Page 50 - 1898-08

Im. 178—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 4.

Se caută un capitalist cu 20—30 mii Gravii Ciobotariă primar în Oorbu 1 fi. 50 tesc pentru totă instrucţiunea şi pentru nim mai mult. Primirea simpatică, al cărui
lei, pentru esploatarea unei Tăbăcării a So- cr., Gavril Ciobotariă paroch gr. cat; în prânc} şi ojină câte 10 fi. pe lună. obiect suntem în acest moment, ne dă pu­
oietăţei pentru învăţătura Poporului Român Ghimeş 1 fi; Irimie Sbârcea proprietar în De6re-ce numărul elevelor atât al terea şi demnitatea ce convin unor âmenl
din Bârlad, (România) în asociaţiune cu 6 Topliţa română, Gregoriu Trif învăţător în celor cu plată, cât şi al bursierelor este liberi, şi ne dă şi certitudinea, că Dumne-
tineri, învăţaţi şi practicaţi în acestă spe­ Oorbu, Michail Dobrean preot gr. cat în restrîns, de aceea se invită părinţii şi tu­ deu nu ne va părăsi nici-odată, pentru-câ
cialitate, în străinătate, timp de 10 —12 ani, Tulgeş, Gregoriu Popescu proprietar în To­ torii a-se insinua, respective a înainta pe- voi, nu este aşa, nici-odată nu ne veţi
cu spesele şi îngrijirea acestei Societăţi, — pliţa română, familia Simeon Sbârcea preot tiţiunile înzestrate cu testimoniu de pau­ părăsi!
cu alţi peste 80 tineri în alte 35—40 spe­ gr. cat. în Topliţa română, loan Dobrean pertate şi cu actul de botez la subscrisa Obicinuit cum sunteţi a vă da din
cialităţi de mici industrii, — şi cu condi- preot gr. cat, în Oorbu, Ales. Donescu preşedintă pănă în 20 August st. v. belşug inima şi sufletul pentru tot ce su-
ţiune de a ave o prăvălie de pielărie, pentru preot gr. cat. în Vaşlab, Dumitru Muscă Primirea elevelor în „Internat se va sufere, v’aţi întrebat:
11
desfacerea produselor tăbăcăriei şi altor senior proprietar în Ditro Hodoşa şi Elie face dela 25 August încolo. „Ce am făcut, ca să merit acestă pri­
accesorii. Societatea are an local fârte bun şi Câmpean câte 50 cr. Nicolae Vulcan june La primire are să aducă fiă-care elevă mă dovadă de simpatie? O, Domnule, nu
11
corespunzător, lângă rîul Bârladului, provă- din Oorbu, loan Raţ preot gr. cat. în Săr-
albiturile şi vestmintele necesare, precum voi veţi contesta Moldo-Românilor dreptul
dut cu vasele şi unele maşine trebuitore. maş, Poeţi Ştefan not. supl. în Varviz, şi aşternutul de pat. de a fi venit să sorbă valurile de conso-
întreprinderea promite mari avantage. Pre­ Teodor Oristea june din Topliţa română, In legătură cu acest „Internat reu­ laţie şi de speranţă, pe cari, din înălţimea
11
şedintele Societăţei, I. Popescu, profesor ono­ Emil Pop june din Oorbu şi Michail Cot- niunea în anul trecut a înfiinţat şi un „Or­ catedrei, le-aţi revărsat asupra omenimei!
rific etc. Deputat. fas june din Varviz câte 20 cr., — pentru felinat pentru fetiţe orfane şi sărace dela
11
carî oferte li-se aduce prin acăsta sinceră 6—12 ani; aceste fetiţe primesc întreţi­ De câte-ori nu ne-am simţit cuprinşi
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ de un fior divin la audul acelei voci pro­
tare moderată de mâncări greu de mistuit mulţamită, atât din partea comitetului nere completă pe spesele rauniunei şi sunt fetice, care în fiă-care 4' 110 aducea ade­
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la arangiator, cât şi din partea representanţei obligate a cerceta şcolele române gr. or.
