Page 41 - 1898-08

REBACŢIUNEA, „gazeta“ iese în icare ţi.
Adiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe săso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunolurT: Se prenumeră la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfold & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentnl pentrn Braşov
InBudapeeta: A. V. Goldber- Administrafiunea. Piaţa mare,
ger, Ek8tein Bernat. In Ham- Tergul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A I T U L x,zzx. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inscrţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 177.

Cine stă, la spatele contelui Thun. austriacă. „Acâsta", elice, „păte fi admit nieî un compromis cu aceştia de a fi şi de a rămână bun! Ungur! de na­
încă mută şi amorţită. Dăr dâcă acolo, unde sunt direct ameninţate. ţionalitate săsâscă şi de credinţă protes­
Erî a fost prima (ţi a conferen- Ungaria în egoismul său brutal ar In sensul acesta va fi vorbit şi tantă. Suntem fericiţi a sta, ca atarl, sub
tei dintre miniştrii unguri şi austriac! umbla să violenteze interesul impe­ monarchul la Ischl cătră Banffy, scutul legilor ţării. Şi astfel cu toţii voim
în Peşta. Ea s’a început la 11 6re riului şi bunul drept al Austriei, dându-i să înţelegă, că totuşi mai să iubim acâstă patriă şi să ascultăm mândri
şi, cu o întrerupere de 2 6re, a du­ atuncî acestă consciinţa s’ar deştepta este o margine, peste care nu se de legile sale, fiind-că ni-se ordonăză numai
rat pană săra. de-odata puternic şi ar tace şi pe p6te trece. De aci vine, că Banfly ceea-ce este just .
u
In prelua conferenţei, unele Austriacul cel mai făr’ de grijă să a fost gata să reîncâpă tratările cu In textul original al vorbirii publi­
cjiare ale guvernului au debutat cu cunbscă periculul comun. Atuncî guvernul austriac şi că la Pesta, cate în foile săsesc! din loc, pasagiul
scirî despre o apropiata crisă minis­ s'ar ridica dintr'odatâ opiniunea publică după cum se asigură, se discută acum din cestiune sună astfel: „Suntem conscii
terială în Austria. Adecă li-ar plăce în Austria şi s’ar pune cu o putere cuprinsul meritoriu al pactului, nu şi ne simţim fericiţi, că cu credinţa şi cu
se se retragă contele Thun, ca se iresistibilâ. de-a curmeziş oricărui numai cestiun! de principiu. limba nostră stăm sub scutul unor leg! în­
remână Banffy tare şi mare. guvern, care ar cuteza se se plece dina­ S’a făcut şi se face sgomot mare, tărite cu jurământ. Şi dorim şi voim, întru
In prevederea seu presimţirea intea îngâmfar ei şi a lăcomiei Ungariei“.cu tote acestea. Der repetăm ce am cât ne vor permite puterile, să contribuim, ca
acestei dorinţe intime a prietinilor Cam tot în sensul acesta, deşi mai (ţis, că nouă ni se pare, că nicî patria să fă o astfel de fără, în care fiâ-care
lui Banffy, organul guvernului aus­ nu atât de aspru, vorbesc şi cele­ de astă-dată nu va eşi la ivâlă nimic cu mândria să asculte de legi, căci ’i-se or­
triac „Reichswehr" a scris un arti- lalte foi oficiose din Viena, de unde decisiv şi definitiv, căc! aşa sunt îm­ donă numai ceea-ce e just .
u
cul cam piperat, cu ocasiunea călă­ se vede, că lucrurile au ajuns la un părţite lucrurile în acâstă monarchiă
Din acest pasagiii resultă, că starea
toriei miniştrilor la Peşta, al căruia punct, încât în numele intereselor dualistă, ca tâte să aibă numai un acesta, de care se vorbesce, numai de aci
tenor foile unguresc! îl găsesc „prea monarchiei şi ale dinastiei se pre­ caracter provisoriu, cum de fapt l’a încolo va trebui să se creeze, er vorbitorul
11
aspru şi nedrept . tinde ac}! dela Banffy, că acum este avut şi-l are întreg dualismul, care,
declară, că Saşii vor contribui din tote pu­
„Nu desperăm", c|i numita rendul lui să cedeze, vre nu vră. precum vedem, atârnă dela învoeli terile lor se se creeze o asemenea stare.
ce
făiă, „că resultatul conferenţelor mi­ Ministrul-preşedinte unguresc şi-a vremelnice.
„P. Lloyd" însă interpretâză pasagiul
nisteriale din Pesta va fi mulţumi­ greşit socotela. In credinţă, că to­
tor, căc! îndărătul contelui Thun stă tuşi guvernului austriac îi va suc­ aşa, ca şi când starea „ordonării juste a
ceva, de ce se îngrozesce baronul cede să restabilescă renduela în par­ Serbările săsescî şi pressa legilor" ar exista deja.
