Page 39 - 1898-08

Nr. 176-1898 Gf-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

pe părinţii săi. De curend feciorul cunos­ lurile Dunărei de jos, amintirea scumpă şi ast-fel nu s’ar fi putut înţelege în privinţa tori şi actriţe monopolisau unele roluri.
cut de toţi, ca om liniştit şi sdravăn, voi măgulitore a orelor ce-mi rămân a petrece ţinerei adunării. Nici dintr’o parte însă nu Trecând la partea musicală, d-1 Grădişteanu
să se însore, şi în acest scop propuse pă­ în mijlocul d-v. Daţi-ml voie deci, d-nelor s’au făcut paşii necesari. Totul apare, ca a anunţat societarilor, că pentru sesiunea
de operă a angajat pe d-na Nuovina pen­
rinţilor sei de a’i scrie pe, numele lui ju­ şi d-nilor, de-a bea în sănătatea presiden- şi cum unora li-ar fi părut bine de tăcerea
tru 10 representaţii, cu onorar de 2000 lei
mătate din casă. Părinţii refusară cererea tului nostru venerat, dâr tînăr, neobosit şi altora. Etă, este aici adunarea generală pe sâră, şi că e în tratări cu d-nele Darclâe
şi pentru a scăpa de fiul lor, hotărîră să-l entusiast, d nul conte de Marsy, de-a bea dela Beiuşiă şi despărţământul Turdei nici şi Theodorini, spre a le angaja să cânte în
ucidă. In noptea de 12 spre 13 August st. în sănătatea membrilor acestei savante nu şi-a ţinut măcar adunarea generală din câte-va opere. Afacerile acestea vor fi fă­
n. se furişară amândoi, bătrânul înarmat şi amabile societăţi. Ridic paharul meu anul acesta. El nici nu va putâ fi aşadâr cute pe sâma societăţei, escluclendu-se im­
presarii. De asemeni preţurile serale vor fi
cu un topor, în şura unde durmea feciorul din totă inima în onorea Franţei, care a representat la adunarea dela Beiuşiă. Răs­
mai reduse, ca pănă acum pentru aceste
44
lor. Denaturata mamă îl înhăţâ de piciore, fost tot-dâuna şi va fi „porte-drapeau al punderea pentru acâstă ruşine cade asupra representaţii.
pe când tatăl îl isbi în cap de două ori cu civilisaţiei, regina strălucitore a marilor comitetului in soliăum, şi membrii lui nu
Suma de 10,000 lei votată pentru adu­
atâta furiă, încât îl omori pe loc. Dâr pen- naţiuni, a omenirei chiar. pot fi scusaţl nici într’un chip, pe cât timp cerea unui corp de balet, a fost împărţită
tru-ca să se asigure de mortea copilului „Trăâscă Franţa! Trăâscă societatea au ţinut să ocupe locul de încredere, la astfel: se va da 5000 lei premiu pentru
lor, mama îi tăia beregata. Piua următore francesă de archeologie! Trăâscă ilustrul car9 au fost puşi. piesele cele mai bune, care se vor presenta,
şi 5000 lei se vor întrebuinţa pentru crea­
crima fu descoperită şi părechea criminală său president d-nul conte de Marsy . E dureros şi afară de cale trist, când
44
rea unei şcole de balet cu fete din ţâră.
arestată. Amendoi mărturisiră imediat, şi Marchisul d' Estourbeillon, deputatul pentru o Asociaţiune culturală nu ne pu­
D-1 Grădişteanu a mai anunţat societari­
tatăl arătă mult sânge rece în faţa procu­ lui Morbihan, i-a răspuns în termenii ur­ tem însufleţi. Şi am nutri încă o mângâiere, lor, că în curend va convoca la o consfă­
rorului, în povestirea modului cum au co­ mători : când am putâ spera la îndreptare, der sta­ tuire pe membrii pressei, spre a asculta şi
mis crima. „Un representant al României ridică rea presentă nu ne permite să sperăm ni­ părerile lor.
un toast Franţei, un representant al Fran­ mic mai bun, ci numai seriose cugetări
România şi Francia. ţei are deci datoria de-a bea pentru Ro­ pentru viitor. Producţiunl şi petreceri.
