Page 43 - 1898-08
P. 43
Nr. 177-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
Suprasolvirile marinimose atât pentru ceputul la orele 8 sera. Comitetul arangiator. pe Andree reîntors şi povestind de minu In fine s’a constatat, că înger e un
concert, cât şi pentru bal se primesc cu Biletele: de persână 1 fl,, de fam. (4 pers.) nile polului nordic, dâr după totă proba şarlatan, fost locotenent în Somali şi trecut
mulţumită şi se chitâză pe cale cjiaristică.
2 fl. 50 cr., de stud. 50 cr. Ofertele mari- bilitatea să pare, că nu-1 vom mai vede prin multe întreprinderi. A fost de vre-o
• IV. In 29 August: La 10 ore: Escur- nimâse să primesc cu mulţămitâ şi se vor nici când. In caşul acesta nu putem cjioe,
siune la „Stâna de vale". A se insinua câte-va ori închis. In Egipt a fost osândit
pănă în 27 August la d-1 prof. Vasilie euitt pe cale cjiaristică. decât să-l odihnăscă D-cleu acolo, unde va pe 18 ani. Intrâga expediţiă a fost prinsă
Dumbravă. fi înserat, căci deşi încercarea lui îndrâs- la portul Djibuti. Doi membri ai expediţiei
0 rectificare. Ni-se scrie: In Nr. 173
Notă. Dela 26 August începând pănă al preţuitei „Gaz. Trans." o corespondenţă nâţă n’a produs nici un resultat positiv, au sosit la Peşta îndărăt, ceilalţi e vai de
'la încheiarea festivităţilor în orl-ce timp are cel puţin meritul martiriului pentru ei prin Somali.
mâncări se pot căpăta în restaurantul din de lângă Gherla subscrisă de „O Română" sciinţă. Er faima, ca cele cu plosca şi po înger a voit să facă o bandă de ră
localităţile festivităţilor. cj.ice, pe pag. 5 alinia 2., că „precum s’a rumbul, să pare, că sunt simple invenţiunl tăcitori din Maghiari, cu care să cultive
esprimat profesorul german dr. Weigand
JBeiuş, la 21 August 1898. ale unor omeni, a căror profesiune e să ţinuturile din Somali.
despre ChiorenI, chiar aşa s’ar pute esprima
adape sentimentul public cu tot felul de Astfel s’a zădărnicit încă un vis de
Aupstin Antal m. p. Nicolae Diamandi m. p. faţă de Gherlenl". Aci de sigur vrâ să
născociri sensaţionale.
direct, despărţ. secret, despărţ. clică despre „Sătmăreni", fiind-că despre a- cucerire al Maghiarilor. Oaşul îl descriu
pe lung însă-şi foile ungurescl din Peşta.
ceia a dis Dr. Weigand: „ruşine, că şi în Din medic, general. S’a întâmplat acum
casele lor JRomânii nu vorbesc românesce". în timpul din urmă în decursul răsboiului
SOIRILE DILEI. Despre ChiorenI însă nu s’a esprimat, ba americano-spaniol. E vorba de medicul a- NECROLOG. Din Sânjosif ni-se a-
nici n’a fost prin Chior dl dr. Weigand. merican Dr. Leonard Wood din Washing nunţă mârtea tînărului cleric din seminariul
— 13 (25) August.
In cele lalte sunt forte de acord cu cele ton, care şi-a dat dimisia din postul său diecesan din Gherla Leon Pop, decedat
Un ofiţer român la Odesa. Cetim în
dise de d-na corespondentă. — Un cunos de medic al statului major şi s’a pus în după grele suferinţe în 23 August n. c. ’L
„Galaţii": Ni-se scrie din Odesa, că d-nul
cător. fruntea unei cete de recruţi, cari aveau să jălesce întrista-i mamă Irina cu trei fii ai
sub-locotenent Gh. Negreanu din batalio
alcătuâscă un nou regiment. Regimentul săi. — Fiă-i ţărâna uşoră!
nul 3 de vânători, cu ocasia visitei sale în lubileul lui Tolstoi. In 9 Septemvre n.
