Page 38 - 1898-08

Pag-ina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 176-1898.

că celea ce le-a cetit în anuarele acestor eu, n’a devenit eroul poporului seu numai în anul expirat: Academia maghiară de unguresc a dat ordin poştei, ca pachetele
şcole, nu sunt câtuşi' de puţin îmbucurătore ca să storcă recunoseinţa acestuia, ci pen­ sciinţe din Budapeşta, Academia Română şi scrisorile bănuitori, să le desfacă. Mi-
pentru Maghiari. Şi âtă de ce: „E sur- tru că a trebuit să devină în urma senti­ din Bucurescî, Universitatea săsescă din nistrul-preşedinte Banffy a fiis atunci la ca­
prinfiător — fiice „B. H.“ —şi caracteris­ mentului de datorinţă al conscienţei sale şi Sibiiu, Verein fur siebenburgische Landes- meră, că contra acăsta nu există lege. Iu ast­
tic totodată pentru esclusivismul valah, că din dragoste faţă de poporul său. kunde, Biblioteca naţională din Florenţa, fel de împrejurări — se întrebă diarul ber-
în cele 6 şcole medii române nu umblă Şi ţie să-’ţl fiă şi să-’ţl rămână cel Institutul geografic argentin din Buenos lines — mai pote-se bre, ca uniunea poş­
decât numai tineri de naţionalitate română. mai înalt bun pământesc poporul tău, care Aires, Direcţiunea „Enciclopediei române**, tală universală să mai sufere pe Ungaria
In Braşov, de pildă, sunt mai multe feluri trăiesce în legea ta şi vorbesce limba ta. Soc. „Tipografia** din Sibiiu, Direcţiunea în mijlocul ei? — „Budapesti Hirlap** dela
de şcâle medii, cari sunt cercetate de ti­ Atunci când te vei desface de trunchhd tipografiei diecesane din Gherla, Librăria 23 August reproduce scrisele foiei berli-
neri fără deosebire de naţionalitate; la acestui popor, te vei usca aşa precum să vor archidiecesană din Sibiiu, Librăria Ciurcu nese şi fiice, că tocmai pentru acâsta, di­
gimnasiul superior român gr. or. însă şi la usca aceste cununi de verdeţă. din Braşov, Librăria I. E. Ţăran din Ora- recţia generală a poştei ungurescl să dea
şcolâ reală, dintre 449 elevi, nu se află Pentru poporul tău ai să trăescl, în viţa, Librăria W. KrafFt din Sibiiu, Tipo­ aspru ordin a-se retrimite şi pe viitor scri­
decât 6 neromâni. Tot astfel şi la Brad, credinţa lui şi în limba lui. grafia seminarială din Blaşiu, Tipografia sorile, ce nu se pot îmâna, singur şi numai
Năsăud, Beiuşiîi şi Blaşitt**. Nu mie ai să-mi faci tu acest vot „Aurora" din Gherla, Tipografia „Minerva" cu observarea „elutazotU.
Vorbesce apoi despre gimnasiul in­ solemn. Fă acest vot în tine însăţi jjîn nu­ din Orăştie, Tipografia diecesană din Arad
ferior din Brad, arătând, că aici ar trebui mele celor, ce vor veni după tine. şi cea din Caransebeş; apoi d-nii: Dr. P. Petrecerea tinerimei academice române
din Braşov. Am amintit erl, că tinerimea
să se înlocuiâscă acest gimnasiu cu o şcolă Cioran, răposat în primăvara anului curent,
Onorată adunare!
mediă maghiară, că de nu, se prepădesc care a dăruit Asociaţiunii cea mai mare academică română din Braşov va da în
Honterus întocmai ca şi Luther s’a sera de Sântă-Măriă o petrecere cu dans
Ungurii. parte din biblioteca sa, constătătore mai
supus de bună voie statului şi autorităţilor, în sala cea mare dela „Nr. 1**. Venitul cu­
Autorul articulului continuându-şl ha­ ales din scrieri medicale ; Dr. Iancso Be-
şi a fost credincios patriei sale.
lucinaţiile dice, că în tote cele 6 şcole me­ nedek, M. Străjan, Ios. St. Şuluţiu şi câţi­ rat al petrecerii e destinat pentru ajutora­
Dela acest model al său poporul să­
dii române limba de propunere este limba va autori. rea studenţilor români săraci din Braşov.
sesc nici când nu s’a abătut, âr aceia,y cari Dat fiind scopul nobil al petrecerei, atra­
română şi numai la gimnasiul din Beiuşiîi In urma apelului lansat de comitet în
au cutezat săfi acuse de perfidiă, n’au fost gem atenţiunea publicului român din Bra­
i-se dă limbei maghiare teren mai larg în anul espirat, au contribuit gratuit la corn
prietini ai adevărului.
