Page 49 - 1898-08

Nr. 178—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
t
11
11
Membri cu finea anului 1896 au fost: vioeana , „Crişana din Brad, „Auraria care l-a împins la răsboiîî în contra voin­ mâncat, precum şi ulcica, din care au beu
11
11
fundatori 72 (ou 4 mai mulţi ca în 1896), din Abrud, „Doina din Câmpeni, „Casa ţei lui. vin. — Duminecă, în 16 (28) August, se
pe viâţă 180 (cu 1 mai mult), ordinari de păstrare din Sălişte, „Haţegana , şi Etă cum explică 4iarele francese îm­ va oficia dela 9—10'/ s. liturgiă de 3
11
11
2
11
cu taxe plătite 707 (cu 67 mai puţini ca „Furnica din Făgăraş. Cu totul aşa-dâră prejurările, cari au premers la declararea preoţi şi 2 diaconi în biserica mică, âr dela
in 1896). 4 particulari şi 8 bănci. DonaţiunI au mai răsboiului dela 1866: 10-11 ore va urma oficiarea marelui pa­
Biblioteca Asociaţiunei s'a sporit în făcut pentru „Casa naţională" băncile „Sen­ Contele Beust, mai târ4iu ministru al rastas pentru ctitorii mănăstirei.
11
11
cursul anului 1897 cu 266 cărţi, numărând tinela din Satul nou 100 fi., „Lipovana afacerilor străine al monarchiei Habsbur-
11
cu finea anului 1897 cu totul 3690 cărţi 50 fi, „Fortuna din Rodna-vechiă 100 fi. gice, şi care-şl cunoscea bine pe rivalul Tinerimea academ. română din Braşov
w
Despărţăminte ah Asociaţiunei au fost şi „Corvineana din Hunedâra 40 fi. Suma său, care-1 considera ca un duşman neîm­ şi jur învită la petrecerea cu dans, ce se va
în 1897 tot 33, ca şi mai ’nainte. Dintre asigurată pănă astăcll faoe 12,390 fl. păcat, avisase deja în 1866, din Dresda, ţinâ în favorul fondului pentru ajutorarea
studenţilor săraci, Sâmbătă, în 15 (27) Aug.
acestea însă au funcţionat numai 22, âr 11 Comitetul central va deschide încă pe guvernul austriac de planul lui Bis­
a. c. în sala hotelului „Central Nr. l . în­
u
au stat pe loc. Intre cele ce au lucrat nu­ liste pentru contribuirl nelimitate şi va marck. Beust scrisese atunci la Viena cum
mără despărţămintele: Abrud, Alba-Iulia, arangia o loteriă. La cas, dâcă comitetul că aflase dela Napoleon III, că Bismarck ceputul la ârele 8 sâra. Comitetul arangiator.
Bran, Brad, Blaşiu, Cluşiu, Cohalm, Deva, va putâ dobândi concesiune pentru o lo­ îi oferise o parte din Rhin şi Belgia pen­ Biletele: de persână 1 fl., de fam. (4 pers.)
11
D.-St Mărtin, Făgăraş, Haţeg, Mediaş, Mu- teriă de bani, „Albina s’a angajat să ducă tru a 1 lăsa să atace Austro-Ungaria, fără 2 fl. 50 cr., de stud. 50 cr. Ofertele mari-
nimâse să primesc cu mulţămită şi se vor
reş-Ludoş, Mureş-OşorheiQ, Năsăud, Reghin, ea în deplinire întreg lucrul; dâcă însă să se amestece.
ar
Orăştie, Sebeşul săsesc, Sălişte, Sibiiu, Si- oonoesiunea se va da numai pentru o lo­ Mai târ4iu, când începură să se ma­ cuiti pe cale 4i istică.
