Page 5 - 1898-08
P. 5

„gazeta* ie^ fo fiăcare ţi.
                     REDACŢICNEA,
                Aflniinistraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                            Abonamente pentru Axistro-Ungaria:
                BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe ş^se luni
                                                                                                                                                                                6 fl., pe trei luni 3 fi.
                  Scrisori ne francate nu                                                                                                                                    N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
                se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentrn România şi străinătate:
                nu se retrimet.                                                                                                                                              Pe un ăn 40 frânei, pe şAso
                 I N  S  E  R  A  T E    se  primesc  la  AD-                                                                                                               luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                «INISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franci.
                următdrele  Birouri  de  anuncluri:                                                                                                                            Se prenumeră la tdte ofi-
                  In  Viona:  M.  Dukes  Nachf.                                                                                                                             ciele poştale din întru şi din
                Max.  Augenfeld  &  Emerloh  Lesnor,                                                                                                                        afară şi la d-nii colectori.
                Helnrloh   Sohalok.   Rudolf   Mosse.                                                                                                                          Abonamentul pentrn Braşov
                A.  Oppotlks  Nachf.  Anton  Oppelik.
                InBudapesta: A. V. Qoldber-                                                                                                                                   Admmistraţiunea, Piaţa mare,
                  er,  Eksteln  Bernat.  In  Ham­                                                                                                                           Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
                Surg.'  Harolyl  &.  Llebmann.                                                                                                                              I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
                  PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :  o  se­                                                                                                                          luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
                ria  garmond  pe  o  colână  6  or.                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
                 şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                  (ITumex d_e                                                      31)                                  12  fl.,  pe  6  luni  6  fl..  pe  trei
                 blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                          luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
                 după tarifă şi învoială.                                                                                                                                   v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
                  RECLAME pe pagina a 3-a o                                                                                                                                 namentele  cftt,  şi  inserţiunile
                 seriă 10 or. BOU 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
               Nr. 189—Anul 1X1                                                   Braşov, Duminecă 2 (14) August.



                                                             ca putere mare, şi ar aduce o nespusă  pute  să  lase  se  se  întorcă  tdte  cu                 —  Dâr  nici  nu  s’a  reîntors  bine
                           Acum e acum!                      încurcătură  în  tdte  legăturile  din  fundul în sus în monarchie.                        contele  Goluchowski  dela  audienţa,


                     Tâte  semnele  arată,  că  avem         lăuntru  şi  din  afară,  se  ţine  acjl  şi                                               ce  a  avut’o  la  monarchul,  şi  âtă  că
                să  ne  aşteptăm  la  schimbări  însem­      mâne  mare  sfat  la  reşedinţa  de  vară                                                  tot  la  Ischl  au  fost  citaţi  cei  doi
                nate  a  stărilor  din  lăuntrul  monar-     din  Ischl  a  împăratului.  Acolo  s’au               Kevista politică.                   miniştri 'preşedinţi Thun şi Banffy, în­
                chiei  nostre,  şi  acâsta  nu  atât  prin   dus  unul  după  altul  ministrU  aus­                Săptămâna acesta a fost bogată       soţiţi  fiind  de  contele  Goluclioivsld.
                îndemnul  seu  voinţa  celor  dela  pu­      triac  contele  Thun  şi  ministru-pre-            în întemplărî politice dinăuntru. Am    înainte  de  a  pleca  la  audienţă,  rni-
                tere,  cât  mai  mult  prin  puterea  îm­    şedinţe  Banffy,  ca  se  raporteze  îm       fost  amintit  în  numărul  nostru  de       nistrul-preşediute  Thun  a  ţinut  cu
                prejurărilor.                                pârâtului  şi  se  ceră  hotărîrea  lui,      Duminecă  despre  sfatul  ce  l’au  ţinut    colegii  săi  din  cabinet  un  lung  con­
                                                             deore-ce  ei  nu  se  mai  pot  înţelege                                                   siliu,  după  care  Thun  a  plecat  nu­
                     Nimic  nu  p6te  dăinui,  ce  nu                                                      în  Viena  Sâmbăta  trecută  ministrul-      mai  decât  la  Ischl  fără  de  a  mai
                este  clădit  cu  temeiu  solid  şi  tare.   unul cu altul.                                preşedinte  unguresc  Banffy  şi  minis­     aştepta  pe  Banffy  şi  Goluchowski  se
                Aşa  şi  dualismul,  ce  s’a  fost  intro­         Ce  va  hotărî  împăratul?  Acesta      trul  de  finanţe  Lukâcs  cu  contele       mârgă împreună.
