Page 45 - 1898-08

REDACTIUNEA, „gazeta« iese în flecare iji,
Administraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe sĂse luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe ş6se
I N S E R A T E se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorele Birouri de anunolurl: Se prenumerâ la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Mar. Augenfeld & Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Naolif. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
er, Ekstein Bernat. In H am­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg.- Marolyl A Uebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şeso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă, garmond pe o colbuit 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ (ŞTijucglgx d e X D - u - m .ir e .e c ă , 3 3 ) fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo-
RECLAME pe pagina a 3.a o şi insorţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. înainte.
Nr. 178.—Anul LXI Braşov, Sâmbătă-Duminecă 16 (28) August.

Din cansn s-tei sărbători diurni nu va A trebuit deci Banffy se se E cu două tăişuri, ba chiar ca pe nisce răsvretitori cu capul în
apără pănă Luni săra.
dedea cu gândul, că e mare nevoe mult primejdiâsă acâstă manevră mână.
se retireze. Oposiţia maghiară înse bauffistă-jeszenszkiană, fiind-că nu-i Aflând însă debutul lui Banffy

Crisa şi naţionalităţile. nu dârme, ci abia aştepta momen­ de glumă a vorbi de un mare peri­ cu „complotul" naţionalităţilor, diu
tul, ca se afle cum stau lucrurile în col şi a voi să sparii cu el şi pe multe puncte de vedere bine venit
Ori de câte-ori Ungurii dela adevăr, pentru ca atunci se navă- cei mai înfocaţi şi îndărătnici ad­ în momentele de faţă, nu putem să
putere au avut vre-o încurcătură cu lescă cu t6tă furia asupra lui Banffy, versari ai naţionalităţilor, când frica nu ne esprirnăm tot deodată firma
Austria şi guvernul, strîmtorat de de cum-va se va fi abătut dela de- ce voesc! să li-o bagi în ose credinţă, că conducătorii naţionali­
oposiţia maghiară, a trebuit se se claraţiunile, ce le-a dat înaintea este în adevăr justificată nu prin tăţilor din Transilvania, Bănat şi Ţâra
apere şi se se scuse, că nu p6te se dietei. conjuraţii şi comploturi momentane, ungurâscă se vor sci feri de a in­
lucre tocmai aşa, cum ar dori înfier­ Tocmai acum se sfatuesc în ci prin faptul sdrobitor, că nu se tra într’un chip sâu altul în cursa,
bântaţii „patrioţi" din stânga es- Pesta miniştrii austriac! cu cei un­ pâte tăgădui de nimeni, că adâDcă ce li-o pun cei dela Peşta.
tremă, ei au venit cu spărietârea cea guresc!, âr Banffy, strîmţorat de două nemulţămire domnesce în sinul po- Naţionalităţile asuprite au o
veche, sâu mai bine cjis cu ciuba părţi, nu scie se se ajute mai bine, pârelor, o nemulţămire, care este mare şi gravă chemare de a lupta
primejdiei, ce ameninţă mereu pla­ decât împlântând pe câmpul dela înăbuşită şi comprimată ca praful pe cât numai le va fi cu putinţă în
nurile maghiarismului din partea na­ Râkos de lângă capitala ungurâscă de puşcă într’un butoiu şi căreia cea mai strînsă unire şi solidaritate
ţionalităţilor nemaghiare. ciuha primejdiei, ce ameninţă din nu-i trebue, decât numai un fitil pentru îmbunătăţirea stărei lor triste
In timpuri, când merg t6te mai partea naţionalităţilor. aprins, ca să explodeze. de acjl şi pentru egala lor îndreptă­
liniştit, care Ungur, fie cât de şo- Toţi oficioşii unguresc! sunt de Acesta nu o spunem noi ac})* ţire naţională, âr mijlocele lor de
vinist, ar recunâsce, că mai sunt şi doue cjile încâce în cea mai înfier­ ci o spun tâte foile unguresc!, cari luptă şi căile lor nu pot fi acele, ce
alte naţionalităţi în ţâră şi ca acestea bântată agitaţiă sufletâscă, din causă, vorbesc de complotul din cestiune pot conveni numai politicei distru-
pretind drepturi, cari ar primejdui că în cabinetul lui Ieszensky, a şe­ şi de focul, ce (Ţ°> stă să se gătâre banffste, ci trebue să fie mij*
stăpânirea Maghiarilor? Spuneţi-ne fului poliţiei asupra naţionalităţilor, aprindă în mijlocul naţionalităţilor, locele şi căile, ce pot conveni şi cari
dâră, care Ungur ar fi acela! s’a descoperit o mare conjuraţiă, ce şi pentru a căruia sugrumare ne asi­ pot ajuta numai şi numai causei lor
ce s’ar fi făcut la băile din Carls- gură, că Banffy e prevenit şi că va sfinte naţionale.