classele VII şi VIII, în cari istoria litera- pletarea colecţiunei nostre de fiiare ŞÎ re ' şov şi jur asupra acestei petreceri, îndem-
Noi am păstrat tot-deuna credinţa
turei maghiare se propune unguresce. Dâr viste d-nii: Petru Manciu, croitor în Ora- nându-1 a-i da tot sprijinul posibil.
patriei nostre Ungaria, în care nu numai
ce literatură! „Limba maghiară e tractată, viţa, loachim Muntean, paroch în Gura-
că trebue să trăim şi să murim, ci voim să Regele şi Regina României au primit Sâm­
ca limba mortâ**. V rîului, Ioan PopovicI, prof. în Sibiiu şi
trăim, şi să murim între ori şi ce. împre­ bătă sâra, înainte de a pleca la Ragaz, pe
„Aceste şcble medii — continuă pa­ Romul Simu, învăţător în Sibiiu.
jurări, căci suntem cetăţeni liberi şi deplin contele Goluchowshi, în audienţă de aprope
triotul din „B. H.“ — nu cresc tinerime Prin cumpărare s’a sporit biblioteca
îndreptăţiţi ai acestei patrii de aprope opt o oră, la hotelul Imperial din Viena.
pe sâma Ungariei, ci pe sâma României *, cu 13 opuri in 34 tomuri şi 112 broşuri.,..
1
sute de ani, şi pentru-că avem dreptul să
âr drept dovadă, estrage un pasagiu din- Depositul de cărţi a scăfiut în anul t Generalul Cernajev. Eroul sărbătorit
fim consideraţi şi tractaţi ca atare, dâr şi
tr’un pretins raport al ministrului instruc- 1897 cu 331 tomuri şi 264 broşuri, dăruite şi admirat odinioră de Ruşi, generalul Cer­
datorinţa de a ne întrepune ca tote acestea
ţiunei publice din România, în care s’ar mai ales cu ocasiuuea adunării generale najev a răposat săptămâna trecută. Cerna­
să se întâmple faţă de noi, ca faţă de ce­
elice: „Nu este oraş în România, în care ţinute în Mediaş ; 17 tomuri şi 1 broşură, jev s’a făcut cunoscut mai ales în răsboiul
tăţeni ai statului ungar de naţionalitate să-
tinerii români eşiţl din şcâlele din BlaşiG să date în schimb pentru alte cărţi şi cu 27 sârbo-turcesc din 1875/76, când s’a pus în
sâscă şi lege protestantă
nu locuâscă ca profesori, medici, advocaţi său tomuri şi 59 broşuri vândute. fruntea armatei sârbescl şi a voluntarilor
Noi suntem conscii de aceea şi no
negustori *. ruşi pentru a combate contra Turcilor.
1
simţim fericiţi, că cu credinţa şi limba VII JPublicaţi'unî literare.
Acum urmâză" remediile contra stîr- Cernajev era un mare adversar al triplei
nostră stăm sub scutul unor legi întărite Referitor la producţiunea nâstră lite­
pirei acestui „râu**. Scrîntitul dela „ Bud. alianţe. După mortea lui Scobelev el a ră­
cu jurământ. Şi noi dorim şi voim, întrucât rară şi la activitatea literară a Asociaţiunii
u
Hir. propune, să seurmărâseă cu mai mare mas cel mai renumit anteluptător al idei­
ne permit puterile să contribuim la aceea, ca pe 1897/8 se presintă raportul special al
atenţiune numirea şi activitatea episcopilor, lor panslave în Rusia. Tocmai pentru
patria să devină o ast-fel de Ură, în care fiă- secretarului I al Associaţiunii (asupra că­
— căci de: Episcopul Pavel pote fi bun acâsta a produs sensaţiă, când Ţarul Ale­
care cu mândrie să supune, căci ’i ordonă nu­ ruia vom reveni. — Bed.)
Maghiar şi totuşi cum învaţă profesorii şi xandru II l’a numit guvernator în Turkes-
mai ceea ce e just. (Va urma)
1
dascălii „eşiţl din seminariul dela Oradea! * tan. Sub domnia lui Alexandru III el a
Szabo e om de încredere, dâr din a lui Onorată adunare! combătut aspru planul agreat al Ţarului
diecesă es agitatori caLucaciu; Metropoli- Noi, fii şi fiice ai poporului săsesc — SOIRILE BILEI. cu privire la construirea liniei ferate sibe-
tul Milialyi „a fost numit în lipsa altuia noi suntem afil mai conscii decât ori şi riane. Din causa acâsta Ţarul l’a dimis din
— 12 (24) August.
mai bun; * episcopul Badu ia parte la adu­ când, că noi avem să mulţămim reforma­ acel post. De atunci a trăit pănă la morte
1
narea Asociaţiunei c’o întrâgă asistenţă. torului nostru condiţiunile fundamentale Asociaţiunea în Beiuşiîi. Sâmbătă şi viaţă retrasă în Petersburg.