mânia. Intr’o elocuţie pe cât de plăcută, Toţi dorm, în detrimentul căuşelor
In oursul lunei Iulie s’a ţinut la Bour- tot pe atât de patriotică, d. Tocilescu a nostre publice, pe tote terenele. Nu sunt Tinerii meseriaşi români din Bistriţa,
ges în Francia congresul societăţii archeo- bine-voit a reaminti comunitatea de limbă de loc pesimist, dâr faţă cu lucrurile de ca diletanţi, învită la c o n c e r t u l împreu­
logice. La acest congres .România a fost şi origină ale acestor două popore, simpa­ pe aici, voind a spune adevărul, trebue să nat cu representaţiune teatrală, care se va
representată prin d 1 Tocilescu. tiile constante şi vii, cari unesc aceste două fiă omul pesimist. Nu ml pot esplica causa arangia sub conducerea magistrului Traian
Comunicaţiile d-lui Tocilescu, la Bo- naţiuni, cât şi dragostea de atâtea-orl ma­ indiferentismului atât de mare, şi nici nu ml Brătescu, Marţi, la 30 August st. n. 1898
44
urges, s’au referit la mausoleul dela Adam- nifestată a României pentru Franţa. Să’ml pot presupune, ca omenii să fiă atât de în pavilonul la „Bombardir (Franz Ott),
Klissi, găsit în apropiere de monumentul fie permis de a-i spune aici, cât sunt de egoişti, încât să nu porte în inimele lor în favorul Reuniunei române de cântări
triumfal de acolo, la un tomulus, situat în reciproce aceste sentimente faţă de Ro­ nici un interes faţă de căuşele nostre co­ din Bistriţă. începutul la 8 ore sâra. Pre­
apropierea mausoleului şi monumentului tri­ mânia, cât de mult în Franţa şi mai ales mune. ţul de întrare: de personă locul I. 80 cr.,
umfal, o construcţie uriaşă, înaltă de 50 printre membrii societăţei francese de ar­ Am chs însă cu altă ocasiune, că în­ locul II. 60 cr., locul III. 40 cr., loc de
metri, cât şi despre oraşul Tropaeensium cheologie, iubim şi admirăm pe mândra sa tre tinerime domnesce „urîtul separatism stat 20 cr., cocardele de joc â 25 cr. Bi­
44
Civitas, situat la eâţl-va kilometri de trofeu, Regină, cât suntem de fericiţi a aplauda de classă şi mi-se pare, că acelaşi hîdos lete de întrare se vând în prăvălia tipo­
acest Pompei al Dobrogei, ce începe a fi dragostea şi neîncetata ei străduinţă pentru separatism a pătruns şi în familii. Ast-fel grafiei Carol Csallner, precum şi sâra la
desgropat, graţie iniţiativei sale, din uitarea sciinţă şi progres, despre care în fiă-care se pote, ca şi acesta să fiă una din mul­ .cassă. Suprasolvirile se primesc cu mulţă-
atâtor secole. Dela 1891 d. Tocilescu con­ an ne dau numărose probe numâroşii stu­ tele cause ale indiferentismului manifestat. mită şi se vor cuita pe cale cliaristică. Co­
tinuă cercetările pe locul vechiului Muni- denţi români, pe cari obiclnuim a-i consi­ Vacanţele de vâră sunt spre sfîrşite, mitetul aranjator.
44
u
dpium Tropaei Troiani, numit Civitas Tro­ dera ca fraţi . tinerimea va merge ârăşl la studiu şi în P r o g r a m : 1) „Motto , cor mixt de
44
paeensium, pe timpul lui Constantin cel timpul cât a stat pe-acasâ n’a dat publi­ Traian Brătescu. 2) „Junimea Parisiană ,
Mare. O bună parte e deja desgropată şi cului român ocasiunea de a-se întruni mă­ part&a II., cor mixt de George Adam. 3)
De lângă Turda.
44
r
numărâse edificii dintre cari 3 basilici una car la o petrecere. Am vorbit cu unii ti­ „Faţ dela Cozia , poesie de Dimitrie Bo-
datând din epoca lui Traian amintesce Ba- — August, 1898. neri şi am aflat, că dânşii ar fi voit să linti -ean, declamată de Florica Sas. 4) „Eu
silica Iulia din Borna, sunt seose din nou arangeze o petrecere, dâr mi-s’au plâns, că mi-s, esc, şi sunt Român , cor bărbătesc
44
Ml-e greu se prind condeiul în mână,
la vieţă, la o vieţă ce e drept de docu­ nu sunt încuragiaţl de nimeni. de Traian Brătescu. 5) „Mihaiă scăpând stin­
căci nu am de înregistrat, decât numai lu­
ment. Etă cuvintele prin care d. Tocilescu De încheiere observ, că ar fi timpul, dardul", poesie de Dimitrie Bolintinean,
cruri, cari nu ne servesc spre laudă. Mi-ar
sfîrşea comunicaţiile sale la Bourges: „In­ ca reculegându se inteligenţa, să încâpă declamată de Vasile Todica. 6) „Dela Bu­
plăcâ, când aşi ave să scriu despre vre-o
44
teresul legat de aceste cestiunî, încuragiă- ceva. Terene de activitate avem destule. curescî la vale , cor mixt de Valeriu Magdu.
faptă bună, fiă măcar despre vre-o conve­
rile ce le-am găsit în cercurile savante Numai unire şi voinţă ne trebue, începând 7) „Stăncuţa , cor mixt de Gavriil Musi-
14
nire, seu alte semne de viâţă românâscă,
44
străine şi mai ales în sînul bine-voitârei dela tineri pănă la bătrâni. Să sperăm, că cescu. 8) „Cătră ţăranii români , poesie
dâr nu sunt norocos de-a putâ face acâsta.