început apare cu dureri de stomac, rîgăeli, bis. şcol. gr. cat. din Varviz. din loc. văruri nouă; de câte-ori, cu ochi. scăldaţi
vărsături etc. Contra acestor apariţiuni de Elie Câmpean, Emiliu Precup, în lacrimi, n’am scos strigăte de bucuriâ,
bole cel mai bnn mijloc cu efect este Petiţiunile pentru primire sunt a se n’am sărit de pe bancă, când voi şi ilus­
Dr. Rosas Lebensbalsam din farmacia d-lui preş d. controlor. adresa pănă în Aug. st. v. trul vostru amic, ca doi mari preoţi, sin­
B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ Informaţiuni mai de-apr6pe se pot guri depositari ai secretelor Provedinţei,
păta în tote farmaciile. Să se ferâscă de primi dela preşedinta reuniunii şi dela ac-
imitaţii. fiu s cli ut a r e . smulgeaţi înaintea nostră linţoliul ce aco­
tuarul acesteia. pere eroica Polonie şi ne lăsaţi s’o între­
„Reuniunea Femeilor Române din Bra­
Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi, vedem plină de vieţâ şi de putere, trebuind
Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei“• şov“ a înfiinţat, după cum se scie, un In­ preşedintă. prof. gimn. şi act. reun. să apară în curând pe pământul celor vii,
ternat, cu scop de-a instrui fetiţe din clasa
Varviz, 9 (21) August 1898. de mijloc a societăţii românesc! în menajul înfrumuseţată cu t6te suferinţele, pe cari
au fâcut’o să îndure.
1
Onorată Redacţiune! Conform invi­ casei, precum şi în diferite lucruri de mână Cum prepară generaţia dela 1848
tărilor publicate şi în cjiaristica română din ce cad în sfera unei bune econăme. De câte-ori, eşind dela curs şi intrând
patriă, inteligenţa şi fruntaşii poporaţiunei Reuniunea întreţine şi subvenţionăză România de adî. în noi înşine, n’am vărsat laorămi, lacrămi
5
române din acest ţinut dela isvărele Mu­ acest Internat cu o sumă considerabilă, — D o u ă d i s c u r s u r i . — amare! Să nu vă pară însă rău de ele:
nu sfâşierele morţei ne torturau inima; du­
reşului şi văile romantice ale Carpaţilor numai ca să pătă primi fetiţe cu taxa cât
Dl loan G. Bibicescu a scos la in­ rerea nâstră era durerea copilului, care se
nord-ostici, în săra de sf. Ilie, 1 August n. se potă de scăcjută. stitutul de arte grafiice Gobl din Bucuresci
c., a avut o frumosă şi edificătâre conve In acest Internat se învaţă: a) a pre­ o broşură de 134 pagine, întitulată „1848 nasce; suferiam, pentru-că ne simţiam re­
11
nire, împreunată cu o petrecere curat ro- găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi în România în care se arată tâte mişcările născând !
mânâscă, neconturbată prin nici o împre­ călca tot felul de albituri; c) a croi şi a ce au precedat şi au urmat revoluţia dela De câte-ori nu ne am Zis dispera­
11 Iunie 1848 din România. Broşura d-lui
jurare duşmănosă. cose cu maşina tot felul de albituri şi vest­ Bibicescu cuprinde şi două discursuri im­ rea nâstră: Ge, numele României nu va
Deşi timpul nefavorabil din acea fii minte; ă) a cultiva legumi, şi e) reguli hi- portanţe, ce s’au schimbat la 1847 între răsuna nici odată între zidurile Colegiului
a pus multor îndepărtaţi pedeci seriose gienice. fericitul Dumitru Brătianu şi marele bărbat Franciei ? Ce, Quinet refusa-va botezul
pentru a pută participa la acăstă convenire, de stat şi scriitor frances Quinet. Din dis­ nouei revelaţiuni copilului, care plânge şi
Pentru complectarea cunoscinţelor câş­ 0 0 C0 0
care în împrejurările grele, în cari se află cursurile acestea, se vede cum lucra în străi­ crede ? Ce, România nasce în Zii ! 1
tigate în şcolâ, s’a introdus şi o şcolă de nătate generaţia dela 1848 pentru a reînălţa
acăstă poporaţiune — isolatâ în aceşti munţi mai frumâse ale omenimei; ceriul, spre a
repetiţie prevăzută în legile statului pentru România şi a o pune în calea croirei unui
şi strîmtorată de tote părţile, espusă fiind sărbători nascerea ei, a dat lumei charta
copile de 12—15 ani. măreţ viitor.