Duminecă se va ţinâ adunarea generală a
Mai departe : „Seminariile teologice române ale vieţei nostre culturale naţionale şi bi-
trebue să introducă limba maghiară, ca sericescl !...** Asociaţiunei în Beiuşiîi, centrul Bihorului. Universitaie cu caracter catolic. Din
Cu prilejul acesta se vor aranja şi festi­ incidentul fiilei sf. Ştefan episcopul Caşo-
limbă principală. Apoi nu s’ar opune dog­
vităţi, între altele şi un concert. Comite­ viei, Sigismund Bubics, pretinde în pasto­
melor, decă gimnasiile superiore din Blăşiu
Raport general tul pentru aranjarea concertului face tot rala sa cu totă insistenţa întemeiarea unei
şi Braşov ar fi strămutate la Budapeşta; decă
posibilul, ca să procure asistenţilor mo­ universităţi de caracter pur catolic, unde
şcola reală inferiârâ gr. or. din Braşov şi al comitetului central al „ Asociaţiunii pentru tinerimea în majoritate catolică a Ungariei
gimnasiul inferior din Brad s’ar desfiinţa. literatura şi cultura poporului român mente plăcute. Profesorul Diamandi a com­ să fiă crescută în aceleaşi sentimente reli-
Gimnasiul fundaţional din Năsăud e pe ne­ pe anul ISi17**. pus un cor mixt, in care vor participa un
număr însămnat de domne şi domnişore. giose, ca şi în şcolele medii. Nu e vorbă,
drept cu limba de propunere română. In fine
— Urmare. — Corul acesta va cânta în sera concertului crescerea în spirit religios n’ar fi ea în de­
gimnasiul din Beiuşiîi e pe calea, ca să
V I . Donaţiunî. mai multe piese. La concertul din Beiuşiîi trimentul tinerimei, der şi acestă dorinţă
devină cu limba de propunere esclusiv ma­ a episcopului catolic e un pium desiderium,
ghiară— pentru ceea-ce nu e nevoie, decât Donaţiunile făcute societăţii nostre va debuta şi tinerica artistă română Aure­
lia Cionca, care prin prestaţiunile ei artis­ mai ales după ce vedem, că afil tendinţa
de niţică energiă ministerială.“ în 1897 au fost : 1) 1000 fi. votaţi de adu­
tice a produs sensaţiă. De-asemenea va generală a guvernanţilor e statificarea şi
Acesta este, în resumat, cuprinsul ar­ narea generală a institutului de credit şi
debuta şi d-şora Valeria Papp din Peşta ştergerea caracterului confesional religios
ticolului archişovinistei maghiare. E de pri­ economii „Albina** pentru scola civilă de
prin câte-va cântece. După concert se va al tuturor institutelor de erescere.
sos să mai arătăm asupra păcătos ei agi­ fete şi internatul Asociaţiunii. 2) 500 fl.
representa piesa „Sâre cu ploie** de I. Vul­
taţiuni, ce se face prin el. Un lucru însă e testaţi de fostul membru al comitetului Călătoria împăratului german şi pressa
can. — In lipsa de localităţi eorăspunfiă-
de mirat: cum se pbte, că autorii acestor central Dr. Aurel Brote. Testamentul nu francesă. „Gazeta de Colonia** păşesce în
fel de articull nu sunt trimişi, pentru sin- este încă esecutat, der suntem siguri, că tore s’au ridicat 2 şatre pentru câte mod energic contra biroului oficios frances,
500—600 persone; o şatră pentru adunare,
guranţâ, la Lipotmezo, ori pe vre o pustă donaţi unea în curând se va realisa. 3) O care adusese scirea, că împăratul Germa­
concert şi bal, âr alta pentru mâncare. In
din Hortobagy, ca să le vie mintea la cap? acţie dela banca „Sătmăreaua** în valore niei ar fi refusat invitarea Engliterei de a
biserica gr. or. va cânta la liturghie parte
nominală de 100 fi., donată de d l George fi ospele ei în Egipt, sub cuvântul, că va
corul mixt al d-lui Diamandi, parte o
Şuta, protop. gr. cat. în Moftinul mic, ca fi ospele viceregelui. Gazeta nemţâscă ob­
La monumentul lui Honterus. fracţiune a corului din Sibiiu. Aduna­
din interesele ei să se ajutoreze bibliote­ servă, că acâsta e o apucătură a pressei
Din vorbirea preotului Francisc Obert, cile poporale. 4) Mai multe monete vechi rea generală Asociaţiunea va fi bineven- francese de a face neplăceri Germaniei, şi
tatâ în numele Bihorului întreg, de d-1 Io-
ţinută cu ocasiuuea desvălirii monumentu­ dăruite de „Albina**, d-1 Petru Van cu, în­ mai ales de a învrăjbi cu tot preţul pe
sif Boman, advocat în Orade. După tote
lui lui Honterus şi publicată în „Kronst. văţător în Măderat şi d-1 Rubin Patiţa, Germani cu Englesil.
