Page 42 - 1898-08

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 177 —1898.

c
pe lângă cunoscutele două puncte negative: Vorbind despre pact 4î° > & desbaterea Făgăraş, Sebeşul-săsesc, Haţeg, Deva, Sânt în ambele biserici române, b) La 11
e
de a nu primi provisoriu şi de a nu în­ asupra lui va duce la separaţiunea monar Orăştie, Brad, Blaşiti, Abrud, Cluşiti, Nă­ ore şedinţa I a adunării generale cu pro­
cheia pact cu Austria pe basa §-lui 14. chiei. Decă punctul de vedere al contelui săud, Murăş-Oşorheiu, Reghinul-săsesc, D.- grama următâre :
Se mai susţine din altă parte, că şi Thun este de a păstra interesele de mare S.-Mărtin. 1. Deschiderea adunării generale şi
contele Thun ar fi sosit la Peşta c’o marş- putere ale monarchiei, acâsta trebuia s’o In unele despărţăminte (Blaşiti, Bran, bineventarea comitetului central resp. a
Asociăţiunii din partea Bihorului prin gra­
rută, despre care însă nu se scie nimic facă pe cale constituţională. Acum însă în timpul din urmă Braşov) s’a desvoltat iul d-lui adv. Iosif Roman.
positiv. dinpotrivă, trebue se mergă la Budapeşta, un frumos zel întru înfiinţarea de agenturi 2. Raport despre activitatea comite­
Din cele ce scriu foile oficiâse aus­ ca să încheie cu Ungaria convenţiă va­ şi biblioteci poporale, două lucruri de su­ tului central în decursul anului espirat.
triaco şi maghiare s’ar părâ, că situaţia în mală şi comercială, cum ar încheia cu premă importanţă pentru luminarea popo­ 3. Alegerea comisiunilor de câte 3
loc de a-se îmbunătăţi dela audienţele din Francia seu Germania. Este sigur însă, că rului şi pentru înaintarea Asociăţiunii. membri: aa) pentru examinarea raportului;
Ischl încoce, dinpotrivă continuă a rămână proiectele lui Banffy periclitâză posiţia de Alte cestiunl de însemnătate, esecu- bb) pentru examinarea raţiociniului pe 1897
estraordinar gravă şi, prin urmare, confe- mare putere a monachiei. După cum stau tate deja, seu cu privire la cari s’au luat şi a proiectului de bndget pe 1899; cc) pen­
renţele ce s’au reînceput erl în Budapeşta lucrurile acjl, credem, că separaţiunea eco­ decisiunl în adunările cercuale, au fost ur­ tru studiarea proiectelor de regulamente
înaintate spre aprobare ; dd) pentru înscrie­
nu vor decurge aşa de neted, cum li-se nomică e cu mult mai puţin păgubitâre mătorele : 1) La Bran: studiarea referinţe­ rea de membri şi încassarea taxelor.
părea politicianilor maghiari. Etă câte-va Cehilor, decât Maghiarilor şi Germanilor lor economice din fiă-care comună şi co­ 4. Propuneri eventuale.
păreri ale pressei: austriac!. Din punct de vedere politic insă lectarea productelor literare poporale. 2) 5. Disertaţiunl.