                dus  la  1867  cu  domniiea  germano-        întrebare  agită  şi  neliniştesce  astăzi    Thun  preşedintele  cabinetului  din               —  Privirile tuturor sunt îndrep­
                maghiară  peste  tote  celelalte  popore     pe  bărbaţii  politici  din  amândouă         Austria,  cu  ministrul  de  finanţe         tate  acum  la  acâstă  audienţă,  în  care
                ale  împărăţiei.  A  dus  o  trei-c}ecî  de   taberele.                                    Kaizl  şi  mai  la  urmă  au  luat  parte    se  crede,  că  se  va  lămuri  situaţiu-
                ani  mulţămită  păcii,  de  care  s’a              Mai  mult  decât  toţi  sunt  neli­     la  acest  sfat  şi  cei  doi  miniştri  co­  nea  şi  monarchul  îşi  va  spune  cu­
                bucurat  Austro-Ungaria  în  timpul          niştiţi  însă  Ungurii.  Cu  tdte  că  ei     muni  de  esterne  şi  finanţe,  contele     vântul  liotăntor.  Cei-ce  sunt  mai  în­
                acesta  şi  mulţămită  sprijinului,  ce      pănă  acum  au  mers  faţă  de  Austria       Goluchowski  şi  Bemamin  Kallay.  O         grijaţî,  Ungurii,  încep  se  vorbâscă
                l’au  aflat  Nemţii  şi  Maghiarii  pănă     tot  din  câştig  în  câştig,  şi  deşi       (fi  întregă  a  ţinut  acest  sfat,  dâr  nu
                                                                                                                                                        acum  în  gazetele  lor  de  marea  Crisă
                acum  în  legătura  de  alianţă  cu  Ger­    la  părere  tdte  sunt  în  bună  or­         s’a  ales  nimic.  Se  dice,  şi  gazetele   ce  ameninţă  Ungaria.  „Pester  Lloyd“,
                mania.  De  un  timp  încâce  însă  a        dine  la  ei  acasă,  Ungurii  presimt,  ba   unguresci  au  scris’o  pe  coldne  în­                               ce
                început  se  scârţăe  tot  mai  tare  rd-    prevăd  chiar,  că  au  ajuns  la  un         tregi,  că  baron  Banffy  ar  fi  declarat   fdia  guvernului,  cfi >  că  5  Sep-
                                                                                                                                                        îemvre  (deschiderea  dietei  ungare)
                tele  carului  dualist,  er  cele  dinainte   punct,  unde  norocul  îi  pote  de  odată   în  acest  sfat,  că  Ungaria  nu  pdte
                                                                                                                                                        „este  pentru  monarchiă  cţi  critică  de
                s’au  mai  şi  înţepenit  acum  aşa  de      părăsi  şi-i  pdte  băga  în  mare  încur­    să  încheie  pactul  economic  cu  Aus­      primul  rany .  Vorba  acâsta  lasă  se
                                                                                                                                                                       u
                mult  în  nămolul  stărilor  neisprăvite     cătură.                                       tria  decât  pe  cale  constituţională,      presupunem,  că  lui  Banffy  i  se  vor
                şi  triste,  isvoiîte  din  nemulţămirea           Ce  e  drept  în  Ungaria  nu  e  adecă  prin  parlament;  mai  departe,             pune  la  Ischl  mari  şi  grele  îndato­
                naţionalităţilor,    încât   conducătorii  ac]!  nici  crisă  parlamentară,  nici  gu­     că  Ungaria  nu  pdte  primi  un  nou        riri ; probabil, că primirea provisoriu-
                carului  privesc  uimiţi  şi  îngrijaţî  vernamentală,  âr  cestiunea  naţiona­            provisoriu  de  pact,  fiind-că  acâsta  ar
                unii  la  alţii,  căci  nu  mai  sciu  ce  să  lităţilor,  după-ce  popdrele  nema­        isbi  în  legea  adusă  la  1  Ianuarie      lui.  Dâcă  Banffy  va  păşi  cu  o  ast­
                                                                                                                                                        fel  de  cerinţă  înaintea  dietei  şi
                începă, ca să-l urnescă din loc.             ghiare  sunt  de  fapt  scdse  din  ca­       1898.  Sfatul  miniştrilor  s’a  împrăs-     dieta  îl  va  refusa,  atunci  va  urma
                     Fiind-că  în  Austria  nu  e  desle-    drele  constituţiei,  e  sugrumată  în  ciat deci fără de nici un resultat.                într’adevăr  o  mare  crisă.  „Budxpesti  .