ghişora şi Şimleul Silvaniei. teriă cu câştiguri în obiecte de valâre, nifeste îndoell la Curtea din Viena, el Esposiţiă de vite din laşi. „Deutsches
11
Au durmit despărţămintele: Agnita, „Albina va îngriji de ven4area losurilor. dădu probe împăratului, care replica : „Re­ Zeitung , anunţând importanţa esposiţiei
u
Betlean, Bistriţa, Ciachi-Gârbău, Deeş, Eli- Comitetul, în urma informaţiunilor ce le cunosc în tote acestea intenţiunile lui Bis­ de vite, care se va organisa la 24—28 Oc-
sabetopole, Gherla, Mociu, Treiscaune şi are, nu speră să pctă dobândi concesiune marck; sciu, că este duşmanul nostru ne­ tomvre la Iaşi, spune, că primarul Yienei,
Turda. (Pe al Braşovului se vede, că l’au pentru o loteriă de bani, dâr speră totuşi, împăcat şi că el caută să ne facă răsboiQ; d-1 dr. Carol Lueger, a intervenit în mod
mâncat vârcolacii şi de aceea nu dăm de că şi prin o loteriă de obiecte va putâ dâr regele Prusiei este Wilhelm, care ’ml-a confidenţial pe lângă primarii din Praga,
urma lui la acest loc). realisa un câştig de vre-o 100,000 fi. Co­ dat cuvântul său, că nu vrea răsboiQ !“ Lemberg şi Cernăuţi să visiteze împreună
Ou privire la despărţămintele active, mitetul deja se şi gândesce la începerea Beust încerca înzadar să demonstreze acâstă esposiţie însoţiţi de câte un medic
comitetul în raportul său face de astă-dată prealabilelor lucrări technice atât pentru împăratului Francisc Iosif, că cu totă bună­ veterinar şi de câte un consilier municipal.
11
şi un fel de oglindă a activităţii lor. In 8 „Casa naţională , cât şi pentru internatul voinţa regelui, un ministru iscusit pote
adunări de-ale despărţămintelor s’au cetit de băeţi. declara răsboiQ. Austria n’avea câtu-şî de Din Răchitova ni-se scrie, că un cre­
* dincios al acelei comune, cu numele Macsim
felurite disertaţiunl; în adunările a 14 des- puţin intenţiunea de a-se pregăti pentru
părţăminte s’au împărţit, ori s’au luat mă­ un răsboiQ, şi cu tote acestea Prusia îi de­ Stan, a ridicat din averea propriă o fru-
Proiectul de budget pe 1899. In pro­
suri de-a se împărţi felurite premii şi aju­ clara răsboiQ „pentru-că dânsa (Austria), mosă cruce de marmoră albă în faţa bise-
iectul de budget, ce comitetul îl presentă
tore; „în unele despărţăminte (Blaşiu, Bran făcuse pregătiri pentru răsboiQ . ricei române. Acâstă cruce, menită a înălţa
w
pentru anul 1899, se prevăd venitele fon­
şi în timpul din urmă Braşov) s’a desvol- Convorbirea între împăratul Francisc simţul religios al credincioşilor, l’a costat
dului general cu 11,200 fl. (între aoeştia
tat un frumos zel întru înfiinţarea de agen­ Iosif şi Beust, acesta o comunicase istori­ pe bunul creştin Macsim Stan peste
sunt socotiţi ca taxe dela membri şi pre-
turi şi biblioteci poporale, două lucruri de 11 cului Wuttke şi însu-şl împăratul Austriei, 300 fl. v. a.
numeraţiunl la f6ia „Transilvania 5000 fl.)
supremă importanţă pentru luminarea po­ într’o conversaţiune ce a avut cu acel is­ f Contele Andreiu Bethlen, fost fişpan
La cheltuell sunt puşi: 1500 fl. se­
porului şi pentru înaintarea Asociaţiunii“. toric, a afirmat exactitatea celor povestite al comitatului Braşov, ministru de agricul­
cretarului I. (pănă acum a fost 400 fl.);
La adunarea despărţământului Bran de Beust. tură şi deputat al cercului electoral Hâr-
300 fl. secretarului II.; 200 fl. cassarului,
s’ă hotărît a-se studia referinţele economice Aceste relevaţiunl au fost publicate manul săsesc, a răposat alaltăerl în Betlean.
120 fl. archivarului (acest post n’a esistat
din fiă-care comună şi colectarea produc­ mai târ4iu de un amic intim al istoricului Imormântarea i-se va face mâne, Sâmbătă.
pănă acum); 200 fl. bibliotecarului (înainte
telor literare poporale; la Sibiiu colectarea "Wuttke.
120 fl.); 120 fl. economului (înainte nimic); Concurs. Dela Asociaţiunea pentru spri­
proverbelor din comunele de pe teritoriul
200 fl. canoelistului (înainte 300 fl.); sim­ jinirea învăţăceilor şi sodalilor român), din loc
despărţământului; la Orăştie s’a arangiat o
bria servitorului 240 fl. (în 1896 a fost SCI R T L K DILEI. sunt de acordat opt ştipendii de câte 20 fl.
esposiţiă de manufacturi ţărănesc! în co­
numai 180 fl.); spese de cancelaria, lumi­ pentru învăţăcei de meserii. Cererile sunt
muna Turdaş ; la Brad s’au votat 100 fi. — 14 (26‘) August.