u
Magyar Ujsâg , organul ministrului noi n’avem nici o causă de a apăra inte­ Sibiiu: colectarea proverbelor din comu­ 6. Raportul comisiunii pentru înscrie­
n
preşedinte unguresc, ocupându-se într’unul gritatea de stat austriacă. Noi nu împie­ nele de pe teritoriul despărţământului. 3) rea de membri şi încassarea taxelor, c) La
decăm independenţa Maghiarilor şi e mai La Orăştie: s’a aranjat o exposiţie de ma­ 2 ore p. m. banchet. Preţul unei cuverte
din numerii săi mai recenţi cu cestiunea
bine, dâcă nu ne opunem tendinţelor lor. nufacturi ţărănescl în comuna Turdaş. 4) 3 fi. Bilete se pot cumpăra în localitatea
pactului, face următorele enunciaţiunl: „Pu­ festivităţilor în 26 August dela 8 — 12 ore
Astfel se presentă situaţiunea în aju­ La Brad: s’au votat 100 fi. pentru înfiin­
tem repeta şi acum referitor la tractârile şi 2 — 5 ore, şi în 27 Aug. 8 — 12 ore, ori
nul conferenţelor din Peşta. ţarea şi organisarea de grădini de pomărit
din 24 1. c., că în cestiunea încheierei pac­ în căncelaria d-lui adv. Paul Papp. d) La
tului vamal şi comercial cu Austria, gu­ pe lângă scâlele poporale. 5) La Năsăud: 8 ore sâra: concert şi representaţiă teatrală
s’a adus decisiunea, ca să se facă paşii de cu următorea programă:
vernul unguresc nu se gote abate dela punctul
Raport general lipsă pentru înfiinţarea unei reuniuni agri­
de vedere ce i-l prescrie legea ... Credem a A) Prolog, de Iosif Vulcan.
cole. 6) In multe despărţăminte s’au des­
nu greşi când cji cem ) P ^ asa §• 14 al al comitetului central al „ Asociăţiunii pentru Persânele: Poetul, d-1 George Ciu-
e
costituţiei austriace, nu putem încheia cu Aus­ literatura şi cultura poporului român făcut cărţi poporale din editura Asocia- handu. Moşnâgul, d-1 Nicolae Mihulin. O
ţiunii. dâmnă, d-şora Veturia Papp. Un domn, d-1
tria nici provisoriu, nici pact vamal şi co­ pe anul 18y7 . Vasilie Nicoruţa. Al 2-lea domn, d-1 Ioan
a
mercial. Cel dintâiii (provisoriul) este eschis — Urmare. — Cu un cuvânt, în multe privinţe s’a Pocioian. Al 3-lea d-1 Ioan D. Szilâgyi.
prin art. de lege I din 1898, cel de al pornit o lucrare vrednică de laudă în o Chor, căluşer, horă.
V I I I . Despărţemin iele Asociăţiunii.
doilea (pactul) însă prin art. de lege XII parte însemnată a despărţămintelor şi nu B) Concert.
din 1867. Acesta e punctul legal". Numărul despărţămintelor Asociăţiunii ne îndoim, că şi acele despărţăminte, cari
în 1897 a fost tot cel din 1896, adecă 33. pănă acum — pâte din causa împregiură- 1. a) 0. Porumbescu: „Marşul cântă­
Cu totul alte corde face să sune ofi­ reţilor". b) FI Dumas: „In pădure", cân­
Dintre acestea au funcţionat 22 şi anume: rilor nepriinciâse — au desvoltat mai pu­
a
ciosul austriac Fremdenblatt , care în aju­ tate de corul organisat pentru festivităţile
1) Abrud, Alba-Iulia, Bran, Brad, Blaşiti, ţină activitate, vor urma exemplul celor-ce
nul conferenţelor din Peşta a publicat un Asociăţiunii sub conducerea d-lui prof. Ni­
Cluşiti, Cohalm, Deva, D.-S.-Mărtin, Fă­ au apucat înainte. colae Diamandi.
articul, chcend între altele: „Faţă cu pre-
găraş, Haţeg, Mediaş, Murăş-Ludoş, Murăş- §-lui 39 p. g) al regulamentului pen­ 2. I. Volksbrenner: „Le Fou" eşec.
tensiunile guvernului unguresc, nu sunt date
positive; însă dâcă ccea-ce se scrie în Oşorheiu, Năsăud, Reghin, Orăştie, Sebe- tru despărţăminte au satisfăcut subşternend la pian de d-şora Lucreţia Murăşan.