                gatâ  ceatiunea  limbilor  şi  nu  sunt      viaţa  publică  prin  detectivii  şi  gen-              — îndată după acâsta contele  Hirlap“  publică  un  articul  din  pena
                împăcaţi  încă  Germanii,  Cehii,  Po­       darmii  guvernului;  Ungurii  se  pot                Goluchowski s’a dus la Ischl, ca se unui  guvernamental,  in  care  se  cjice
                lonii  etc.,  astăcţî  corpurile  legiuitdre   deci  presenta  în  afară  ca  tari  şi     facă  monachului  dare  de  sâmă  asu­       între  altele,  că  dâcă  monarchul  nu
                de  acolo  nu  pot  lucra  nimic,  şi  pac­  mari. Dâr cinei mai crede?                    pra  stării  critice.  Nici  ac}!  nu  se  scie  va  da  lui  Banffy  împuternicirea  de
                tul  economic  cu  Ungaria,  care  tre­            Banffy  şi  cu  ai  săi  şî-au  făcut  de  bună  semă,  cu  ce  impresiunî  s’a  a-şî  desfăşura  în  dietă  programul
                buia  încheiat  încă  cu  un  an  înainte,   planul  la  Peşta,  cum  se  purcădă  întors  ministrul  de  esterne  dela  mo-  său,  care  refusă  orî-ce  provisoriu
                a  rămas  nu  numai  neînoit,  dăr  tot      faţă  cu  Austria,  şi  tdte  le-au  pre­     marchul.  Insă  atât  foile  din  Unga­      pentru  pact  şi  încheierea  lui  pe  basa
                mai mult piere speranţa, că se va pute       gătit  neted  pe  basa  legii  dela  1867.  ria,  cât  şi  cele  din  Austria,  au  scris  §  lui  14  din  constituţia  austriacă,
                încheia.                                     Sciţi  vorba  aceea,  că  socotâla  de  săptămâna  întrăgă  despre  marea  atunci  nu  rămâne  decât  cabinetul
                     Urmările  pot  fi  fdrte  grele.  Ne  acasă  nu  se  potrivesce  cu  cea  din  crisă,  în  care  se  află  nu  numai  ces­         unguresc  de  afli  să-şî  dea  dimisia.
                mai  putăndu-se  uni  Austria  şi  Un-  târg.  Ungurii  ţin  morţiş  la  litera  tiunea  pactului  economic  austro-  „Alkotmâny“  eselamă:  „Nu  trăim
                gaiia  pe  basele  de  pănă  acuma,  vor  legii  dualiste.  Ce  să-i  faci  însă  când  ungar,  ci  starea  monarchiei  întregi.  numai  cj'l   seriâse,  ci  timpuri  pline
                                                                                                                                                                    0
                trebui  să  se  despartă  şi  acâsta  se  împrejurările sunt mai tari decât ori­           Cei  din  Austria  învinuesc  pe  Un­        de  crise  şi  de  pericule....  Tot  ni-s’a
                va  întâmpla,  mai  întâiu  pe  terenul  ce lege şi decât orî-ce apucătură poli­           guri şi pe guvernul lor, că ei sunt pri­     pustiit  din  ceea-ce  formâză  factorul
                economic,  înfiinţându-şî  fiă-care  va­     tică, de ar fi cât deşirdtă? împrejurările    cina  acestor  stări  de  o  gravitate  material  şi  moral  al  puterii  de  viaţă
                mă  şi  bancă  naţională  deosebită,  6r  grele  pretind  astăcjî  mai  mult  ca  ori  fdrte  mare,  fiind-că  folosindu-se  de  a  ţării.  După  trei-cţecl  de  ani  de  gu­
                după  aceea  va  urma  ca  un  lucru  fi­    şi  când  se  se  ţină  semă  şi  de  tre­    crisa  ce  de  ani  de  cjflc  domnesce  în  vernare  aşa  numită  constituţională,
                resc  şi  despărţirea  de  drept  public,  buinţele  Austriei,  căci  alt  fel  nici  eă  Austria,  vrâu  să  se  rupă  nu  numai  trebue să ne gândim cum să mântuim
                er  in  urma  urmelor  şi  împărţirea  în  se  pot  mântui  interesele  monarchiei  în  privinţa  economică,  ci  şi  în  pri­          patria“.  Se  vede  dâr,  că  într'adevăr
                două a armatei comune.                       întregi.                                      vinţa  politică  de  imperiul  austriac,  o  mare  crisă  e  în  ajun  de  a  is-
                     Tocmai  pentru  ca  să  se  împe-             Nici  de  dragul  Nemţilor,  nici  sguduind  astfel  temeliile  dualismului  bucni,  crisă  ce  ameninţă  organismul
                dece  o  astfel  de  ruptură,  care  ar  de  al  Cehilor,  dâr  nici  de  al  Ungu­        şi  posiţia  de  mare  putere  a  monar­     însuşi  al  falsului  constituţionalism
                sdruncina  cumplit  vac}a  monarchiei, rilor  împăratul  şi  dinastia  nu  vor chiei.                                                   unguresc.