Zeitung** remarcăm următorele pasage: advocat în Alba-Iulia. aparenţele, adunarea din Beiuşiîi va ave
un frumos succes. 0 catastrofă îngrozitore. După „Post**
„Onorată adunare! V. Membri. din Berlin, fiiarele siberiane anunţă, că pe
1
Despre anumite statue se dice, că în Ou finea anului 1897 numărul mem­ „Madjarische Frechheit**. Sub titlul transportul „Angara *, care face călătoria
acesta a publicat „HeimdalP din Berlin un
câsurl de inspiraţiune îşi deschid gura şi brilor a fost: 1) Fundatori: 72 (1896: 68). 2) dela Tjumen la Tomsk şi care avea pe
pot vorbi cu cei de faţă. Pe viaţă: 180 (1896: 181). 3) Ordinari: articul, în care foia berlinesă atacă poşta bord 600 pe prisonierl, 31 din ei au fost
867 (1896: 774i, dintre aceştia din urmă maghiară din causă, că acestă poştă retri­ înăbuşiţi din causa lipsei de aer, cea mai
Măcar de ar pute acestă statuă vorbi
însă numai 707 şi-au achitat taxele, aşa că mite oficiilor poştale din Berlin scrisorile, mare parte dintre ceilalţi sunt grav bol­
tinerimei săsesc! în acestă oră solemnă
160 au trebuit scoşi din lista membrilor. ce nu se pot înmâna, cu observarea „eluta- navi. Guvernul a ordonat o anchetă severă.
de dimineţă şi sâ-i lege de inimă votul, că u
Se presintă şi lista membrilor răpo­ zott . După „Heimdall** este o ilimitată ne­
va păstra în inima ei fidelitatea stră­ ruşinare a crede, că omeni cu moral curat Ucigaş al propriului său fiu. O înfri­
moşilor. saţi dela ultima adunare generală înooce.
înţeleg o limbă alcătuită din sunete near­ coşată şi ciudată crimă preocupă spiritele
Tinerime a poporului săsesc, statua-ţl VI. Biblioteca Asociaţiunii. ticulate, cum este limba poporului maghiar, din Sniatyn (Austria). Un ţăran bătrân, de
vorbesce! încet şi uşor se perde şi dispare Depositul de cărţi menite spre vân- „care a năvălit în Europa în cete de in­ aprope 60 ani, care posedă în interiorul
calea spre monumentele străbunilor şi a ce­ dare, parte în favorul fondului general al cendiari, porcari şi jăfuitorl *. Foia ger­ oraşului o casă şi un han, a ucis, în com­
1
lor mai străluciţi. Poporele sunt nerecu- Asociaţiunii, parte unele în favorul scolei mană dice apoi, că nu se pote scii, ce plicitate cu femeia sa, pe propriul lor
noscătore, seu cel puţin uituce. Fie-care civile de fete a Asociaţiunii şi altele des­ este mai mare la acest popor: ârba fiu, pentru-că acesta voia să revendice pen­
generaţiune îşi are grijile sale proprii, tinate a-se distribui de aici gratuit, numără cutezanţă sâu ingratitudinea, că nu vrâ tru sine o parte din averea părinţilor săi.
munca filelor sale. 22 publicaţiunl in 5055 tomuri şi 22000 să înveţe nemţesce, deşi limba armatei Feciorul se întorsese la casa părintâscă
Intre noi însă acesta n’are se se în­ broşuri... e germană, domnitorul ei principe german tâmna trecută, după ce-şi terminase servi-
tâmple, căci bărbatul, pe care-1 represent La sporirea bibliotecii au contribuit etc. Spune apoi, că nu demult guvernul viciul militar, eşind ofiţer, şi ajuta la muncă