Page 37 - 1898-08

REDACŢIUNEA, „gazeta» ţese în flăcare iji.
Administraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Uugaria:

BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfeld 4 Emerloh Lesner. afară şi,1a d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. B Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta : A. V. Qoldber- Admmistyuţiunea, Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢ1UNIL0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o eoldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A l T t r L X-22X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl.', Ţ>ş-: trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —TJn esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 băni. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât’ şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 176. Braşov, Joi 13 (25) August. 1898.

Pentru adunarea din Beiuş. cari concad cu interesele de viâţă avem numărâse comune, unde micii situaţiune de acjî nici nu sunt în
ale poporului nostru. copilaşi ai ţăranilor noştri îşi încep stare de-a desfăşura o activitate mai
u
Ne aflăm în ajunul unei nouă Dâeă vom pune întrebarea, că educaţiunea în „Kisdedovurî şi şi-o simţită în popor. De aceea ea a şi
adunări generale a „ Asociaţiunei pen­ cum şi încât a corăspuns menirei şi termină în şcâlele unguresc! ale sta­ găsit aderenţi mulţi între Români,
tru literatura română şi cultura po­ chiămărei ei în decurs de trei-flecî tului. Carte românâscă ei n’au vă- ba s’au aflat chiar despărţeminte,
porului român". Ea eBte prima adu­ de ani şi mai bine, de când s’a 4'ut, graiu românesc în şcâlă n’au cari s’au alăturat şi ele la propu­
nare, pe care acestă vechiă socie­ înfiinţat în vremuri mai favorabile aucjit, cuvânt care să-i inspire de iu­ nerea Braşovenilor.
tate culturală şi-o va {nn© în mijlo­ desvoltărei nostre acestă societate, birea limbei şi naţiunei lor nu li s’a Avem deci puternice motive
cul fraţilor noştri bihorenî. vom primi un răspuns puţin satis­ spus, cu om care se-i deştepte şi cu dea crede, că membrii viitârei adu­
Nu ne îndoim, că Românii din făcător. dragoste de neam se le arate calea nări generale dela Beiuş vor sci se
Bihor, întocmai ca şi fraţii din ce­ S’a lucrat mult, ce-i drept, în adevărului, ei nu s’au întâlnit. apreţieze importanţa propunerei din
lelalte ţinuturi ungurene, vor aci se sînul Asociaţiunei, dâr râdele do­ Ce se va întâmpla, pentru cestiune, care în fond nu vrâ se
manifesteze interesul cuvenit fată bândite nu stau nicî-decum în pro- Dumnecjeu, cu acest popor, deoă în cjică alta, decât estinierea mai sim­
de o serbare culturală, pentru ei porţiă cu marile cerinţe şi cu tim­ astfel de împrejurări dragostea lui ţită a activităţii Asociaţiunei asupra
atât de rară şi aprbpe neobicinuită, pul destul de îndelungat al activită­ pentru limba şi cultura naţională masselor mult părăginite ale popo­
cum are se fiă adunarea Asocia­ ţii ei. Am pută flice, că prea res­ nu va fi nutrită prin nici un mijloc rului nostru.
ţiunei. trâns a fost cercul acestei activi­ şi din nici o parte? Acjî se aştâptă dela bărbaţii, cari
Seim, că mare parte din des- tăţi până acum, din care causă ea Etă problema cea mare şi im­ vor avâ se represente căuşele cultu­
părţeminte s’au îngrijit, ca se fiă re- a şi străbătut puţin în popor. perativ impusă, asupra căreia nea­ rale ale poporului nostru în aduna­
presentate la adunarea din Beiuş. Pănă acjî poporul încă în par­ părat şi fără nici o întâicflare tre- rea dela Beiuş, ca în deplină cons-
Ar fi de dorit, ca nici un despărţă­ tea lui covîrşitâre nu scie se apre- bue să-şi îndrepte Asociaţiunea nâs- ciinţă de însemnătatea momentului,
mânt să nu lipsescă şi ca, pe lângă ţieze însemnătatea şi folâsele Ăso- tră privirile şi activitatea sa, dâcă fără patimă şi departe de orî-ce preo-
