Page 48 - 1898-08

Pagina 6. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 178-1898.

In restimp de 5—6 cjile ei sciu to­ pălincă şi mănâncă coc (colaci) şi jocă, Din gură în gură. E gura satului, că:
tul. A convenit mai de aprdpe feciorul când apoi plecă după mirâsă. Mai dă-1 şi dracului.
cu fata, părinţii părţilor amândouă au Despre laslăuş (stegar) trebue amintit Proverbe, cţicăorl, povăţuirl, strigături, ase­ Ori şi ce se întâmplă ’n sat
pus la cale afacerea cu zestrea şi au ho- în treoăt, că nu pote fi, decât numai acel mănări, idiotisme şi gătituri despre gură. Iute el a şi aflat.
tărît diua încredinţării, ori s’a dat răs­ fecior, care are tată şi mamă. A d u n a t e ş i e s p l i c a t e Cum scie ceva de rău,
puns, că tecă, că puugă, precum: că fata Cătră 10 — 11 ore, după-ce s’au adu­ de I. Dariu. Să ferâscă Dumnezeu,
n'ar fi de măritat încă, că nu şi-a gătit nat toţi, grăitorul, aşa numitul „gura
(Urmare.) Că la cine-ajunge spune,
u
haine, ori că jurstările nu-1 îngădue să mare , se pune în frunte şi în jur de el
Cine-o rîde, El cu vorba te răpune.
p6tă face nuntă eto. eto., dâr nici odată alţi omeni mai în vîrstâ, după aceia alţii
Gura-ş’o ’ntinde. Tu i-ai spus ceva de-oparte
u
nu spune, că nu-i convine feciorul, ori fa­ mai tineri, apoi feciorii cu „laslăuşul in­ Şi satu le scie tote.
milia acestuia. tre ei şi mirele, care trebue să mârgă sub E prost cine ’ncârcă *
„laslău“. In rândul acesta plâcă toţi dan­ Tuturor să placă ;
Încredinţarea. Fie ţî gura de aur! Seu:
sând şi dăinuind pănă la casa miresei. Aci Dară pe cât poţi
lua
In spre Z încredinţării, însurăţelul află tote uşile şi porţile încuiate, âr nun­ Asoultă pe toţi Fi-ţi-ar gura de aur!
vorbesce cu vecinii, nâmurile, grăitor şi taşii miresei cu grăitorul în frunte, se află Ş’apoi fă cum scii, Să dea pronia cerâscă,
hideduş (diplaş) si-i rogă ca pe diminâţa în lăuntrul ocolului (curţii). De vrei ca să fii Ce-ai Zis tu să se ’mplinâscă,.
Zilei următâre — 2—3 ore pănă în rjiuă Intre aceşti doi grăitori se înşiră un Om adevărat Ca şi aurul ourat,
— să se afle la el, de unde fără sgomot fel de dicţii — după împrejurări. Aşa d. Ou tine ’mpăcat. Să fiă oe-ai cuvântat!
vor pleca la locul cu pricina. Aşa se în­ e. grăitorul miresei stând în fruntea cetei Te rîde vr’o dată *
tâmplă. sale, întrâbă, că cine sunt, de unde şi pănă Vr’o gură căscată Ţi-a eşit un sfânt din gura,
Sosiţi la locul dorit, grăitorul cere unde şi cum de se scolă cu alaiQ. aşa mare Tu’n pace o lasă,
fata în modul arătat mai sus, şi după-ce pe casa omului, şi că au dreptăţi? La care Că de ea ce-ţl pasă? Q-ura-ţî adevăr a spus,
părinţii fetei spun, că sunt învoiţi şi ei, grăitorul mirelui spune, că sunt: oste îm- Las’ să rîclă cât o vrâ, Ş’adevăru-i sfânt de sus.
apoi — chiamă grăitorul pe fată şi fecior părătâscă de cătră „sore apuue“ ori „sore O’o mai rîde ş’o ’nceta.
îu faţa mesei, le cere credinţele, de re­ răsare * şi că umblând la vânat, a scăpat * Calendarul septemâne.1.