nat şi înoălcjit 400 fl., (anul trecut a fost a-se adresa subscrisului comitet pănă în
pentru înfiinţarea şi organisarea de gră­ Hramul S-tei mănăstiri „Sinaia . După
11
290 fl., âr acum doi ani numai 276 fl.). 15 (27) Septemvre a. c. Braşov, 14 (27)
dini de pomărit pe lângă şcolele poporale; cum se scie, la Sinaia în fie-care an să
Cu totul cheltuelile biuroului sunt prevă- Aug. 1898. Y. L. Popovicî v.-preşedinte,
la Nâsăud s’a hotărît a-se întreprinde paşii serbâză cu ocasiunea sărbătorii S-t'ei Mării
cjute pentru anul viitor cu vre-o 3280 fl. Pompiliu Dan secretar.
de lipsă pentru înfiinţarea unei reuniuni hramul mănăstirei de-acolo. Serbările du-
(anul trecut au fost numai 1950 fl., âr în
agricole eto. râză două 4*1®! ma i interesantă însă este Cununiă. D-1 Dr, Valeriu Mezin din
1896 au fost 1776 fl.).
* serbarea din diua primă, când în fiă-care Nerău şi d ra Paulina Vaianţiu din Mehala
Intre cheltuell mai sunt prevăijute
„Casa naţională şi internatul de băeţi an se aştern pe platoul de lângă mănăstire se vor cununa Duminecă, în 28 Aug. n., în
11
din Sibiiu . Pentru ridicarea „Casei naţio­ pentru, despărţămintele Asociaţiunei 800 fl., mese bogate pentru săraci. După programa biserica română gr. or. din Mehal.
(cele 20% prevăcjute în statute din taxele
11
nale şi pentru înfiinţarea unui internat de stabilită pentru acest an, mâne, în 4iua de
membrilor ordinari şi ajutători). Mare n9norocire. „Oberschlesiches Ta-
băeţî în Sibiiu, comitetul central a luat S-ta Mariă, se va oficia dela 9—10 ore di- geblatt anunţă, că mina Kasimir în apro­
u
Va să dintr’un venit de 11,200
măsuri spre a-le putâ duce în deplinire în minâţa s. liturgiă în paraclisul mănăstirei
fl. abia li-se vin celor 22 despărţăminte piere de Sasnovice, a fost ajunsă de o mare
timp cât se p6te mai apropiat. In urma de un preot cu un diacon şi 2 cântăreţi;
active 800 fl. nenorocire. Mina a fost inundată de apă.
unui apel adresat institutelor şi corpora- dela 10—11 ore va urma sf. liturgiă în bi­
Dintre cei 1200 de muncitori 300 au fost
ţiunilor nostre, cum şi mai multor persâne serica mică, oficiată de superiorul mănăs­ omorîţ) prin înec. Cadavrele lor n’au putut
particulare, s’au înscris în lista fundatori­ tirei însoţit de 2 preoţi şi 1 diacon, âr
Bismarck şi rSs'boml pruso-austriac. fi scose pănă acum.
lor „casei naţionale plătind taxe de câte cântările le va esecuta corul vocal al mă­
11
are
1000 fi. d-nii: Constantin de Steriu ban­ Unele 4i francese reîmprospătâză năstirei. La orele ll / se va binecuvânta Corul vocal român gr. or. din Sân-
1
2
cher în Braşov, Emanuil Ungurian adv. în împrejurările, în cari s’a declarat răsboiul masa poporului; se va aşterne o masă pen­ Miclăuşul mare va da mâne în 15 (27) Au­
Timişora, Nicolau Garoiu adv. în Zârnescî dela 1866 dintre Prusia şi Austria. Ele tru 400 săraci, cari vor fi ospătaţi cu fer- gust un concert împreunat cu dans. Pro­
şi d-1 Al. Lebu proprietar în Sibiiu. Dintre scriu, că Bismarck ar fi întrebuinţat ace­ tură, var4ă (curechiu) cu carne şi caşcaval, grama concertului constă din 10 puncte,
aceştia, d-1 Steriu a făcut şi o donaţiune leaşi metode, pe cari trebuia să le între­ câte-o pâne albă şi câte-o ulcică cu vin de printre cari mai multe poesii declamate
separată de '00 fi. S’au mai inscris cu câte buinţeze mai târ4iu, în 1870, contra Fran- fiă-care personă. După finitul mesei, săracii de d-ra Măriora Bugariu, V. Babi, M. Vin-
1000 fi. următorele bănci: „Albina , „Ora- ciei, adecă înşelarea regelui Prusiei, pe vor lua cu ei blidul şi lingura, cu care au tian, I. Minişan, R. Minişan etc.