De altmintrelea foile săsesc! sunt che­
Banffy, ca de o stafiă, ceva, ce pri- lament, şi pentru a scăpa de gura maghiară.
vesce mut şi totuşi groznic de elo- rea a oposiţiei maghiare, el s’a a- mate a se răfui cu „P. Lloyd" în privinţa
euent spre Ungaria, şi ce pătrunde ventat cevaşî prea departe, respin­ Precum am arătat deja, (fia-rele ungu­ acâsta şi suntem curioşi să vedem, cum
în inimele neînduplecate ale Ungu­ gând chiar şi eventualitatea unui nou resc! au întors f6ia dintr’odatâ şi scriu în vor primi declaraţiile de amor ale foi! gu­
rilor: peticului, că conferenţele pentru provisoriu pe un timp ore-care şi mod entusiast despre serbarea lui Honte- vernului.
pact vor fi zădărnicite*. cerând ceva, ce Austriei îi este de- rus în Braşov, înfăţişându-o ca probă viie,
Acest pericul, (ţice mai departe ocam-dată imposibil să dea, adecă că Saşii vor să susţină amiciţia cu Un­ S i t u a ţ i a .
făia austriacă, face să îngălbinescă învoirea pe calea parlamentară. gurii şi că nu se lasă a fi împinşi de că- 3
! trâ şovinişlii german!, şi de cătră „agitatorii"
şi pe cei mai îndrăsneţî şi decişî Acum însă stă faţă de-odata cu Alaltă-er! sera au sosit la Budapeşta
politician! de jaf („Raubpolitiker") stafiile, de car! vorbesce f6ia oficiăsa lor proprii pe cărările lor „nepatriotice". miniştri austriac! Thun, Kaizl şi Bdernreit-
şi-i preface în mieluşei manieraţi. vienesă: periculul nimicirei legătu­ Chiar „Pester Lloyd" scrie un articol di­ her pentru a începe er! conferenţele cu mi­
Ce va fi, dâcă pactul nu s’ar pută rilor economice cu Austria şi cons­ tirambic despre resultatul acestor sărbări a niştrii unguresc! Banffy Daniel, Dardnyi şi
încheia nicî-decum? Decă Ungaria ciinţa austriacă. Acâstă consciinţă Saşilor din Ardeal, debitând cu nisce „ade­ Liikdcs cu privire la pactul economic dintre
ar fi pusă înaintea alternativei de-a nu-i vorbă, e supueă la multe varia- văruri" frapante, cum este afirmarea, că „în- Austria şi Ungaria.
se gândi cu tătă seriositatea la se­ ţiunî, după cum sunt grupate dife­ trega opiniune publică din Ungaria a ur­ Tot al altă er! s’a ţinut în Peşta un
pararea economică de Austria, său ritele partide; unele ar vede mai bu­ mărit serbarea lui Honterus cu mar! sim­ consiliu de miniştri, la care au luat parte
de-a mai aştepta cât-va timp mulţu- curos ruptura economică cu Unga­ patii". toţi membrii cabinetului, afară de ministrul
mindu-so cu provisoriul actual? Ore ria , decât restabilirea egemoniei Acestă „simpatiă", (ţi „T- Uloyd", de instrucţie ’Wlassics, care nu sosise încă
06
atuncî baronul Banffy ar păşi îna­ germane în Austria; care va să <ţieă s’a mai potenţat prin cuprinsul vorbirilor în capitala ungară. Nu se scie positiv, că
inte pe cărarea independenţei eco­ dintre două rele, pe cel mai mic. patriotice ţinute la desvălirea monumentu­ ce a isprăvit acest consiliu. Unele dintre
nomice a Ungariei, or! s’ar mai Noi credem însă, că sub cons­ lui. Laudă apoi straşnic cuvintele pronun­ foile unguresc! pot să spună numai atât,
gândi puţintel? ciinţa austriacă, amintita fâie înţe­ ţate de protopresbiterul Obert cu privire că acest consiliu a dat lui Banffy o marş■
„Reichswehr" mai găsesce, că lege mai mult consciinţa intereselor la iubirea de patriă şi la respectul cătră' rută obligătore cu care se va presenta la
ministrul-preşedinte austriac dispune dinastice, carî, or! cât de mare ar fi legi. Cuvintele ce le citâză „P. Lloyd" conferenţele cu Thun şi, că în sensul aces­
încă de un mare ajutor: consciinţa prevenirea faţă cu Ungurii, totuşi nu sunt următorele: „Avem dreptul şi datoria tei marşrute, el trebue să rămână constant

FOILETONUL „GAZ. TRANS." resante a cercetat şi Conradsberg ul*) şi la — „Der d ta par’ că diseseş! mai adi- apucat repede mănuşile şi umbrela, şi a
primele vorbe ale lnngei tirade a tinărului nâorea, că ai anunţat în gazetă".' dispărut.