.d-v6stre adunări, îmi vor da persistenţa şi deşi cam târcjiu, totuşi vom putâ face ceva. ocasională, declamată de Victor Radu. 9)
In jurul Turdei nu e nici o mişcare,
energia necesară pentru a duce la bun Acâsta o doresc! „Arcaşul", cor. mixt de *%.. 10) „Cinel-ci-
necum culturală, dâr nici socială. Dovadă
44
sfîrşit o asemenea operă şi a descoperi o — Silian. — nel , comedie cu cântece într’un, act de Va­
şi cestiunea cu despărţământul Asociaţiunei.
44
întrâgă periodă îugropată sub cenuşa tre­ sile Alexandri. 11) „Dorule-odorule , cor
încă la începutul verei aşteptam să văd
cutului şi despre care nimeni nici măcar mixt de Valeriu Magdu.
făcendu-se pregătiri pentru ţinerea adună­ Dela teatrul naţional din Bucurescî.
14
nu-i bănuia existenţa . •*
rii despărţământului Turdei, dâr după-ce
Cum a apreciat congresul lucrările d. D nul Petre Grădişteanu, noul direc­
aşteptarea mi-a fost zadarnică, m’am de­ Petrecere în Silişte. Sâmbătă 15 (27)
Tocilescu, se pote vedea din faptul, că i-s’a tor al Teatrului naţional, a convocat pe August (la Sf. Mărie) se va ţinâ obici­
44
cis şi am publicat în preţuita „Gaz. Trans. toţi societarii la o consfătuire asupra celor
^acordat marea medalie de aur, ce se dă nu­ 44
o corespondenţă, prin care voisem să trag ce e de făcut pentru îmbunătăţirea teatru­ nuita „Petrecere de vară a tinerimii stu-
mai o singură dată unei 'persone şi forte
atenţiunea celor chiămaţl asupra ţinerii a- lui. D-1 P. Grădişteanu a discutat, cjice diose din Sălişte. Venitul curat e destinat
Tar de societatea archeologică, ca un semn „Timpul", punct cu punct memoriul pe
dunării, căci timpul era înaintat şi pregă­ pentru sporirea „Fondului pentru studenţii
de distincţiune pentru merite şi lucrări deo­ cari societarii l’au presintat astă ârnă di­ 44
tirile trebuiau să încâpă fără întârdiere, ca săraci . Taxa de întrare benevolă. Locul
sebite pe terenul areheologiei. recţiei şi ministerului. 44
adunarea să se potă ţinâ înainte de postul petrecerii „Netedul , în cas de timp nefa­
Dându-se un banchet în onorea mem­ Discutându-se asupra repertoriului, s’a 44
S-tei Mării, fiind datina de-a se da cu stabilit, că fie-care actor pote aduce o piesă vorabil „Pavilonul . începutul la 2 ore
brilor Congresului, d. Tocilescu a ridicat ur­
ocasiunea aceea şi o petrecere. — bine înţeles de o ore-care valore — şi p. m. Invitări speciale nu se fac. — Comi­
mătorul toast: să joce rolul principal din ea. Piesele tetul arangiator.
Şi care a fost efectul acelei corespon­
„Pătruns de un sentiment de profundă „Aon Juan de Marăna şi „Copiii negurilor' , *
1
u
denţe? — Omenii noştri se interesau mai
recunoscinţă şi plin de emoţiune, iau cu­ care figurau în repertoriul viitorei sta­ Tinerimea română din Topliţa şi jur
mult să afle cine e autorul coresponden­
vântul spre a vă spune cât de tainic păs­ giuni, au fost scose, precum şi altele de
ţei, în loc de a-se consulta despre ţinerea soiul acesta. învită la petrecerea de vară, ce o va aranja
trez amintirea reunirilor dela Orleans şi în cjf de Sf. Mărie, 27 August st. n.
ua
adunării. Preşedintele despărţământului, In privinţa diurnelor, despre care
Abbeville, şi pentru a vă exprima totă 1898 în sala hotelului „La Sore . Venitul
44
gratitudinea mea de primirea ce tot-dâuna precum am înţeles, a fost însu-şl surprins s’a vorbit atâta în memoriu, d-1 Grădiş­
teanu a spus, că societarii au dreptate, şi curat este destinat în favorul bisericei gr.
