Page 46 - 1898-08
P. 46
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 178-1898.
pildă: Cu suflet întristat trebue se ves cu multă stăruinţă despre alianţa monumentului. După vorbiri, monumentul înfiinţeze despărţăminte nouă. Tot-odată
n
tim, că chiar nici partida guvernamentală statelor balcanice Din Sofia se anunţă, a fost încununat din partea femeilor să- a hotărît, ca unde s’ar ivi trebuinţa, comi
nu mai crede în binefacerea pactului, că în cercurile bineinformate din ca sescl venite din tote părţile ţârii şi îm tetul central să trimită îusu-şî delegaţi pen
cum se va face, şi trebue se ne te pitala bulgară, se vorbesce despre brăcate fiă-care îu portul locului. tru a înfiinţa, ori reînfiinţa despărţăminte.
mem, că în rândul învoelilor de ac|î acosta alianţă, ca despre un fapt In tot decursul sârbărilor Braşovul a S’a decis a-se înfiinţa despărţăminte
şi mâne, nu numai că va fi stinghirit îndeplinit, şi o parte a gazetelor bul fost împodobit cu stâgurl săsescî şi ungu nouă în Lugoş, în comitatul Sătmar, Ma
punctul de vedere constituţional (maghiar), ramureş, în Beiuş şi în comitatul Torontal.
gare dă se se înţelegă, că alianţa resc! în număr egal.
ci şi drepturile ndstre economice vor su este îndreptată contra Austro-Un- A doua cji, Luni, s’a ţinut adunarea Dintre acestea pănă la 1 August s’au şi
feri pagube. Cu adânci ÎDgrijirî şi cu gariei. Acâsta apare şi din împre Reuniunei pentru cunoscerea ţării, la care înfiinţat despărţămintele Lugoş prin d-1 ad
arma scbsă privim continuarea des- jurarea, că principele Ferdinand al între alţii a luat cuvântul şi d-1 preposit vocat Ooriolan Brediceanu, Sătmar prin d-1
44
baterilor . — Va se cjică Ungurii Bulgariei a fost refusat, la propu Moldovan, împărtăşind felicitările sale în George Pop de BăsescI şi Beiuş prin d-1
şi*au deschis şi ei ochii şi văd, că nerea ministrului austro ungar de es- numele Academiei Române şi amintind fo- Paul Pop. .
de dragul Îngâmfării lor, nimeni nu terne Goluchowski, de a fi primit losele, ce are să le mulţămâscă poporul Comitetul a mai lucrat un Begulament
este aplecat a sgudui tocmai acum te la monarchul nostru. Corespondentul român culturei săsesc! încă de când au eşit al afacerilor interne ale comitetului şi un Be
meliile organismului de acjî al rnonar- din Petersburg al lui „ Volkszeitung“ cele dintâiG cărţi tipărite • românescl din gulament pentru adunările generale ale Aso
chiei. Conferenţele aveau se se sfir- scrie acestei foi, că diplomaţia eu- tipografia lui Honterus. D-1 preposit Mol ciaţiunei. Tote aceste trei regulamente vor
şescă ac}î, âr mâne, Sâmbătă, cei doi ropână trebue se urmărescâ cu mare dovan a vorbit în limba română, prin ceea veni la desbatere în adunarea dela Beiuş.
miniştri preşedinţi vor merge la atenţiune evenimentele, ce se des ce a făcut o bună impresiune asupra pu Mai este acum în luorare şi un „ Begulament
Viena, ca se raporteze monarchului făşură în Balcani, mai ales, că Bul blicului present, âr d-1 vicar Puşcariu a pentru bibliotecile despărţemintelor , care va
a
despre iavrăvile ce au făcut. garia stă acum aşa de mult sub in- vorbit în limba germană. servi de îndreptar la înfiinţarea şi admi
* fiuinţa Rusiei, încât decă principele Manifestaţiile Saşilor ardeleni puse la nistrarea bibliotecilor poporale.