bărbat, era convinsă, că e pe deplin smintit. • - „De sigur, aici e anunţul, poftiţi!" In primele două âre ce au urmat, a
Nr. 34, etajul II la stânga. Faţa ei înspăimântată căuta după un clo­ Intră repede în odaie, aduse gazeta, er Ca­ fost afară din cale năcăjită, dâcă au mai
poţel, er după ce n'a zărit nimic pe pă­ rolina începu să cetâscă: trecut încă două, s’a mai domolit, âr a
S c h i ţ ă d e
rete, s’a repedit la uşă. „ Ofertă seridsă de căsătoria. doua cli diminâţa a început să se cugete,
A. de Iledenstjerna. Dâr tinărul flăcău, care acum îşi per- că tot ar fi prostiă se renunţe de a-se mai
„Untinăr proprietar de pământ, de ex­
— P i n e . — duse amabilitatea, i s’a pus în cale, şi-a fotografa din pricina acestui tiner. Deşi....
terior plăcut şi cu crescere bună, din fami-
Amabilul flăcău să părea, că ajunsese întins braţele spre ea şi-o întreba, dâcă ar liă alesă, caută pe acestă cale astădft nu toc­ în urma urmelor era destul de frumuşel,
într’o vehementă agitaţiune. Vinele de pe considera ca lipsă de delicateţă, decă ar mai neobidnuitâ...“ asta n’o putea nega nimeni. Dâr ea ar
frunte i-se umflară, er butonii dela man- ruga-o acum, să-i spună numele, după ce putâ merge la un alt fotograf; dâr totuşi
gete au început să-i tremure. In fine a tre­ el o rugase să-i fiă soţiă. Aici ar fi trebuit să cadă în leşin Ca­ nu, acâsta ar fi laşitate, şi d-1 Lundberg
buit să lase frîu liber sentimentelor sale es- Carolina se strecura pe lângă el, rolina, acâsta o conced eu bucuros, der pote va fi plecat la moşia lui.
citate, îşi desfăcu braţele şi năvăli spre dete uşa îndărăt şi primul lucru ce a ză­ mi-e ruşine în locul ei, că n’a făcut’o. De Punct la unsprezece ore urca ea ârăşl
Carolina, ca şi când ar fi voit să se lupte rit, — era firma fotografului de pe uşa plâns însă a plâns ea, apoi a cjis : scările casei Nr. 34 din strada August.
cu ea în pumn!, şi striga: din faţă. — „Si... d-ta... ai crejut... în a...de..- Acum însă coti la stânga şi se vă(ju îndată
— „Da, e nebuniă a-ţî încredinţa înt- Jumătate leşinată de ruşine şi de spaimă văr, că eu aş! fi fost în stare să umblu în mijlocul unui atelier obicinuit, în faţă
trâga fericire a vieţei unui petec de hâr­ privi pe tînărul, care ’ş! recâştigase amabi­ după o astfel de ofertă de căsătoriă..." cu un domn în haina-i tradiţională de ca­
tie! E nebuniă a anunţa în gazetă! E ne­ litatea, şi suspină: — „Ah, d-şoră! Ce era să mai cred! tifea. Dâr, pentru numele lui .Dunmedeu, ce
buniă a’ţ! încredinţa sortea unei fete, care se — „Domnul meu, iertaţi-mă, aici e Mi-e ruşine de d-ta şi nu-ţî pot spune tot, era acea? In fotelul cel mare, în mijloc,
portă aşa, ca d-ta. Der cu tote acestea din o erore din cele mai fatale! D-ta nu eşt! ce voiesc -— der întraţ! totuşi un moment înaintea stativului, şedea cu o faţă ca de
momentul, în care te-am vădut, am fost cu­ fotograf?" înlăuntru! D-ta ai deşteptat în mine un mort d-1 proprietar Lundberg, şi nu altul.
prins de o nemărginită patimă, de o dra­ — „Nu, har Domnului! Numele meu sentiment, care nu l’am mai simţit pănă Bietul om! Pote va fi voit să’şî ia cu sine
goste nebună faţă de d-ta! Fie acum, ce e Lars Lundberg, proprietarul unei frumose acum, der promiteţi-ml, pentru mila lui la Rosenfeld câte-va suvenirl ale petrecerii
va fi, d-şoră, der eu te iau de soţiă!" moşii afară în Rosenfeld". Dumnezeu, că acum nu ne-am vădut pen­ sale în Stockholm.
Carolina în decursul petrecerii sale tru ultima oră". Mai scie Dumnezeu cum s’a petrecut,
în Stockholm, între alte multe lucuri inte­ *) Balamucul din Stockholm. Carolina însă n’a promis nimic, şi-a dâr Lundberg nu s’a lăsat cu una, cu două,