3. O. Porumbescu: „A căclut o racjă
foile maghiare este adevărat, atunci putem şul-săsesc, Sălişte, Sibiiu, Sighişâra şi Şim- raport anual, d-nii directori ai despărţă­
leul-Silvaniei; unele s’au distins chiar prin mintelor Făgăraş, Sibiiu, Sebeşul-săsesc, lină" duett, cântat de d-şorele Ida Papp şi
elice, că peste tot, pactul e imposibil. Dâcă de Viâra Ignatu, acomp. la pian de d-na Hor­
fapt în Ungaria esistă tendinţa, ca din o activitate lăudabilă. Amintim, că în anul Haţeg, BlaşiQ, Alba-Iulia, Arud, Cluşifi, tensia Suciu n. Paguba.-
vechile şi nouăîe stabiliri să se ţină numai curent s’au înfiinţat: desp. Sătmarului, al Năsăud, Murăş-Oşorheiu, Ludoş, Cohalm, 4. V. Alexandri: „Balcanul şi Carpa-
Beiuşului şi cel al Lugoşului; âr al Bra Mediaş, Sighişora şi D. S.-Mărtin.
ceea-ce este în interesul Ungariei, pe basa tul" poesie, dech de d-şora Măriâra Zigre.
şovului ţinând adunarea cercuală extra­
acesta pactid nu se pdte face. Un ast-fel de IX. 5. a) N. Popovici: „Hora dobrogână",
ordinară, s’a reorganisat, punându-se cu b) „G. Dima: „Sub ferâstra mândrii mele"
pact nu l’ar primi nimeni în Austria, şi In fine mai avem onorul a aduce la
mult zel pe lucru. eşec. de cor.
tote partidele, fără deosebire, l’ar respinge. cunoscinţă, că cu 31 Decemvre 1898 es-
In 11 despărţăminte activitatea în 1897 6. a) Haydn: Sonata Nr. 17 „Es dur",
Politicii maghiari serioşi nu se vor legăna piră mandatul preşedinţilor şi al comitetu­
a fost neînsemnată, şi adecă: Agnita, Bet- bl „Op. posth. „Valse E. Moli" eşec. la pian
dor în amăgirea, că în privinţa acesta ar fi lui. Onorata adunare generală va avâ deci de d-şâra Aurelia Cionca.
lean, Bistriţa, Ciachi-Gârbău, Deeş, Elisa-
deosebiri de vederi între AustriacI şi nu 7. a) Thomas: „Arie de Mignon",
betopole, Gherla, Mociu, Treiscaune şi a lege conform §-lui 17 lit. a) pe un nou
vor crede, că nimeni nu stă după spatele period de trei ani pe preşedintele, vice­ b) I. Mureşianu: „Flori de nufăr", c) Bi-
Turda. Dintre aceste 11, a încercat să so
guvernului austriac. Intriga opiniune pu­ preşedintele şi comitetul central. zet: „Pastorale", solo cântate de d-şora
organiseze desp. Gherlei, însă fără succes; Valeria Papp, acomp. la pian de d-na
blică din Austria s’ar revolta contra unui ast­
tot asemenea şi al Ciachi-Gârbăului. Ou X. Propuneri. Elena Pavel n. Boiţ.
fel de pact. Cei din Ungariâ pun mare greu­
14
privire la acest din urmă, comitetul 8. G. Ooşbuc: „Regina Ostrogoţilor
tate pe aceea, ca pactul să se facă pe cale Supunând acest raport apreţiării ono­
central a decis, să se desfiinţeze, şi co­ poesie, deci. de d şâra Veturia Papp.
parlamentară; nu este însă nici un pros­ ratei adunări generale, dimpreună cu adu­
munele, ce i-au aparţinut, să fiă anexate sele sale, rugăm anorata adunare generală 9. a) I. Mureşianu: „Peneş Curcanul",
pect, ca un parlament austriac să aprobe b) G. Dima: „Mândruliţă de demult" eşec.
despărţămintelor CluşiQ, Deeş şi Şimleu.
astfel de înţelegeri. Cel*ce voiesce o înţe­ să binevoiâscă: a) a lua spre scire raportul de cor.