Tot în Budapeşta s’a deschis ei n’ar juca după cum i-se cântă cale cu ocasia acestor festivităţi au con Hotărîrea, de a se ajuta şcăle confesio
alaltă-erî o mare adunare a catolici dela Petersburg, atunc! n’are se se venit întru cât-va şi gazetelor unguresc!, nale ameninţate prin lipsa de mijloee, sâu
lor unguri sub presidenţia contelui mai reîntârcă în Bulgaria, căe! va cari de rendul acesta laudă pe Saşi pentru să se întemeeze de Asooiaţiune însa-şl
Mauriciu Nicolau Eszterhâzy. Adu păţi-o ca principele Battenberg patriotismul, ce l’au dovedit, impodobin- şcole private în părţile, unde s’ar simţi ne
narea acâsta s’a întrunit cu scop de * du-şl casele cu stâgurl tricolore ungurescl cesitatea, anul trecut nu s’a putut duce în
a-se organisa cercurile şi reuniunile Tot în Oiient se pregătesce o şi vorbind despre „iubita patriă maghiară . deplinire din lipsa de mijlâce, cum se dioe
14
catolice de lectură într’o mare a- a doua alianţă între Turcia şi Grecia. în raport.
lianţă catolică, pentru a se apăra ca Sultanul a primit (jilele trecute pe Raportul comitetului central al Posturile de funcţionari au fost ocu
tolicismul din Ungaria contra ten ministrul - preşedinte grecesc Ballis, Asociaţiunei. pate provisor cu următorele persâne: secre
dinţelor de cutropire ale puterii sta căruia i-a declarat, că i ar plăcâ, tar Dr. Ilie Beu cu o remuneraţiune de BCO fl.
tului. S’au desbătut şi primit basele decă Grecia ar păşi la alianţă cu Comitetul central, din Sibiiu, la an, cassier Leontin Simonescu cu 200 fl.,
acestei alianţe. In vorbirea do des Turcia. Sultanul vorbind şi despre al „Asociaţiunei pentru literatura ro controlor I. Creţu (fără remuneraţiune), bi
44
chidere, contele Eszterhâzy cjise, că mână şi cultura poporului român bliotecar Nic. Togan cu 200 fl., archivar
răsboiul dintre aceste state, se fi cţia,
pace în ţâră nu mai este de când că îi regretă mult şi speră, că ati şi-a publicat darea de semă despre Ioan Popovicî cu 120 fl., econom Ilie Moga
guvernul a introdus legile bisericesc! tudinea bmevoitdre a Turciei, va lucrările sale în decursul anului 1897 cu 120 fl. şi cancelist Romul Simţi cu o
politice, car! au deschis uşî larg! aduce deplina împăcare între cele şi despre momentele mai însemnate, remuneraţiune de 200 fl. la an. Prin sta
nereligiosităţii şi neconfesionalis- două popore. Rallis a declarat din' ce s’au ivit în vieţa Asociaţiunei dela bilirea acestor remuneraţiunl, cheltuelile au
mului. partea-i, că şi Grecia doresce acesta, adunarea generală din anul trecut trecut cu 140 fl. peste sumele votate în
* şi pănă ac}L
şi că va face tot posibilul, ca pla budget. Pentru viitor comitetul propune a
Fraţii noştri bucovineni desfă Din acâsta dare de semă, asu se alege ca secretar I. d-1 Dr. O. Diacono
nurile Sultanului se iese victoriose
şură mare activitate pentru viitorele Alianţa din cestiune, nu esistă încă pra căreia va ave eă se pronunţe vich cu salar de 1500 fl
alegeri în Bucovina. Toţi alegătorii de fapt, însă cei din Atena se sfă- adunarea generală a Asociaţiunei, Şcola Asociaţiunei. Şcola civilă de fete
român! sunt ca unul pentru progra tuesc asupra ei şi e fdrte probabil, ce se va ţinâ mâne şi poimâne în cu internat şi drept de publicitate a Aso
mul partidului naţional român şi s’au ca ea se se şi încheie deja în cursul Beiuş, însemnăm pentru cetitorii du- ciaţiunii se desvâltă în mod normal. Anul
constituit cerc de cerc, conform nouei acestui an. merilor de Dumineca ai fâiei nostre trecut a avut 80 eleve în cursurile ordinare
organisaţii a partidului. Sub stâgul unnătârele: şi 9 în cursul complementar. In internat
solidarităţii naţionale, Românii din Lucrările din şedinţele comitetului. In au fost 57 eleve.