1
gulă: cârpe (batiste), inele şi în mai multe din vedere o căprioră mândră şi frnmâsă,
t-i umblă gură AUGUST. are 31 Zile. MASALAR.
locuri bani, şi-i poftesce să dea mâna unul dâr dând de urma ei — au venit tot pe
Ca o sucală;
cu altul. Ou credinţele-i legă peste mâni, urmă pănă aci, şi că dâr aci şi-ar fi per-
Ceea-ce spune, pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
apoi dice rugăciunea „Tatăl nostru“ “şi pe dut urma etc. etc. şi la întrebarea, că au Nu face-o zală.
urmă: „D(5mne blagoslovesce casa şi masa dereptăţl — scâte iaga cu pălincă şi dice : Dum. 16 Ad. ic. D-l Dion 28 Augustin
acâsta, pe mirii şi credinţaşii aceştia, pre­ „iaca direptate întărită, dela craiîi venită . Rîde, spune omul prost: Luni 17 S. m. Miron 29 f T. c. Ioan
u
cum ai blagoslovit nunta în Cana-Galilei— Apoi închină, beau cei doi grăitori şi pe Tote fără nici rost; Marţ) 18 S. Fior. şi Laur. 30 Beniamin
31 Raimund
Mer. 19 S. m. Andreiă
Amin". urmă întră cu toţii în curte şi îu casă, Nici o zală nu plătesc: Joi 20 S. m. prof. Sam. 1 Sept. Egidiu
După acestă ceremonie se aşecjă la unde grăitorul mirelui cere fata dela pă­ Vorbele-i nu se sfetesc. Vin. 21 S. ap. Tadeu 2 Justus
* 3 Adalbert
masă, beau, mănâncă, pe urmă jocă 2 — 3 rinţi şi, fără ca să mai zăbovescă cât de 3âm. 22 Mart. Agatoeio.
jocuri — apoi precum au venit, toţi de­ puţin — plecă cu toţii la cununie. Cine spune multe
odată se reîntorc la casa mirelui, cu deo­ Pe mirâsă o duce de o parte nănaşa- Gura i-se ’mpute. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
sebirea numai, că acum horesc, cântă, jocă sa, âr de alta meseleaucele, care în tot Deci vorbesce mai puţine;
— chiuesc. drumul îi dausâză. Ce vorbescl, vorbesce bine; Din ‘26 August st. n. 1898.
Dela casa mirelui fiă-care merge la După actul cununiei, în rândul, care Oă dâcă vorbescl prea multe, Măsura Val u t a
a sa. a mers la biserică, se reîntorc la casa mi­ N’are cine să te-asculte. sâu C a l i t a t e a . austr.
De însemnat este a aminti, că la în­ resei, unde punându-se la masă, beau, mă­ Ori de multe ce vorbescl, greutatea a. c r .
credinţare femei nu iau parte, numai băr­ nâncă şi jocă. Pe urmă grăitorul opresce Mai pe urmă te căiesc!,
baţi în număr fără soţ, d. e. 9, 11, 15 şi pe hididiş de a mai cânta, ia pe mirâsă Căci ai spus şi ce n’ai vrut, 1 H . L . Grâul oel mai frumos 8
aşa mai departe. de mână şi păşesce înaintea părinţilor ei, SiDgur tu rău ţl-ai făcut. Grâu mijlociu . . 7 60
dela cari îi ia rămas bun — aşa numitele Grâu mai slab . . 7 20
Nunta. (Chiemătorii). îi 5 Grâu mestecat 4 60
1
„iertăciuni * — cam în următorul chip: Săcarâ frumâsă . 4 60
Ohiemătorii sunt acei feciori aleşi din Abia scbte vorba din gură. Sâu:
— „Iubiţii mei părinţi! Săcară mijlociă . . 4 30
sat, atât din partea miresei, cât şi a mi­ Abia cu cleştele îi scoţi 77 50
„Mă rog domniilor vostre şi vă mul- Orz frumos . . . 3
relui câte 2, cari umblă din casă în casă vorba din gură. Orz mijlooiu . . . 3 10
ţămesc frumos, că pănă în astă vreme am
şi poftesc la nuntă. Ei sunt gătiţi sărbăto- Ovăs frumos . . . 2 20
fost sub aripele d-vostre: şi io amu mă Ca să vorbescl puţine,
resce, cu flori la pălării, cu cârpe şi prime n Ovăs mijlociu . . 2 —
aflu, că n’am sciut asculta, ce mi-aţl po­ Tot-dâuna e mai bine; Cuouruz . . . . 3 8)
— înţânţălaţî. Ei intrând în casă, după-ce
runcit mie. Vă mulţumesc, taica meu şi maica Dâr’ nici prea de tot tăcut, Mălaiu......................... 3 50
mulţumesc — începe unul dintre ei urmă-
mea, că n’am sciut asculta că m’aţl cres- Par’ c’ai fi şi surd şi mut, Mazăre........................ 7 —
torea cuvântare: Linte ........................... 8 50
cutu-mă şi v’aţl lăsat de bogâte-orl pen­ Că tot omul, care tot tace,
„Iţi face bine şi îţi asculta pănă când Fasole.......................... 5 20
tru mine, mi-aţl cotat şi mi-aţl câştigat de El la nimenea nu place.