Aflăm a fi neapărat necesar a face cu
legere, pite să predindă numai lucruri, general pe anul 1897; b) a da absolutoriu 10. a) I. Mureşianu: „Olteanca", b) I.
acâstă ocasiune un raport mai detaiat, din
care sunt accetabile “ pentru raţioeiniile Asociăţiunii pe a. 1897 ; Mureşianu: „Capriciu" eşec. la pian de
care să se pâtâ vedâ lucrările şi starea tu­ c) a aproba proiectul de budget al Asocia- d-şora Aurelia Cionca.
u
„Neues Wiener Tagblatt cjic , că si­
0
turor despărţămintelor. Şi acesta, pe mo­ ţiunii pe anul 1899; d a da espresiune 11. a) I. Mureşianu: „Departe clopo­
tuaţia nu s’a îmbunătăţit câtuşi de puţin
tivul, că adevărata activitate a Asociăţiunii condolenţei pentru membrii răposaţi ai Aso- tul sună", b) 1. Mureşianu: „Trecui valea".
în dilele din urmă, ba decă e să se dea
trebue să se îndrepteze' prin despărţăminte ciaţiunii după consemnarea presentată; e) c) G. Dima: „Mugur mugurel" solo, cân­
crecjSment comunicărilor oficiose, dela în­ tate de d-şora Valeria Papp acomp. la pian
şi agenturi în mijlocul poporului, unde în a aproba proiectele de „Regulament al
fiinţarea dualismului abia decă s’a făcut de d-na Elena Pavel n. Boiţ.
fiă-care comună să avem bareml câte 5 afacerilor interne ale comitetului Asocia-
vre-odată tractări despre pact între împre­ 12. a) G. Dima: „Cucuie cu până
membri ordinari şi ajutători, prin a cărora ţiunii", de „Regulament al afacerilor in­
jurări atât de critice, ca acum. sură", b) I. Vidu: „Cât e ţâra", c) I. Vidu :
mijlocire numai se dă instituţiunii nâstre terne pentru despărţămintele Asociăţiunii" „T6ca", esecutate de cor.
Remarcabil este un articul ce-1 pu­
organisaţiunea dorită. şi de „Regulament pentru adunările gene­
blică tînărul Ceh StrausJcy în „Liiovi Noviny a C) Teatru: „Sâre cu plâie", comedie
Cele 22 despărţăminte numite mai sus rale ale Asociăţiunii" ; /) a da îndemnisa- într’un act de Iosif Vulcan.
au ţinut adunare cercuală ordinară, âr co­ rea pentru suma de 140 fi.; g) a încuviinţa Personele: Domna Clitan, d-ra Ileana
mitetele cercuale câte una, seu mai multe propunerea relativă la activitatea viitâre a Fabian. Dâmna Brădescu, d-ra Veturia Papp.
şi... acum el şi Carolina Stromborn au nici Profira, fiica e’, d-ra Viora Ignatu. Lina,
şedinţe. Numai despărţământul Mediaşului, Asociăţiunii pe teren literar; h) a alege
mai mult, nici mai puţin de o jumătate Tiţa, Mimi, fiicele d nei Clitan: d-ra Ama-
ocupat cu preparativele vrednice de laudă la postul de secretar I pe d-1 Dr. Corneliu
duzină de copii, copil fidele ale tăticu­ lia Lăpuşan, d-şora Constanţa Crişan, d ra
pentru primirea adunării generale, nu a Diaconovich; în fine i) a alege preşedin­ Mariâra Steer. Pantelimon, d-1 Aurel Ori-
lui Lars, aşa că acum se mai plătesce, să
putut ţinâ şi adunarea cercuală. tele, vice-preşedintele şi comitetul central şan. Dumbrăvescu, d-1 Iosif Maiorescu. Io­
mârgă la fotograf. Dâr mititeii sunt cam
Activitatea comitetelor cercuale este pe un nou period de trei ani, anume pe nel, student, d-1 Ioan Ciordaş. Duşan, d-1
neastâmpăraţi, şi decă socotesc! numai Coriolan Steer. Contele WJadimir Klapa-
în continuă desvoltare. In unele adunări anii 1899, 1900 şi 1901.
hainele şi ghetele, ce le rup, 4 mititeii, tinsky, d-1 Sabin Ignatu. O servitâre * * *.