delegaţi, se ia parte şi alţii cât mai ciaţiunei. Puţin de tot s’a făcut pen­ în aceste timpuri grele vrâ în ade­ cupaţiunî se se străduâscă prin înţe­
mulţi, ca prin numărul lor însemnat tru lăţirea în straturile largi ale po­ văr să aducă servicii reale causei legere frăţâscă a căuta calea şi mo­
se se dea adunărei generale lustrul porului nostru a ideilor şi probleme­ culturale a poporului nostru! dul, prin care Asociaţiunea ar putâ
ce i-se cuvine, şi se-i dea importanţă lor mari, ce are să le realiseze cu Acâsta nu este numai convin­ ajunge cu o oră mai curând a-şi rea-
şi faţă cu lumea streină, oare judecă, concursul tuturor factorilor acestă gerea nâstră ci, după cum din nu­ lisa marea problemă de-a întruni în
şi nu fără cuvânt, vitalitatea popo­ Asociaţiune. merose probe s’a putut vedâ, este jurul său pe toţi Românii buni şi
rului nostru după interesul ce-1 ma­ Intr’aceea însă schimbându-se afli o convingere aprâpe generală de inimă, de-a desfăşura o activi­
nifestă pentru causa culturei sale împrejurările va trebui să-şi schimbe întie Români. tate, care să satisfacă aşteptărilor
naţionale. şi Asociaţiunea modul său de a lu­ Acestei convingeri generale i-s’a tuturor, der mai ales se satisfacă
Dâr ceea ce îndeosebi se aş- cra pentru cultura poporului. Acjî dat o puternică espresiune şi din trebuinţelor poporului, care repre-
tâptă dela adunarea din Beiuş este situaţiunea ţăranului nostru a deve­ partea Românilor braşoveni, întru­ sentă forţa şi viitorul naţional.
seriositate, pătrundere şi abnegaţiune nit în privinţa culturei sale naţio­ niţi în adunarea generală din urmă
din partea membrilor întruniţi cari vor nale cât se pbte de critică. Pe când a despărţământului de aici, cari în Grimnasiile ntfstre.
ave se se sfătuescă asupra căilor de cei din clasa aşa numitei inteligenţe unanimitate şi cu mult entusiasm au
urmat şi a măsurilor de luat în in­ mai pot găsi 6re-care refugiu în pu­ votat cunoscuta şi momentuosa pro­ — Agitaţiunile pressei maghiare. —
teresul realisărei înaltelor scopuri ale ţinele facultăţi teologice, scâle me­ punere, de a se ajutora din fondurile Pressa maghiară conţină cu zel vred­
Asociaţiunei. dii şi şcole de fetiţe, ce le avem ici şi venitele Asociaţiunei acele despărţeminte de o causă mai bună agitaţiunile şi
nic
Asociaţiunea transilvană n’a fost colo, mai putând pe lângă asta a se ale ei, cari au pornit seu vor să por- aţîţările ei contra istitutelor nostre de în­
nici-odată o reuniune de luptă, bună ajutora măcar încât-va şi prin con­ nescă pe calea desvoltărei unei activităţi văţământ. In acestă agitaţiune pâeătosă s’a
âră cum sunt „Kulturegylet“-urile şi tactul cu omeni din lumea cultă culturale sistematice şi roditdre în stra­ distins în timpul din urmă mai ales diarul
în timpul mai nou „Sz5vetseg“-urile dinafară, cum şi pe alte căi private: turile de jos ale poporului. „Budapesti Hirlap", despre care seim cu
unguresc! Der ea a fost, este şi tre- pe atunci ţăranului român, care tră- Propunerea acesta a Românilor câtă lipsă de simţ şi cu cât cinism re­
bue să fiă o societate, în care au să esce isolat la moşiora sa şi apăsat braşoveni, ce va fi adusă înaintea voltător s’a năpustit asupra seminarelor
se cristaliseze resultatele muncei asi­ de greutăţi, nu-i rămâne deschis, în adunărei generale dela Beiuş, pri- clericale catolice, greco-catolice şi greco-
due a Românilor de inimă şi deş­ cele mai multe caşuri, nici cel mai vesce interesele Asociaţiunei întregi, orientale sunt câte-va săptămâni înainte.
tepţi pentru înaintarea marilor inte­ mic teren de-a se pute desvolta în privesce cu deosebire interesele des- Foia ungurâscă, vorbind despre ins­
rese ale limbei şi culturei românesc!, cultura sa naţională. Chiar şi afli părţemintelor, cari în strîmtorata lor titutele nostre medii, începe prin a spune,