11
Era tocmai îo sărbătorile Pas- se mai îndura, căci întunerecul se preoţii, a şi început, ca priQ minune cerâscă, ce-a că4ut asupra nostră,
ua
cilor. A dat Dumne4eu se se nime- îngroşa tot mai mult. să se lumineze de 4i ! âr când s’a am alergat într’un suflet şi i-am po­
râscă şi o vreme bună; şi în săpte- Dela o vreme s’au pus cu toţii slîrşit slujba, sfântul sâre de mult vestit totul. El a fost, care mi a dat
mâna patimilor lumea se pregătia pe gânduri; căutat’au cu toţii în era pe bolta cerâscă în tâtă lumina povaţa cea bună.
din răsputeri şi cu multă bucuria cărţile vechi şi sfinte, der de-,or putâ şi frumseţea lui. Dâcă au au4it âmenii, că dela
pentru sfintei învieri. da undeva de pricina blăstămului, Credincioşii, unii plini de bu- bătrân li-se trage mâutuirea, s’au ho­
După o săptămână de durere ce căcjuse pe capul credincioşilor curiă, nu sciau, cum să mai mulţă- tărît, ca de aci încolo să nu se mai
creştinăsca a sosit şi d'ua bucuriei, tocmai în 4iua Sfintelor Pascî. Au mâscă tinărului, care le dăduse sfatul atingă de bătrâni şi să-i lase să mâră
dimineţa cjdei Invierei. 6menii cu căutat şi âr au căutat, dâr de lumi­ mântuitor, alţii însă mai nedumeriţi atunci, când le va veni câsul, căci
mic şi cu mare, bărbaţi şi femei, ro­ nat nimenea nu i-a putut lumina. din fire, se temeau să nu fiă tinărul vorba ceea, tot-deuna e bine, când
iau în haine de sărbătâre spre cur­ Intr’un târejiu, când desnădăj- vr’un vrăjitor seu şolomonar, care ai un om bătrân la casă, care dâcă
tea bisericei, de unde clopotele cu duirea şi spaima de mânia cerâscă oprise vremea în loc, şi s’au pus nu pâte face altceva, te ajută cel
glas de veeeliă ehiămau pe credin­ era mai mare, să pomenesc cu un să-l tragă la răspundere. puţin cu un sfat bun.
cioşi din dâl şi din vale. flăcăiandru tinăr, strigând în gura — Apoi să vă spuiu âmenl buni, De atunci nu se mai omârâ bă­
Preot! îmbrăcaţi în odăjdii alese, mare: de unde sciu eu, ce v’am spus să trânii.
cum să obicînuesce la sărbători îm­ — Staţi, că sciu eu ce păcate faceţi. Dâr să-ml făgăduiţi întâiu cu (Audită în Braşov).
părătesei, au început cu multă evla- ne-au ajuns, şi cum putem cerşi toţii, că n’aveţî să v’atingeţî de acela, N. S.
viă slujba sfintei învieri. Slujba să mila Domnului! Apucaţi-vă de grabă, care mi-a dat mie sfatul cel bun.
tot făcea, dăr de crăpat de 4'uă tot şi începeţi slujba sfintelor blagoveş- — Nici un firicel de păr n’are IPoesif poporale.
nu se mai crăpa. S’a sfirşit slujba tenii (Buna vestire)! să piară din capul, lui, răspunseră
Invierei, şi s’a început şi a doua-oră, Pe semne tocmai se nimerise să eu toţii într’un glas. Culese din popor.
se
s’a început apoi a treia-6ră, şi tot cadă 4> blagoveşteniilor şi 4* — Voi sciţi cu toţii, 4> flăcăul, Cât fu postul lui Crăciun
ua
ua
aşa înainte pănă de 9 ori, dăr 4' Pascilor în aceeaşi 4b şi aşa slujba că pe toţi bătrânii noştri i am omorît Mâneai pită cu ajun
ua
tot nu se mai făcea. Au trecut câ- bunei vestiri nu s’a mai ţinut în cu petrii. Dintre bătrâni însă tot Dără ml capăt bărbat bun;
surî peste căsurî; poporul în frunte 4iua aceea. mai trăesce unul; acesta e tata, pe Bărbatul ce-am căpătat
cu preoţii vărsa lacrămî ferbinţî de Preoţii s’au pus şi au început care l’am ţinut pănă acum ascuns Şi noptea de-aşl fi mâncat
rugăciune, der Mântuitorul tot nu slujba bunei vestiri. Cum au început într’o pivniţă. Dâc’am vă4ut urgia Tot mai bun mi-s’ar fi dat;