vestea ne-oni da, că vestea-i împărătescă, J 7 Sămânţă de in . 9 —
tăte ce mi-o trebuit mie. Iârtă-mă şi d-ta $ Sămânţă de cânepă 60
mult să nu ne zăbovescă. Este slujbă şi 77 4
maica mea, că ţi-am sbătut peptul şi m’ai Cartofi . . . 1 —
închinare, dela împăratul cel mare, anume En uite la Corcodel:
apărat de foc şi de apă şi de tăte relele; Măzăriche . . — —
dela N. N. — Frumos s’a rugat, frumos ne Numai gura e de el. 1 kilă Carne de vită . . . — 49
şi io amu mă aflu, că n’am ascultat po­
rugăm, să faceţi bine să osteniţi şi d-vos- Carne da porc . . . — 63
runca d-vostră cum s’o vut cădâ; şi n’aţl Să laudă ’n gura mare 7)
tră în nuntă pe ... . la un prând bun de Carne de berbece . . — 36
avut nici o uşurime de mine pănă ’n asta Că el multă-avere are, 100 kil. Său de vită prâspăt 20 —
mâncare, la un pahar două de băutură, la
vreme. Când la urmă, ce să vecjl ? Său de vită topit 32 —
un scaun de odihnă şi mai multă voie bună. 77
„Amu iubiţii mei părinţi o adus Dum­ Pe păreţi sunt tot cai vere}!;
Că pentru ostenela ce îţi osteni, noi fru­
nezeu câsul cel de călătorie al meu, pre­ Că’n faptă n’are nimic,
mos vom mulţumi; că puteţi sci d-v6stră C u r s u l J o s u r 1 1 o r p r i v a t a
cum a rânduit Dumnedo. Amu mă despăr- E aievea un calic.
bine, că acesta nu-i cale de călătorie, care din 24 August 1898.
ţesc de d-vostră, dâr nu mă despărţesc în *
nu se pote face fără de cinste şi de ome­ ciunp. vfr.rt»,
cale de perire, ci mă despărţesc, că mi-o
nie. Pote, că vorbele ar fi mai multe, dâr Ce atâta gură Basilica 6.70 7 -
trimis Dumnedo soţul meu, cu care m’am
nu-i cine le răspunde. Iţi face bine şi îţi Pentru nimica totă? Credit 203 50 201 60
cununat, că aşa-i din sfânta scrisore, că să Clary 40 fi. m. e. 61.- 62.-
1
mrta — precum am sciut cuvânta *. Ce atâta vorbă Navig. pe Dunăre . 165.— 175.-
se despartă celediul de părinţi şi să se lip-
După acestea chiemâtoriul închină cu Pentr’o ţîr de ciorbă ! Insbruck . 29.75 30 75
sâscă de soţul său şi cu ala să fiă într’o Krakau ... 27.— 28. -
o iagă de rachie, ce o are la el în tot dru­ Dor’ n’o să mâncăm, Laibacb . . . . 23.25 24.25
credinţă, că aşa o voit DumneZo**.