Bucovina s’au decis a lupta strîns Serbările săsescî. urma hotărîrilor luate în adunarea ge Averea Asociaţiunii. Venitele fondului
uniţî pentru revindecarea drepturilor Serbările săsescî arangiate în amin nerală din anul trecut, ce s’a ţinut la Me general îu 1897 au fost 21,376 fl. 28 or.;
poporului român din frumâsa ţâră a tirea nascerii de patru sute de ani a re diaş, comitetul central a şi luat numai de cheltuelile 18,155 fl. 11 er., remânând la
lui Dragoş. Aprâpe tâte cercurile formatorului Honterus, cari au durat o cât în primire fundaţiunea de 10,000 fl. pe finea anului un sald de 3221 fl. 12 cr.
electorale s’au constituit, şi-au ales săptămână întregă, şl-au ajuns culmea lor oare d-1 Stroe Balloescu din Săcele a înfiin- Averea fondului general la finea anu
comitete din câte 12—20 fruntaşi. In Dumineca trecută, când s’a desvălit monu ţat’o anul trecut în amintirea părinţilor săi. lui 1897 a fost 132,025 fl. 64 cr. şi 105,000
curând noul comitet naţional va sta mentul lui Honterus. Au fost de faţă la Acâstă fundaţiune se administrâză separat franci. Jntrâga avere administrată de co
bili pentru fiâ-care cerc electoral desvălire representanţii tuturor reuniunilor sub titlul „Stana şi Stroe Belloiu . mitetul central a fost: 170,802 fl. 81 cr.
u
candidaţii naţional! pentru dieta ţării. săsescî din ţâră şi străinătate, afară de In urma hotărîrei, prin care s’a în şi 105,000 franci. Faţă cu anul de mai îna
Ne bucurăm din inimă de acesta aceea ospeţî însemnaţi din Germania, âr sărcinat comitetul central să ia tote măsu inte o crescere îu averea mobilă de 2790
frumâsa şi seriosa mişcare, din care dintre Români d-1 preposit capitular I. M. rile de lipsă, ca în viitor despărţămintele fl. 67 cr. şi 20,000 franci.
numai bine păte să iese, şi dorim fra Moldovan din Blaşiii, ca representant al să lucreze neîmpedecate, şi să îngrijâscă a Daruri au făcut în 1897 pentru Aso-
14
ţilor noştri din Bucovina isbândă Academiei Române, âr d-1 archimandrit înfiinţa despărţăminte pe întregul teritoriu ciaţiune: „ Albina 1000 fl. pe sâma şeolei
deplină. Puşcariu şi d-nul Dr. 0. Diaconovich din al Asociaţiunei, — comitetul a lucrat un de fete şi a internatului Asociaţiunei ; 500
* Sibiiu ca delegaţi ' ai Asociaţiunii pentru Begulament al afacerilor interne ale despărţC- fl. testaţi de regretatul Dr. Aurel Brote;
In Orientul european se pre literatura română şi cultura poporului ro mintelor, prin care se ţîntesce la o func o acţiă dela „Sătmăreana îu valâre no
44
gătesc lucrurî, car! nu pot fi nebă mân. S’au ţinut mai multe vorbiri, între ţionare regulată şi uniformă a lor, âr pen minală de 100 fl. dăruită de d-1 protopop
gate în semă. De când cu visita cari e mai ales de amintit vorbirea însu tru a înfiinţa despărţăminte nouă, comite George Şuta din Moftinul mic, ca din in
principelui Ferdinand al Bulgariei fleţită a preotului luteren F. Obert, care a tul a lucrat o „ Instrucţiune^, în care se teresele ei să se ajutore bibliotecile popo
la curtea diu Cetinje, se vorbesce pus la cale acum vre-o c) ece a aî ridicarea arată cum au să procâdă cei ce ar voi să rale etc.