în curând l’a şi ales de colonel, şi nici n’a
acel port, a fost obiectul unei primiri din se vor împlini şepte-cjecl de ani dela nas-
greşit alegerea, căci Wood a fost unul din
cele mai căldurâse de cătră soldaţii regi cerea cunoscutului scriitor rus Leo Tolstoi.
primii, care s’a distins prin eroismul său la SOIRI ULTIME.
mentului 16 de vânători, al armatei impe Din incidentul acesta admiratorii marelui
asediul dela Santiago. In scurt timp a fost
riale rusesc!. Soldaţii acelui regiment au scriitor vor aranja o mare serbare literară Viena, 24 August. „N. fr. Presse
u
Wood avansat la gradul de general de bri
primit pe sub-locotenentul Negreanu cu în Berlin. Se vor representa şi două piese cjice, că contele Badeni nici nu vre
gadă, er în timpul din urmă a fost nu
strigăte de urale, purtându-1 pe braţe. Un ale lui Tolstoi: „Puterea întunerecului" şi se audă despre pretensiunea guver
mit guvernator al Santiagului.
•banchet a fost dat apoi în onorea d-lui „Rodele civilisaţiunii". nului unguresc de a convoca „Reichs-
•sub-locotenent Negreanu, la care s’au ridi 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea rattU-ul. Dâcă înse Thun va fi to
Cununia. Din Ora viţa ni-se anunţă, că
cat mai multe toasturi în onorea armatei şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă tuşi silit a face acesta, „Reichs-
Sâmbătă, în diua de S-ta Mariă, se va să- cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori
române şi a batalionului 3 de vânători. rath -ul se va ocupa esclusiv cu
w
0
vîrşi acolo cununia d-lui Dr. Ion Nedelcu ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta cjflni prin
Mai multe telegrame de frumose urări au postă de cătră farmacistul A Moli, Aferentul alegerea comisiunilor pentru cuotă.
cu d-ra Miţi Popovicî, fiica d-lui protopop
fost trimise ofiţerilor batalionului 3 de vâ curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
din localitate Al. P. Popovicî. Londra, 24 August. Nu este nicî
nători din Galaţi, cari au răspuns într’un provincia să se ceră preparatul lui Moli provădut cea mai mică speranţă, ca tractările
mod forte afabil la telegramele primite. La Se caută un capitalist cu 20—30 mii cu marca de contravenţie şi subscriere.
pentru pacea spaniolă-americană se
plecarea sa din lagăr, sub-locotenentul Ne lei, pentru esploatarea unei Tăbăcării a So-
se facă curend. După cele mai nouă
greanu a fost condus pănă în oraşul Odesa cietăţei pentru învăţătura Poporului Român sciri sosite din Washington, pleni
de ofiţeri, cu o trăsură escortată de călă din Bârlad, (România) în asociaţiune cu 6 înger Soliman şi Maghiarii.
potenţiarii de pace americani ridică
reţi, purtând drapele rusescl şi românesc!. tineri, învăţaţi şi practicaţi în acâstă spe — 0 mare tragere pe sforă. — următdrele pretensiunî: 1. Insula
cialitate, în străinătate, timp de 10 — 12 ani, Luzon se fiă a Americei. 2. Ameri
„Sfaturile lui Virchov". Sub titlul a- Săptămâna trecută colonele foilor ma
cu spesele şi îngrijirea acestei Societăţi, —
cesta publică „Bud. Hirlp." dela 24 1. c. o ghiare au fost pline cu o istorisire rară în canii se se bucure de drepturi co
cu alţi peste 80 tineri în alte 35—40 spe
notiţă interesantă despre sfaturile ce le-ar felul ei. Din cele scrise în aceste foi s’ar merciale egale cu Spaniolii în insu
cialităţi de mici industrii, — şi cu condi- lele Filipine. 8. Nicî o putere streină
fi dat renumitul profesor de medicină din părâ, că pe Maghiari nu-i mai încape Eu
ţiune de a ave o prăvălie de pielărie, pentru se nu primescă teritorii în Filipine.
Berlin, Virchov, Saşilor ardeleni cu ocasia ropa. Ei voiau, ca din Orientul european
desfacerea produselor tăbăcăriei şi altor
adunărei reuniUnei transilvane pentru cu- să ajungă chiar în ţâra Somali, la eostele 4. Pe întregă grupa de insule bise
accesorii. Societatea are un local forte bun şi
noscerea ţării. După numita foie Virchov Africei, pe lângă Oceanul indic. rica se se separeze de cătră stat.
corespunzător, lângă rîul Bârladului, provă- Spania se va opune acestor preten
a ţinut o vorbire în care adresându-se că-
dut cu vasele şi unele maşine trebuitore. Oa să ajungă Maghiarii stăpâni peste siunî. Rusia de asemenea. Sunt
tră Saşi, să fi c|is ceea-ce a cjis odiniâră
întreprinderea promite mari avantage. Pre acestă ţâră, trebuiau, se înţelege, să ur- multe cestiunl contraverse, cari vor
■despre ei lui Carol Torma, adecă: Pămân
şedintele Societăţei, I. Popescu, profesor ono nâscă o expediţiune. Şi lucrul se face.