Când însă se încurcă treburile
cu Austria şi Banffy are nevoe se bad în Boemia între mai mulţi co­ fi omul la locul său. De n’ar esista
bage puţină frică în oposiţionalii prea rifei ai naţionalităţilor, şi care con­ în ţâră acea materiă explosibilă, de
îndrăsneţî şi se şl facă ârăşî puţină juraţiă, se înţelege, nu pbte ave în care am amintit şi care s’a adunat Revista politică.
de mulţi ani în urma nedreptăţilor
popularitate şi reclam, că e om fârte împrejurările de faţă alt scop, de­ şi prigonirilor celor mai neomenâse Carul dualismului austro-ungar
veghetor şi îngrijat pentru ordinea cât se arunce în aer statul ungu­
şi liniştea din ţeră, atunci es de­ resc şi se răstârne de-a valma tâtâ şi nemilâse, nu s’ar face âre numai s’a Dămolit adânc. De luni de cjile
odată la ivelă naţionalităţile şi pri­ puterea ungurâscă, ca în cele din de rîs acele foi cu întreg ministeriul se fac cele mai mari opintiri pentru
mejdia, ce ameninţă din parte le se urmă Austriacii se nu mai aibă cu presidial din Peşta, vorbind de-o a-1 pune ârăşi pe drum bătut şi oblu,
zugrăvesce cu cele mai grâznice co­ cine se încheie pact şi se se adre­ primejdiă, care în adevăr n’ar esista dâr tâte stăruinţele şi opintirile par
lori prin colânele loilor UDgurescî, seze la naţionalităţile nemulţămite, decât în închipuirea unora? a fi zadarnice. Crisa, care bâotue
pentru ca în cele din urmă, după ca se facă cu ajutorul lor un fede­ Este dâr după părerea nâ9tră în monarchiă din pricina pactului
spaima ce a intrat în âsele cetitori­ ralism sub chivără împerătescă. un mare serviciu, ce se aduce din vamal şi economic, u’a luat în cailei©
partea primului ministru unguresc din urmă nici decât o faţă mai pu-
lor maghiari se li-se spună de cătră Nu trebue se îngheţe inima ori­ cestiunei de îndreptăţire a naţionalită­ ţiu îngrijitore. Din potrivă, ea ame­
penele plătite: „Fiţi pe pace ! Banffy cărui Maghiar, fia ori cât de voi- ţilor nemaghiare din acest stat, prin ninţă constant cu periculul, care va
e deştept şi puternic şi va sci el nicos, când e pus faţă în faţă cu o
se spulbere orî-ce încercare de răs- primejdiă atât de grâznică, când’i-se faptul ca, în momentele încurcături­ sgudui în cele din urmă basele mo-
lor de faţă, cari privesc chiar basele narebiei dualiste. Alaltă-erî în 24
vrătire în contra statului maghiar, spune de cătră foile unguresc!, că constitutive ale acestei monarchii, 1. c. s’au început în Budapeşta con-
cum a mai făcut’o şi altă-dată". conjuraţia se estiude dela Praga
peste Viena pănă la BucurescI şi că Banffy le pune în legătură strînsă ferenţele între miniştrii austriacî şi un­
Aşa şi acum. Banffy e strîns în cu nemulţămirea cea mare, ce de gari, conferenţe, ce se ţin la dorinţa
chiDgi de cătră cei din Viena. El a de aci ea se răsfrânge asupra Ro­ fapt esista în sinul celor Jece mi- espresă a monarcbului. Cu mare în­
înaintat cu multă îndrăsnâlă în pre- mânilor din Ardâl, Bănat, Ţâra un- liâne şi mai bine de popdre nema- cordare privesc toţi diu tâte părţile
tensiunile lui faţă cu guvernul aus­ gurâscă şi Bucovina? ghiaie din partea acâsta a imperiului la aceste conferenţe, chiămate a afla
triac; dâr acum de-odată s’a cam Ţinta ar fi, după foile ungu- dualist. un mod ore-care de procedere pen­
lovit cu capul de părete. Succesele rescl, ca naţionalităţile se se folo- Prin acâsta se recunâsce starea tru aplanarea neînţelegerilor dintre
neaşteptate, ce le-a avut el de când sâscă de încurcăturile dualiste de abnormă, ce domnesce în privinţa Austria şi Ungaria în ceea-ce pri-
a ajuns la putere în multe cestiunî faţă şi se facă o mişcare mare cu acâsta în regatul Ungariei şi se re­ vesce pactul, şi ast fel pentru înlătu­
mai însemnate şi mai mici, l’au fă­ ocasia iubileului împăratului, trimi­ cunâsce tot-de-odată îndreptăţirea rarea crisei. C’o cji înainte s’a ţinut