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 Şi ca ’Dpetrită Şi rămâi aşa .. cu ochii la şuviţa de pe De când nu se mai omorâ omenii
E noptea ’n sufletu-’i pustiu, [masă bătrâni ?
„O, Domne sfinte... cum m’aşî duce Ce ţi-a dat’o ’n taina sării... Şi pe sufle-
Oi W •
S t r e i n a _ _ _ _ _ Sub o cruce...“ [tu’ţl se lasă Mai ’nainte vreme nu trăiau
Vălul unui dor de ducă.... omenii bătrân! numai atât, cât trăesc
Intr’o grădină Şi de’i umedă şuviţa, sârutându-o ’nce-
* ac[!. Trăiau cu sutele de ani, aşa că
Privia eu ’n ochiii pustiu..., perdut... * * [tişor se ’nmulţise omenimea, de putea
Era străină Pe sub colină Se usucă.... veni o vreme, se nu fiă loc pe pă
Si n’avea nici un cunoscut Şoptesce Oltul liniştit Şi tresari...; pe dinainte par’ că ’i vedl mânt, unde se mai încapă.
Avuse-o mamă... şi-o iubise Despre-o străină [trecând uşor Ce s’au gândit atunci ’âmenii ?
Şi-’i murise. Ou părui lung şi despletit... Chipu’i dulce..., o nălucă. Pe bătrânii, car! şi aşa nu mai erau
....Căsuţa ’n deal de vreme multă
de nic! o trâbă, ci numai îngreunau
îngândurată Stă ş’ascultă....
Tinere, ce dorul tainic încă nu te-a’n- traiul celor mai tinerî, s’au pus şi
Spre casă tristă s’a ’ndreptat,
[lănţuit, au început să i ucidă pe toţi cu petrii
Mergea uitată.. De-ai văcjut vre-odată ceriul cum surîde ’n acolo, unde-i întâlniau.
Şi-ajunse tocmai pe ’nsărat, A i p ă ţ i t ’ o . . . . [răsărit Aşa s’a întâmplat apoi, că dela
Si noptea ’i risipia în cale
Taina ochilor albaştri, cine pote s’o ’n- Când pătrunde ’n zori lumina, o vreme nu se mai scia să mai fiă
Flori de jale. Ai găsit pe nesciute farmecul din ochii ei
[ţelâgă ... ? vr’un bătrân prea trecut în vîrstă.
Şi grădina Nu se scia, să fiă, der de fost tot
Simţia c’o dore Dintr’un tremurat de gene ’ţi-a răpit o Dorurilor... ce te face să visezi la... flori
Pustiul din căsuţa ei [lume ’ntrâgă mai era unul, departe de scirea
Şi gânditore De visări dulci şi senine; Şi-ai păţit’o.... [de tei. lumei.
S’opresce ’n prag... frumosă ce ’i...! Lacrimi calde şi duiose ’ţi-au lăsat în E Didina! Un fecioraş mai tinăr adecă, pe
Şi par’ c’aude glas de mamă [urma lor semne, cu mai multă inimă decât
Cum o chiamă... Şi suspine. Sân- Peti •ecmul. ceilalţi, n’a vrut să dea pe tatăl-său
Şi-o aştepţi cu dor s’apară... ca ’ntr’un pe mâna ucigaşilor, ci l’a ascuns
De-un gând muncită [vis fermecător, departe de faţa lumei intr’o pivniţă,
Se pierde ’n n6pte... şi ’i târdiu O aştepţi... şi nu mai vine unde-1 hrănia fără scirea nimărui.