tul e al lor, esplorările sunt trâba lor. Sa- da bogat material de tractărl diplo
rific etc. Deputat. înger are un ministru de afaceri (străine),
:şii însă trebue să recunoscă, că pe acest matice.
pe dr. Kyfiotis. Acesta vine la Peşta şi
teren sunt încă în dărăt. Dâcă Saşii să nu Sic transit gloria mundi! A fost pe la
se pune pe trâbă. Şi în adevăr dă de un
mesc a fi o fracţiune a Germanilor, eu ca 1580, când regele Filip II cu mândriă a părintesc guvern şi de omeni bogaţi şi D I V E R S E .
autrolog şi etnograf întreb : unde sunt peste putut cjice, că în imperiul său, care atin totodată şi de inimă.
tot Germanii? Unde este typul german? gea de-o potrivă apusul şi răsăritul, nu Destul, că guvernul din Budapeşta 0 flore „cameleon". Tainele naturei
Acesta nu-1 aflăm chiar nici în marea Ger apune nici când sorele. Nouă-decI de ani chiamă pe „regele înger", să vină în per- se par exploatate şi exhauriate; însă eu
mania. Amestecul între popâre este atât mai târcliu (1668) imperiul universal spa sonă. înger sosesce, se încuartirâză în o cu cât sciinţa caută să se aprofundeze mai
•de mare, încât caracterul original nu mai niol de pe timpul lui Filip £11 a primit vilă din strada Nagy Janos Nr. 42, se îm mult în misterele acestei naturi, minunile,
Q
pote fi stabilit. Luptele seci de naţionali prima sguduitură prin despărţirea Portuga bracă în o uniformă exotică şi merge drept ce es 4d ic la ivâlă sunt tot mai dese.
tate nu fac decât să le împiedece în acti liei. Urmâză apoi pacea dela Utrecht (1713) Acum s’a descoperit în America, pe istmul
în palatul ministerului de comerciii în
vitatea lor, şi Saşii de-altmintrelea nu fac când hotarele spaniole sufer nouă reduceri. Buda, la d-1 ministru baronul Daniel. A dela Tehuantepec o flâre, care îşi schimbă
lucru mai rău decât acela, când îşi arată In răstimpul dela 1810—1828 cade epoca spus d-lui ministru istoria regalităţei sale colorea de trei ori pe 41- Diminâţa e acâsta
în mod atât de imposant obiceiurile stră cea mai tristă pentru posesiunile spaniole, din Somali, i-a mai spus, că are lăsată în flore „camelon" albă ca zăpada ernii, la
bune şi portul, cum au făcut cu ocasia mai ales cele americane, când aceste din ţinuturile sale o avere de 30 milione, nu prân4, când stă sorele în zenit, e de o
serbărilor pentru Honterus. Marea Germa urmă sunt aprope tote perdute, aşa că te- mai în abanos şi cafea, ce fârte uşor s’ar colore roşie trandafiriă, âr sâra în amurg
nia îşi este destul şie-şl şi nu caută legă ritorul spaniol să reduce la a patra parte ; putâ aduce în Ungaria, căci n’ar avâ de albastră, ca azurul cerului. Particular e la
turi politice cu elementele înrudite. Saşii er acum, anul fatal 1898, i va răpi Spaniei cât să o pună pe o corabiă la un loc mai acâstă flâre-minune, că diminâţa şi sâra e
nu trebue să fiă sensibili nici faţă de ma- cele mai frumose colonii, ce i-au rămas ascuns; i-a demonstrat apoi d-lui ministru absolut lipsită de miros, pe când la ame4l
.ghiarisarea numirilor topografice, căci statul departe de patria mamă. Sio transit gloria că de ce mare interes ar fi pentru Ungaria, răspândesce un miros din cele mai plăcute.
maghiar n’a făcut decât ceea-ce au fâ- mundi! dâcă s’ar pune în legătură cu ţâra sa, care Valurile gazetelor. Una din cestiunile,
•cut, Saşii când s’au colonisat aici. Atunci cari preocupă mult administraţia „Biblio-
Sârtea lui Andree. A trecut deja un uşor pote deveni o colonie bună a Un
Saşii au dat numiri germane munţilor tecei Naţionale" din Paris, este aceea a
e
an de 4^ , de °ând a plecat Andree cu gariei.