cut se credă orbiş în norocul lui, şi ţând o deputaţiă monstră la Viena naţionalităţilor nemaghiare de a ni- la Budapeşta un consiliu de miniş­
astfel a cutezat a striga Austriecilor cu un memorand al naţionalităţilor sui să iesă din acâstă situaţiune tri, în care—după-cum c}ic foile ungu­
un aul-aut, adecă „ori încheiaţi pac­ din Ungaria, în care să pretindă fe- tristă. resc! apropiate de guvern — s’au
tul, cum vrem noi definitiv, ori ne deralisarea imperiului etc. etc. Vorba e numai, cum să iese din stabilit punctele pe a căror basă va
rupem de voi". Acesta este complotul, ce s’a ea? Cu comploturi şi răsvrătirl na­ avâ să se pună ministrul Banffy în
A dat inse de bucluc „Măria-sa" urzit şi „descoperit" în palatul ţionalităţile ar veni numai în ajutor tractările lui cu contele Thun. După
fişpanul de odinioiă dela Bistriţa şi ministrului-preşedinte din Pesta. Se
tendinţelor de nimicire ale adver­ cât s’a strecurat pănă acum în pu­
Deşiri. S’a înşelat, când a crecţut, înţelege, că şi partida nâstră naţio­ sarilor esisteuţei lor. BaDffy şi-ar blicitate, în prima efi a conferenţei
că împăratul rege de dragul lui şi al nală a trebuit să capete un rol în ajunge scopul, şi ou ajutorul baio­ obiectul principal de discusiune a
Ungurilor le va face tâte pe voie. acest complot, căci dâră nu de netelor de cari dispune ar putâ să fost: să se convâce „Reichsrath“-ul,
Nu şi-a închipuit, că ori cât de mult gâba s’a silit în tot chipul stăpâ­ jâce pe salvatorul Ungariei şi al ori nu? Punctul acesta însă a rămas
i-ar iubi, monarchul nu le pâte ceda nirea ungurescă de câţî-va ani în- maghiarismului. nelămurit. Se 4‘ însă, că privitor
ce
şi acolo, unde îngăduirea s’ar face câce s’o sugrume cu totul. Dâcă el vrâ să împingă lucru­ la pactul economic s’au fixat în ge­
numai în paguba intereselor de pu­ Cei mai rămâne dâr acestei rile în direcţia acâsta, atunci putem neral stipulaţiunile. Pactul nu se va
tere ale dinastiei şi ale monarehiei partide, decât a căuta să-şî ajute cu se-i spuuem de pe acum, că zadar­ face după dorinţa lui Banffy, aducă
întregi. comploturile? Şi comploturi îi tre- nic se o9tenesee; dâr credem, că nu pănă la 1903, când vor espira con­

De aceea, când au fost la Iaehl buesc astăzi lui Banffy, ca să aibă se gândesce tocmai la aşa ceva şi venţiile comerciale cu statele străine,
amândoi miniştrii-presidenţî, Maies­ cu ce-şl acoperi retragerea dinain­ n’a intenţionat deocamdată, decât de ci se va încheia pe timp de 9 ani.
tatea Sa li-a cjis: „Voesc se se sus­ tea Nemţilor şi Cehilor şi a cabine­ a zugiăvi pe dracul pe părete, ca Nu se spune însă, că pe ce cale se
ţină neatinsă unitatea vamală şi co­ tului Thun. să sparie pe kossutb-iştii lui. va încheia. învoi se-va guvernul un­
mercială austro-ungaiă. Vedeţi der, Om fără prevedere, trăind nu­ Dâr, repetăm, printr’asta a făcut guresc a încheia pactul pe basa §14
ce veţi face, căci trebue se vă înţe­ mai din mână în gură cu politica fără voia lui un mare serviciu cau- din constituţia austriacă? Judecând
legeţi într’un fel cu orî-ce preţ!" lui, care numai base reale nu are, sei naţionalităţilor răscolind şi scor­ din cele ce le scrie o fâie ungurescă
Der Banffy mersese deja prea baronul Banffy a trecut cu vederea, monind răul, ce esistă în organismul fruntaşe din Peşta, acţiile guvernu­
departe cu pretensiunile lui. Pe basa că manevra cu conjuraţia nouă de ţării prin astfel de apucături, deşi lui unguresc au scăcjut mult şi pre­
acestora nu se , putea face nîcl-odată noiţă, ce au vrut s’o însceneze' ofi­ forte condamnabile, deâre-ce tind a în­ tensiunile lui vor suferi o mare re­
înţelegere cu guvernul austriac. cioşii iui, e cu două tăişuri. făţişa pe conducătorii naţionalităţilor ducere. „Budapesti Hirlap" scrie de