multor primejdii — se pote considera ca Ută discursul lui Dumitru Brătianu Libertăţei şi a iubirei; DumneZeu s’a po-
In acăstă şcolă se va propune: Limba
unul dintre cele mai acomodate inijloce rostit cătră Quinet: gorît din ceriuri, s’a făcut om şi a legănat
română în 2 cursuri â 2 ore. Limba ma­
pentru consolidarea, ajutorarea împrumutată copilăria ei cu propriele-i mâni; vulturul
ghiară 2 curs. â 2 ore. Limba germană 2 „Domnule,
şi apărarea multor interese de viăţă ale roman a abdicat la imperiul lumei, şi-a lă-
curs. p, 2 ore. Aritmetica 2 curs. â 2 ore.
acestei poporaţiuui, avisată mai mult la Omagiul pe care am îndrăsnit să vi-1 pădat trăsnetele, s’a făcut Român, a luat
Istoria şi Geografia 2 curs. â 2 ore. Istoria
puterile sale proprii. Asfel s’au putut în­ oferim cu ocasia anului nou, a fost fârte crucea şi a urmărit sortea acestui copil;
naturală şi Pisica 2 curs. â 1 oră. Religia
truni cu acăstă ocasiune 84 persăne ro­ slab. De ce n’am avut însă curagiul să lu­ toţi barbarii, toţi eroii Asiei, Hunii şi Goţii
2 curs. â 1 oră. Desemn 1 curs. â 1 6ră.
mâne, flărea inteligenţei şi aleşii popora­ crăm după inima nostră? De ce avem să Baiazet şi Mahomet, profeţii şi zeii, toţi
Scrierea 1 curs. â 1 ără. Cântări 1 curs. â
ţiunei române din aceste părţi. ne temem lângă voi? De nimic, o seim s’au plecat înaintea acestui copil, ori s’au
1 oră. Gimnastica 1 curs. â 1 oră.
Succesul atât material, cât mai vâr­ acum. Ar fi trebuit s’o seim mai dinainte, sfărmat de el; aruncat singur pe un pă­
11
tos cel moral, se pote considera ca îndes- In acest „Internat se primesc fetiţe pote o şi sciam. Dăr vai! când de vecuri mânt străin, a străbătut 18 vâcuri de foc
tulitor. române, cari vor fi absolvat cel puţin 3 tote uşile ne sunt închise, când de văcuri şi de sânge, tot-deuna în piciâre, tot-dâuna
(trei) clase primare şi vor fi împlinit 12 ani. mâna palpitantă, pe care o întindem la toţi copil, tot-deuna tinăr, tot deuna Român;
Venitul total fiind 51 fi. 90 cr., din
care substrăgându-se spesele de 37 fi. 70 De ore ce prin reorganisarea cea nouă este totuşi respinsă cu nepăsare, cu dispreţ, şi ore peri-va, în Zilele vâstre, copilul acesta,
cr., venitul oui'at de 14 fi. 20 cr. este des­ a instruoţiunei, numărul ărelor s’a .înmulţit cum am fi putut îndrăsni, necunoscuţi cum pe care DumneZeu l’a născut ca simbol al
tinat parte pentru procurarea rechisitelor, în mod considerabil, de aceea s’a statorit eram de voi, sunt acum câteva Zii ) să ba­ iubirei şi al puterei sale, ca imagine a ace­
0
de învăţământ pentru elevii mai săraci, pentru completa întreţinere şi instrucţiune tem fără a tremura la uşa însuşi a lui lora, cari se iubeso şi cred în el?