mi-a făcut adunarea d-vbstră. şi dicea, că dânsul a şi uitat de adunare şi că aceste cheltuell ar fi trebuit să fie su­ or. din loc. Pentru comitetul arangiator:
că n’a primit dela fostul preşedinte nici
„împiedecat de circumstanţe imperiose portate de stat. Preşedinte: Georgiu Popescu. "Viee-preşe-
un act. „Eu sunt preşedinte numai cu nu­
de a lua parte la ultimele congrese ale In ce privesce personalul gagiştilor şi dîbte: Ioan Mazăre. Oassar: Dumitru Moi-
11
mele , dicea d-1 I. Vlăduţ. al elevilor angajaţi, a recunoscut, că multe
d-v., mă bucur de-a pute presenta în fine sin. Controlor: Dionisiu Radu. începutul
Cum s’a putut ore, ca în interval de eleve sunt angajate fără a adnce nici un
chiar auul acesta veneratului president şi la 8 ore sâra. Preţul intrării: de personă
un an să nu fi luat în primire nici măcar folos teatrului; acum însă contractele fiind
strălucitei d-v. adunări, omagiul sentimen­ încheiate, nu se mai pote face nimic pentru 60 cr., de familie 1 fi. 20 cr.
actele ? Şi cum s’a putut, ca un despărţă­
telor respectâse, ce avem pentru marea stagiunea acâsta.
mânt în decursul unui au să nu aibă nici
vostrâ patriă. Evocarea trecutului nostru, Cât despre plângerea, pe care au fă-
o legătură cu comitetul central ? Acâsta e D Î Y E R S E .
urmele luptelor nostre, monumentelor pros­ cut’o artiştii semnaţi în memoriu, cum că
organisaţia Asociaţiunei nostre, ce se ac- orchestra costă prea scump pe sâră 270 lei,
perităţii nostre, ne aduc pe veci aminte Chibrite din mucava. Materia com­
centuâză atât de des?... şi sunt 36 de persone, rămâne a se mai
•origina nostră comună — şi mă simt forte discuta, dâcă trebue cu totul redusă orhes­ bustibilă a acestor chibrite e din mucava.
măgulit de-a fi delegat de guvernul şi Puţin interes să fi fost şi atunci ac tra, seu decâ trebue micşorată. In caşul Au aceeaşi mărime, formă şi grosime ca şi
Academia Română pentru a representa Ro­ tualul preşedinte, după-ce a văclut, că an­ când nu va mai fi orchestră, antractele vor chibritele obicinuite de salon; faţă de
mânia în sînul unei adunări ale cărei înalte tecesorul său nu-i trimite actele, putâ uşor trebui să dureze cel mult 1 şi jumătate mi acestea însă au avantajul, că ard cu o lu­
lucrări şi neobosită muncă, pârtâ prin lume la desele conveniri, ori chiar şi prin scri- nute. Reducându-se orchestra, se va putâ mină intensivă vr’o 3 minute, şi aşa în
renumele unei ţări, care ne e ou atât mai sore să-i câră actele, în care cas d-1 Vlă­ înmulţi numărul omenilor de serviciu pe cele mai multe caşuri pot suplini chibritele
scenă, spre a se suprima acele intermina­
scumpă, cu cât suntem legaţi de ea prin duţ nu era „preşedinte numai cu numele . bile .şi plicticose antracte. de câră, cu atât mai vîrtos, că acestea din
14
limbă, obiceiuri şi amintirile nostre cele mm Nici ceilalţi membrii ai comitetului Asupra excluderii d lui V. Leonescu, urmă în climă mai caldă uşor se pot muia
sfinte, în afară de legăturile de recunoscinţă nu pot fi scusaţl cu aceea, că dâcă d-1 pre­ noul director a declarat categoric, că o şi lipi una de alta. In ceea ce privesce
ce ne unesc. Sincer repetând de-a nu fi şedinte, sâu d-1 vice-preşedinte nu face pa­ desaprobă şi că d-1 Leonescu trebuie rea­ preţul, chibritele de mucava nu vor fi mai
dus în teatru, pentru-că nu este deocam­
putut urma ansamblul prea rarilor şedinţe, şii necesari pentru conchemarea adunării, scumpe ca cele svediene de salon.
dată nici un alt actor, care să’l înlocuiască.
cari ne permit de-a asculta glasuri aşa de ei încă nu-i pot face. Acestea ar mai putâ
Cu acestă părere, care va deveni un
autorisate şi de-a eunosce omeni a căror avea loc faţă cu aceia din membrii comite­
fapt, se va stabili şi la noi dublarea rolu­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşlauţu
•înaltă valore ne este un aşa de preţios tului, cărora nu li-s’ar fi dat ocasiunea de-a rilor, lucru absolut stabilit în teatrele stră­
esemplu, voifi duce cu mine departe pe ma­ conveni atât de des cu d-1 preşedinte şi ine şi cu totul exclus- la noi, unde unii ac­ Redactor responsabil: îwregorSu Maior.