Constanţa, precum: noul port, statua lui reze. Schweninger puse lui Bismarck atâtea
D ra Irene de Brennerberg cu-o artă ele­ Honterus devine urmaşul acestuia în pos­ Ovidiu, piaţa Independenţei, promontoriul, întrebări, încât acesta, plictisit în cele din
36
ganţă şi esartitate, cari au smuls, publi­ tul preoţesc, ca un adânc cunoscător al biserica catedrală. urmă, îi (fl : — Ta ascultă, domnule, ai
cului ales, ce era în sală, aplause frenetice. limbei grecescl a compus grecesce un ca- Scorţele pentru tomul I sunt deja lu­ de gând să mă mai întrebi multă vreme?
crate şi se pot comanda la editor cu pre­
D-ra de Brennerberg este o mare artistă; techism în spirit luteran, probabil ou sco­ Eu te-am chiămat să mă vindeci, âr nu,
ţul de 1 fl. (frc. 2.50), inel. trimitera fran­ să-mi iei interegotariul! Tânărul doctor nu
deşi tînără a ajuns un punct artistic forte pul să convertescă pe negustorii greci, ce
cată şi recomandată. se intimida şi răspunse: — Dâcă Exc.
înalt şi nu are trebuinţă de cât de timpul trăiau alăturea cu Românii din Braşov.
•necesar artiştilor, pentru a fi recunoscută Acest catechism se pare a fi catechismul „Enciclopedia Română* apare în es- Vostră nu vrea să i-se pue întrebări, n’are
ca o stea luminosă pe ceriul artistic eu­ lui Luther, care a fost publicat şi pe sâma tensiune de 30 fascicole de câte 6 cole de decât să cheme un veterinar, căci domnii
tipar (10 fasc. formâză un tom) şî va cu­ aceştia au obiceiul să-şi vindece bolnavii
ropean. Talia aprope înaltă, subţire şi figura Românilor întâiii la Sibiiu în 1544, er
•simpatică, şcâla forte alesă, mânuesce ar­ mai târdiu în a doua ediţiune la Braşov prinde în total peste 30,000 articole. Pu- fără să stea la vorbă cu ei. — Bine, fă
blicaţiunea se va termina în decursul anu­ cum scii, răspunse Bismarck supărat, eu
cuşul cu eleganţă şi uşurinţă în părţile în 1559.
•cele mai dificile. Sunetele dulci scose din Honterus a fost tot acela, care a creat lui 1900. nu-’ţî cer decât să mă vindeci. Prin asta
buna violină ce-o are, au fermecat audi­ dreptul poporal săsesc prin activitatea lui Abonamente se primesc la editorul o să-ml dovedescl, că talentul d-tale e la
torul, cu deosebire în adagio, uude a fost atât practică cât şi teoretică. El a fost a- W. Krafift în Sibiiu şi la tote librăriile; înălţimea obrăzniciei d-tale. Bismarck se
culmea eleganţei şi în finale unde a do­ cela, care deja de mai înainte publicase deposit general pentru România: Storck vindeca şi Schweninger deveni doctorul şi
vedit o tecnică uimitore. Asemenea şi pandectele, er mai târziu a publicat pe & Miiller, Bucurescî. Preţul unui tom face: amicul său.
acompaniamentul ţinut de orchestră a fost basa dreptului roman un „manual al drep­ broş. 10 fl. (resp. 25 frc.), âr legat 11.60
'Strălucit. Nr. 3 Simfonia în C moli Nr. 5 tului civil pentru oraşele şi scaunele să­ fl. (resp. 28.50 frc.) Proprietar: 15r. A*sve? MnreşiifcHiîs?.
de Beethoven a fost de asemenea de tot sesc! din Transilvania*. Redactor responsabil: <îriresj:«»rivB Maior.
bine esecutate. In definitiv concertul a fost Acesta a fost Honterus. De regulă e SC1R1 ULTIME.
•splendid şi n’a lăsat decât regrete în pu­ cunoscut, ca un simplu reformator biseri­ soooooooooooooooooooo#
blic, că n’a ţinut mai mult ca 2 6re. cesc. Activitatea lui reformatorică şi rege- Arad 22 August. Acj! s’a. ţinut
Acest concert face onore Braşovului. nerătâre însă cuprinde întrâga vieţă a po­ aici adunarea comitatensă estraordi- Medic român In Karlsbad.
A. P. porului săsesc. Er tenorul acestei activităţi nară. Comitetul permanent a propus, Medic universal
e coloritul adânc naţional. Biserica naţional ca comitatul se câră prin o deputa-
săsâscă, cultura şi literatura naţională a ţiune la ministrul de interne reacti­ Dr. Eomnlus L. Crăciunu
Monumentul lui Honterus. Saşilor ardeleni, t6te îşi iau începutul cu varea în post a viceşpanului suspen­

Iniţiativa pentru ridicarea monumen­ activitatea epocală a reformatorului. El a dat Iuliu Szathmary. Medio clinic în spitalul univers imp. reg.
din Viena (clinica D-lui consilier de curte
tului a luat-o preotul luteran Francisc fost acela, care a întărit consciinţa unităţii Contra acestei propuneri s’a ri­ Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
-Obert în 1883, din incidentul aniversării de de limbă şi de nem în poporul săsesc prin dicat, în numele Românilor, advoca­ interne. Medic al asooiaţiunei pentru în­
grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro­
;patru sute de ani a nascerii lui Luther. introducerea limbei naţionale săsesc! în bi­ tul român Mihail Velicht, vorbind ro-
tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
S’a format apoi un comitet în frunte cu serică şi prin întemeierea unei biserici pro­ mânesce. Veliciu 4>se, că viceşpanul
:preotul Obert, căruia i-a şi succes sâ co­ prii naţionale săsescl. suspendat este responsabil de scan­ Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvrer
dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
lecteze în decursul celor cincl-spre-c]ece In 23 Ianuarie 1549 a închis Honte­ dalul, ce i s’a făcut comitatului prin Miihlbadgasse casa „Schwarzes Ross \ 40.
ani suma de 22,633 fl. 78 cr. rus ochii spre veclnică odihnă, er nâmul faimosa hoţie a lui Krivany, şi sus­
800000000000000000000»