dela şcăla română gr. cat. din loc, parte taxa de 14 fi. pe lună, plătită anticipativ. Quinet? Fi-va dâr un geniu al răului mai pu­
pentru reparările de lipsă a-se face la edi­ Fetiţe orfane şi sărace pot fi primite Scrisârea bine-voitore, generosă, cu ternic decât DumneZeul părinţilor noştri,
11
ficiul bisericei gr. cat. din acăstă comună. gratuit în „Internat . care ne-aţî gratificat, scrisorea pe care a geniu, care după-ce a lăsat pe acest copil
Suprasolvirile au incurs dela urmă­ Fetiţe din Braşov, cari vor voi să iubim ca cel mai frumos titlu al nationa- să vadă grâza celui din urmă supliciu a o
torii : loan Urzicean not. cerc. in Bicaz şi potrăcă numai peste (ji în „Internat , plă­ lităţei nostre, ne permite astădi să îndrăs- sută de popâre căZute împrejurul lui, ar
11

Când el rîde şi glumesce Mândră-ai fi, dâr eşti nebună, Mândra mea de harnică I-aşi scrie carte, nu sciu,
Par’că tună şi trăsnesce, Câ-ţi vinZi dragostea pe bani Dă de două-ori din spată Păn’ a veni e târZiu.
Şi când e ou voie bună La Unguri şi la Jidani, Picând pânzii supărată:
Par’că fulgeră şi tună. Şi ai cinstea cânilor Pânză, pânză, fă-te mânză *
* Că-ţi vinZi gura străinilor. Şi te du la socra ’n casă AuZit’am, auZit,
Străinu-s ca cucu ’n codru * Şi necheză să te ţâsă, Că s’ar suci-o mâră ’n vânt
Măcinând numai urît;
Năcăjit fără de modru, Câtă bâlă-i pe sub sâre Cum te-a ţese, rău ori bine,
De-aşi crede c’ar fi aşa,
Mi-s străin, oa pasărea, Nu-i ca dorul arZătâre, Numai eu să scap de tine:
M’aşi duce şi eu la ea
N’am milă mcăirea, Că dorul unde se pune Apoi mergi la maica ’n Cut
Pe urît l’aşi măeina
Mi-s străin oa-un pui de cuc, Face inima tăciune, Şi-i 3pune, că te-am ţăsut.
Mai mărunt, ca făina.
N’am milă unde mă duc. Face inimuţa jar ♦
* Şi trăesce cu amar Amărîtă-s, D6mne, tare *
De-ar fi lăsat DumneZeu Câtă bolă-i pe sub lună C’a crescut Murăşul mare, Pe dealul lui Frăgeţăl
Nu-i ca dorul de nebună, Merge dorul mărunţel:
Să se ţese pânză ’n tău Nu pot trece la badea
Că dorul unde se lasă — Unde mergi tu, dorule?
Făr’ de iţe, făr’ de spată, Că s’a turburat apa.
Face lacrimilor casă. — Păn’ la voi, puiuţule!
Dracu-ar mai fi supărată. Crişule, Murăşule,
De amar, ce-am suferit, — Dâr la noi la ce mai vii
Nu ’nholba, nu turbura,
Inima mi-s’a ’npetrit, C’a venit urîtu ’ntâiă
Mândruliţă dela Desna De amar ce suferesc Că-i badea pe matoa ta Şi l’am pus la căpătâih.
Bată-te plăia şi bt zna, Să tot plâng, nu mai simţesc. Şi mă tem, că s’a ’neca; La potecareş m’am dus,
Şi te bată Precesta; ♦ Decât badea să se ’nece Potecareşul mi-a spus,
Mândră te-a făcut mă-ta Mai bine Murăşul sece. Că leacuri de urît nu-s,
Săracile fetele
Şi la ochi şi la urechi * Că leacul urîtului
Gura bine place-le,
Ca şi-o buhă din eurecht; Badea meu e ’nvăţător E ’n fundul pământului,
Hăi, că de nu li-ar plăcâ
Te-a făcut în sărbători Eu de dorul lui mai mor, Că urîtul n’are leac
Prin porţi nu le-ai mai vedâ.
Să fi dragă la feciori, Că-i dus departe la şcolă Numai scândura de brad
Te-a făcut săra pe lună * Pănă vine zac de b6Iă, Şi-un gorun mare la cap.