eu
cercuale s’au cetit şi disertaţiunl, şi anume : Din şedinţa comitetului central al
cari se datoresc numai visitei la eftinul fo­ Un chelner, d-1 Vasiliu Nicoruţa. — Se pe­
1) desp. Sibiiu : Romul Simu „înaintarea Asociăţiunii pentru literatura română şi trece la băile dela Mehadia.
tograf din strada August Nr. 34, costă cu
în avere" ; 2) desp. Sebeşul-săsesc : Samuil cultura poporului român, ţinută în Sibiiu Bilet de intrare pentru concert şi tea­
mult mai mult, decât chiar o duzină din
Roşu „însemnătatea Asociăţiunii şi dato- la 21 Iulie 1898. tru: locul I: 2 fi.; II: 1.50; III: 1 fi.;
■cele mai fine fotografii în cel mai mare
rinţele faţă de ea“ ; 3) desp. Haţeg: Ioan loc de stat: 60 cr. Bilete se pot cumpăra
format, la fotograful de cui'te. Dr. Ilarion Puşcariu m. p. Dr. Beu m. p. în localul festivităţilor în 26 şi 27 Aug.
Muntean „însemnătatea şi necesitatea me
Anunţurile de căsătoria a devenit de dela 10—12 ore şi 4-6 ore şi sâra la
seriilor" ; 4) desp. Orăştie: Ioan Dan
atunci din ce în ce mai dese. Şi familia cassă, ori la d-1 prof. Ioan Kâri.
„Veacul nostru"; 5) desp. Blaşiti: Aron Programa adunărei şi festivităţi­
Lundberg nici nu le condamnă. Ea crede, III. In 28 August:
Deac „O pagină din trecutul scâlelor din
că ce e drept, e o mare neprecugetare a lor din Beius. a) La 8 şi ’/ ore Liturgie în ambele
Blaşiu"; 6) desp. Abrud: Dr. Alexandru y 2
le sex-ie, şi o fată cinstită nici n’ar trebui biserici române;
Borza „Efectul alcoolului asupra organis­
să le bage în sâmă, cu tâte acestea, de se Programa adunării generale a „Aso- b) La 10 ore : şedinţa II a adunării
mului şi în special asupra centrului ner­ ciaţiunii pentru literatura română şi cultura
nimeresce să fie provedinţa în zodii bune, generale cu programa următore: 1) Rapâr-
vos"; 7) desp. Cluşiti: Ştefan Roşian „Pu­ poporului român" şi a festivităţilor, ce se tele oomisiunilor exmise în şedinţa I;
pot şi ele duce la fericire şi binecuvântare. terea moravurilor bune şi modul de a-le vor arangia cu ocasiunea acesta în 26 — 29 2) Alegerea secretarului I; 3) Alegerea pre­
Dâmna Lundberg, născută Stromborn, Aug. 1898 la Beiuş este următârea:
lăţi"; 8) desp. Cohalm: I. Bănuţ „Prin ce şedintelui, vice-preşedintelui şi a comitetu­
din parte-i e de părere, că multe uşi con­ I. In 26 August: a) Sera la 7 ore: lui central; 4) Defigerea locului pentru pro­
fel de cărţi se promovâză cultura intelec­
duc la fericire, der se pâte câte-odată în­ întâmpinarea comitetului central la gară. xima adunare generală.
tuală şi morală a tinerimii?"
tâmpla, ca cineva să ajungă mai grabnic b) Sâra la 8 ore: Sâra de cunoscinţă în c) Sâra la 8 ore: bal. (In pausă se va
S’au împărţit premii şi ajutore, ori localitatea festivităţilor. (Strada Română).
Ia ţîntă, dâcă greşesce uşa. juca „Căluşerul" şi „Bătuta".) Preţul de in­
s’au luat disposiţii, ca acestea să se împăr- II. In 27 August: a) Diminâţa la 9 trare: de familiă: 2 fi., de personă: 1 fi.
ţâscă pe viitor, în despărţămintele : Bran, ore: Sânta Liturgie şi chiemarea Duchului Bilete se pot cumpăra sâra la cassă.