                     FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                   I-am dat pâne, i-am dat sare                    Căci  am  fost  şi  sunt  Român:              In T r a n s i l v a n i a .
                                                                   La străinul încânit;                         Tote trec, eu mai rămân!
                                                                I-am dat tot ce am fost în stare,                                                               De Edmond Graniaussel.
                                                                   Ca p’un om l’am omenit.                     Ş’o mai trece multă vreme,                                  (Urmare).
                    Tote trec, eu mai remân.                    El traiul mi-a ’ngreunat,                         Multe voiu mai suferi;                      Măsura  cea  mai  periculâsă  ce
                                                                Cu necaz mi-l’a sărat.                          De nimica nu m’oiu teme,                s’a  luat  pentru  şcălele  române,  e  cea
                   Multe nâmurî îndrăcite                          Dar’ am fost şi sunt Român :                 Pănă când Român voiu fi.                 care  a  fixat  salariu  minim  al  insti­
                     Preste capu mî au venit;                      Tote trec, eu mai rămân!                   Că necazul mă ’ntâresce                   tutorilor.  Pentru  nisce  comune  ru­
                   Multe lifte afurisite                                                                      Şi viaţa mi-o lungesce.                   rale  fârte  sărace,  cum  sunt  cele  mai
                     Din apus şi răsărit.
                                                                In necaz şi ’n suferinţă                         Căci  am  fost  şi  sunt  Român:        multe  din  comunele  românesc!,  trei
                   Dar’ veniră şi s’au dus:                        Peptul meu s’a oţelit                        Tote trec, eu mai rămân!                 sute  de  florini  e  o  sumă  exorbitantă.
                   Scris a fost de Cel de sus;                  Şi-s’ mai tare ’n resistinţă                                                            Intr'o  (ţi  trecând  Mureşul  am  stat
                     Că mi-s’, esc şi sunt Român:                  Decât stânca de granit.                      Dâcă mi-o fi scris şi mie,               de  vorbă  cu  luntraşii.  Erau  dintr’un
                     Tote trec, eu mai rămân!                   Nu-mî e frică de nimic,                          Ca de pe pământ să pier,                sat  numit  Hereu,  situat  pe  malul
                                                                Căci am fost şi sunt voinic;                  Atunci numai Sfântul scie                  ce-l’-alt.  Locuitorii  acestui  sat,  care
                                                                   Că mi-s’, esc şi sunt Român:                 Unde zac în cimiter,                     numără  optzeci  de  familii,  câştigă
                   Incercat’au pe ’ntrecute,                       Tote trec, eu mai rămân!                                                              în  medie  90  de  bani  pe  c}i,  ca  mun­
                      Cari de care mai cu rău:                                                                Că cei răi de mult s’au stins,
                                                                                                                                                                      ua
                                                                                                                                                                          e u
                   Să-mi ia casă, să-mi ia curte,               Bine-rău, cum a fost dată                     Gropa peste ei s’a ’nchis.                 citori  cu  4i ;  ^   căruţaşi.  Pănă  în
                                                                                                                                                         anii  din  urmă  sărmanii  aceştia  gă­
                                                                                                                Pănă-atuncI, eu mai rămân:
                      Să-mî ia tot ce este-al meu.
                                                                   Pintre vremuri din trecut,                    Căci am fost şi sunt Român!             siseră  mijlocul  să  întreţie  o  şcâlă  şi
                   Ş’au luat, pân’ ce-am rămas                  Tot mai sunt ce-am fost odată;                                                           să  dea  institutorului  120  de  florini.
                   Numai eu ş’al meu năcas.                                                                  Braşov, 20 Iulie 1898.
                                                                   Bun Român eu m’am născut,                                                 I.  Dariu.  Când  a  venit  legea,  au  făcut  o  sfor­
                      Dâr’ mi-s’, esc şi sunt Român:            Ş’am credinţă ’n Dumnezeu,                                                               ţare  mare,  dâr  n’au  ţinut  de  cât
                     Tote trec, eu mai rămân!                   Că din bun nu face rău.                                                                  câte-va luni. Apoi trebuia să se re-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10