slavi, âr acum Maghiarii dau nume ma 4iarelor, al căror număr cresce peste mă
cei doi tovarăşi ai săi, să descopere ceea După înţelesul cu d-1 ministru a ur
ghiare aceloraşi localităţi şi ţinuturi. — sură, din an în an. Nu se mai scie unde
ce nu i-a succes lui Nansen să afle: polul mat apoi cu alţi domni miniştri şi cu dife
După tote semnele, corespondentul din să se pună; cele mai multe colţuri ale
nordic. De-atuncî lumea curiosă tot aştâptă rite case din Budapeşta. S’a dispus apoi
Braşov al foiei maghiare a fost lovit la vastei clădiri din strada Richeliu sunt ocu
să-l vadă odată reîntors pe îndrăsneţul ex expediţia şi s’a aprovisionat cu cele de
cap, când a comunicat acâstă mai mult de- pate. Nu numai, că e greu de a oferi adă
plorator. Din când în când mai şi sosesce lipsă. Ministrul comun de răsboifi a dis
■cât îndrăsneţâ falsificare. Căci e absolut post operelor, cari apar în cursul anului,
câte-o scire, care să satisfacă curiositatea pus prin actul Nr. 3409 să se pună la dis-
de necrecjut, ca marele învăţat Virchov să dâr este aprope imposibil de a găsi loc
impacientă a publicului. Adl o telegramă, posiţiă 14.850 de cartuşe umplute de 8 mm. ar0 0
'fi putut esprima astfel de cuvinte absurde, unde să se pună 4' l din Paris şi pro
mâne un porumb, er lumea mulţămită şi 88 model; consiliul de poliţie, prin hârtia
acel Virchov, despre care este sciut, că e cu atât, rămâne să se mângăe cu speranţa. din 17 6 a dispus trecerea liberă la vama vincie, cari sosesc în baloturi şi pe carii
unul dintre cei mai entusiaştl naţionalişti sunt siliţi să le aşe4e în subsoluri. încă
Mai când era să vestise, că căpitanul unei din Fiume etc. etc. înger s’a apucat şi
.germani. „Budapesti Hirlap" seu a cădut câtă-va vreme şi îngrămădâla va fi aşa
corăbii a dat peste o ploscă cu numele lui şl-a adunat omeni: oficerl, marinari, in
jertfa stupidităţii pretinsului ei corespon gineri, după ce în scurtă vreme luase dela de mare, că pote nu se vor mai primi
Andree; acum vr’o câte-va clU 0 36 4i°ea
dent, seu voesce să facă sensaţiă printr’o 4iarele din provincie sâu se vor primi şi
că s’a prins un porumb, care purta numele unele case 100.000 fl. Oficerii îi făceau ju-
farsă cjiaristică prost arangeată. Ori cum se vor pune la — coş.
lui Andree sub aripă, er Nordenskijold s’a răment, că întră în armata lui din Somali,
ar fi, savantul Virchov n’ar face rău, decă
esprimat în mod afirmativ asupra posibili că vor fi supuşi,' îşi vor pune totă price
ar lua la niţică esaminare aceste semne
tăţii, ca Andree să nu fi murit încă. Cea perea şi puterea în serviciul lui înger etc.
patologice ale şoviniştilor din pressa ma
mai nouă scire însă, căre merită mai mult Intre oficerl sunt mai tot de acei din Dr. Sterie U. Ciurcu.
ghiară.
erecjăment, decât tote combinaţiunile de armata austro-ungară. Acestora li-a dat
Tinerimea academ. română din Braşov mai ’nainte, e tare decepţionistă. Din Ham- diferite titule. înger era numit „Majestate". IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
şi jur invită la petrecerea cu dans, ce se va merfest să telegrafâză adecă, că expediţiu- Aşa au plecat cu o corabie, în4estrată cu Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
ţinâ în favorul fondului pentru ajutorarea nea din Spitzberg, care plecase se dea de de tote, cătră Somali. Totul s’a făcut în specialişti dela facultatea de medicină
studenţilor săraci, Sâmbătă, în 1.5 (27) Aug. urmele lui Andree, s’a întors fără nici un taină de frică să nu-i împedece Englesii în din Yiena.
a. c. în sala hotelului „Central Nr. 1". în resultat. Să dea D-cleu, să-l vedem odată expediţia lor la Somali. %/V\AA/V\A/VVV\AA/\Atfi i