mul — cătră cel chemat, şi dâcă cel che­ Ca să ne ’ngrăşăm ! Ruda . . . . 62.25 63 25
După acâsta mirâsă îşi sărută părinţii, Palfîy . . . . 6-.50 66.50
mat primesce băutura şi bea din ea, prin Crucea roşie Rustr. 19.50 20.50
es cu toţii în curte, se pun în rândul ară­ *
acesta se îndatoresce a lua parte la nuntă, dto ung. . 10.50 11.25
tat mai sus, apoi plâcă cu toţii „leruind“ dto ita). 12.-- 12.50
âr decă nu bea din băutură, pe acela nu Are gură-afurisită. Seu : Rudolf 26 50 27.60
— cătră casa mirelui.
82
81.—
pot conta. Avram Igna. Are gură spurcată. Sâu: Salm . Salxburg . . . . . . . 28.25 29 25
Meseleauce (Viferiţe). ---------------- A » Se te fetdscă Dumnecjeu St. Genois 80- 81.—
de gura lui. Sf.anislau . . . . 51 - fsr>. — ;
Meseleauce sunt acele 2 — 3 fete din SCIE1 ULTIME. Trieitine l /, /,. 100 m. c. 165 - —
1 0
73-
dto 4°/ 60
comună — chemate anume de cătră mire Dâcă e trâba aşa, Wttldstein r 60.— -
--.---
dto de 10 franci
— care în presăra nunţii pregătesc „las- Budapeşta, 25 August. Conferen- Tu să te ferescl de ea. Banca h. ung. 4 /„ 122.60 —.—
u
u
e
lăul (stegul).şi care 3-4 4^ înainte au ţele miniştrilor s’au sfîrşit acjî. Si­ *
gătit şi înţânţălat pe chemători. tuaţia, în urma lor, a remas tot aşa Vorbesce gură dela gură
Miresa încă îşi are meseleaucele sale de critică. Comunicările oficibse nu Şi s’aude dela şură. Tergul de rîmătorî din Steinbruch.
2 3, care asemenea celorlalte au avut de dau nicî o desluşire asupra celor ce
a găti pe chiâmătorii miresei şi care o duc s’au petrecut între miniştri. Confe- Vorbesc aprope unu d’altul S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 22;
la cunuuiă şi dela cununiă acasă „leruin- renţele s'au întrerupt fără a-se fi Şi-i aude întreg satul. Aug. de 46,277 capete, la 23 August au
du-o“, (dansându’i). ajuns la vre’un resultat positiv şi * întrat 76 capete şi au eşit 344 capete ră­
In diua nunţii, diminâţa, chemătorii hotărîtor. Contele Thun se fi decla­ Merge din om în om, mânând la 24 Aug. un număr de 46,069
din nou umbla prin sat pentru a strînge rat, că parlamentul austriac nu ofere Ca căscătura din gură ’n gura. capete.
omeni; acum însă nu portă iagă cu pă- nicî o garanţă privitor la proiectele Se notâzâ marfa: nngnrescă v e o b e
lincâ (rachiii), nici clic dicţia amintită, ci pactului din Aprilie. Despre vre-un Aşa merg şi veştile, g r e a dela —.— cr. pănă la —.— cr..
numai; „Placă, alduiască-vă Dumnezeu, şi resultat mulţămitor, nu se face nicî C’um merg şi poveştile marfă u n g u r â s c â tinără g r e a dela
u
vă gătaţl şi d-v. în nuntă la pălincă rece . o amintire. Totul s’ar pute reduce Dela unul păn’ la altul, > 58. */ cr. pănă la 59.— cr. de mijloc dela.
2
;
După-ce s’au adunat toţi, cari unde la afirmarea, că contele Thun n’a Pănă sc e întreg satul. 59. — cr. pănă la 59.'/ cr.. u ş â r ă dela.
2
sunt chiemaţl, pănă cătră 10 — 11 ore beau cedat nimic lui Banffy. * 59.'/ cr. pănă la 60.— cr..
2