se
ne
se
FOILETONUL „GAZ. TRANS." şi care dela o vreme încoce îşi tot făcea meu din gazetă?“ ch fi amabilul tul", 4i Carolina. „Eu nu înţeleg, ce voiţi
anunţuri în gazete. tînăr şi se înroşi şi mai tare. D-vostră. Aveţi de gând să mă posaţî?"
Aşa a plecat ea spre strada August, ~ „Negreşit; putem se isprăvim în­ — „Dâr, d-şoră, mă simt forte măgulit,
Nr. 34, etajul II la stânga. s’a oprit înaintea casei Nr. 34, şi vă4end dată ?“ dise Carolina. şi sunt cu totul încântat, da... eu... în
deasupra la etajul al doilea firma fotogra­ — „Ah, d-şoră, der trebue să vor­ adevăr mă bucur peste măsură, că aţi ve­
S c h i ţ ă d e
fului, urca cele două etaje, să întorse la bim întâih între noi — eu." nit aici, dâr d-vostră tot sunteţi prea grab­
A. de Hedenstjerna. drepta, ciocăni cu sfială şi simţia, cum i-se — „Aveţi bunătatea şi-mi arătaţi câte­ nică în decisiunl. Vă rog să aveţi puţină

Dâcă s’ar întâmpla să fii o fată tî- suie sângele în faţă. va portrete şi dela alte fete, ca să ml pot răbdare cu mine! Atât vă pot spune nu­
a
nără frumuşică, să ai pălăriă, -mănuşi, um­ Un bărbat tînăr şi frumos, în costum alege o posiţiune cum se eade . mai, că faţa d-v6stră îmi place peste
breluţă, manta, colan, ghete, c’un cuvent de vară, cu nisce ochi admirabili azurii, îi — „Vă rog să mă scusaţl, d şoră, der măsură".
ge
întrega toaletă în bună regulă, şi pe lângă deschise uşa, se înroşi, se înclinâ şi pofti eu n’am fotografii de acestea. D-vostră — „Sunteţi forte complesant" 4i
aceea încă şi 10 mărci în portmoneu, ce pe d-şora să între. sunteţi în adevăr prima, care ’mi aţi făcut Carolina cu tonul ei despreţuitor şi-i făcu
ai face atunci ? Se pote, că i-ai da pe za­ Era un atelier cu,totul deosebit, în onorea şi..." un adenc şi ironic compliment, cu tote că
haricale, însă ceea ce este mai pobabil, care n’a zărit nici un aparat, nici un scaun, — „Pentru Dumnedeu, ce vorbiţi! era numai din Gefle. „De-altmintrelea eu
te-ai duce şi te-ai fotografia. nici draperii, nici vre-o ferestră în tavan. N’aţI mai posat încă dame? Şi Caterina cred, că omeni de profesiunea d-vostră
Şi domnişora Carolina Stromborn, Der asta pote să fi fost odaia de primire. Bouquist totuşi îmi spunea..." posâză deopotrivă şi urîte şi frumose, şi
care locuia în Gefle, âr acum era pentru — „Da, d-şoră liniştiţl-vă; nu puteam bătrâne şi tînere, şi nu se uită decât nu­
El încă era un fotograf cu totul deo­
prima-oră în Stockholm, unde venise să sci, că puneţi atâta pond pe esperienţă", mai la câştig..."
sebit. Nu era aşa de sprinten şi îndrăsneţ,
cerceteze pe verişoră-sa Bouquist, după-ce dise amabilul tînăr c’un rîs maliţios. — „Vă rog, d-şoră, nu mă ofensaţi !
cum obicinuesc să fiă omenii aceştia; a
şi-a cumpărat tote cele de lipsă şi şl a mai — „S’o lăsăm asta" răspunse Caro­ Eu conced, că anunţul meu a deşteptat în
tras un fotoliu lângă masa dinaintea diva­
pus la o parte şi bani pentru drum, de lina serios. „Credeţi, că arăt mai bine d-v6stră cele mai curiose idei despre mine.
nului, s’a înclinat odată şi a făcut o stân­
vreme ce i-au mai' rămas de prisos 10 stând sâu şe4end?“ Dâr ce să cred eu de d-vostră? o fată tî-
gace mişcare din mână, care voia să dică,
mărci, de fapt a şi plecat cu ele la un fo­ — „Ah, d-vostră sunteţi încântătore nără, care a venit aici numai sâ-şî rîdă de
ca d-şora să se aşede pe fotoliu, căci atunci
tograf. în ori-ce posiţiune. Şi-apoi în urma urme­ mine".
tote sunt în ordine.
Să mârgă la fotograful de curte, n’avea lor, ce importanţă are positura pentru acela, — „Dâr eşti cu totul smintit, domnul
mijlocele de lipsă, căci era prea scump. Carolina, dâcă a vădut, cum stă trâba, care dofesce să vă vadă aşa de des", es- meu! Cine vine aici cu pretexte şi greu­
Verişoră-sa Bouquist o îndreptase la altul, a mai prins puţină inimă, cu tote că era clamâ tînărul bărbat vesel, c’un patos tăţi? Vă mai întreb odată, voiţi se mă po-
care era tot atât de bun, un om fin, care numai din Gefle. uşor. saţl sâu nu ?" striga Carolina cu lacrimi în
locuia în strada August, Nr. 34, etajul II, — „D-şoră, aţi venit în urma anunţului — „Acum cuget, că am vorbit des­ ochi şi să ridicâ să plece. (Va urma.)